5,050 matches
-
care nu aparțin spațiului occidental (și chiar de către multe mișcări politice din Occident). Eurocentrismul poziției sale discursive este și mai pronunțat atunci când se recunoaște că dezvoltarea unei comunități a comunicării universale necesită îndepărtarea tuturor "asimetriilor" din cadrul societății nu numai eliminarea inegalităților materiale vădite și dispariția noțiunilor de superioritate rasială sau etnică, dar și dezafectarea structurilor patriarhale care perpetuează supunerea femeilor (Apel 1980; a se vedea de asemenea Cohen 1990). Tot ceea ce trebuie adăugat aici este că mulți dintre cei aflați în afara
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un studiu detaliat al evoluției capitalismului și cu reflecții despre modul în care s-ar putea ajunge la emancipare universală prin lupta de clasă. Atașamentul său pentru paradigma producției i-a făcut pe marxiști vulnerabili în fața acuzației de neglijare a inegalităților de rasă, etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diversitatea radicală va fi sacrificată în decursul tentativelor de a ajunge la un consens. Marxiștii se vor întreba dacă aceste viziuni despre o lume care avansează spre un dialog mai extins și spre diversitate își pun problema modului în care inegalitățile materiale împiedică instituirea comunităților bazate pe contract și consimțământ. Lucrările lui Jacques Derrida, fondatorul deconstructivismului, merită atenție (pentru o discuție detaliată a se vedea Capitolul 7 din prezentul volum). În analiza sa asupra relevanței contemporane a Manifestului comunist al lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deconstructivismului, merită atenție (pentru o discuție detaliată a se vedea Capitolul 7 din prezentul volum). În analiza sa asupra relevanței contemporane a Manifestului comunist al lui Marx și Engels, Derrida (1994a, 1994b) apără o "Internațională nouă" pe motiv că "violența, inegalitatea, excluderea, foametea și deci opresiunea economică nu au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
le-au precedat (deoarece sunt preocupate de dreptul tuturor ființelor umane la un trai decent), mai sensibile la diferențele culturale sau de alt tip (concretizând astfel una din marile aspirații ale austro-marxiștilor) și mai angajate în procesul de diminuare a inegalităților economice globale, rămânând astfel fidele trăsăturilor principale ale marxismului clasic (Linklater 1998). Cu toate acestea, Derrida subliniază că aceia care continuă să lucreze "în spiritul marxismului" ar trebui să dea mai multă atenție analizării statului, cetățeniei, comunității politice și dreptului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a lungul ultimelor secole și că aceasta nu poate ignora în prezent evoluția capitalismului modern, dominația sa în lume și impactul său asupra instituțiilor internaționale și a dreptului internațional; după cum nu poate ignora nici structura și dinamica hegemoniei globale, sporirea inegalităților economice și soarta schimbătoare a mișcărilor care se opun hegemoniei și care apără viziunile unei ordini sociale mai drepte. Parțial, acesta este un argument despre cum putem înțelege structura politicii mondiale; în parte, este o dezbatere despre modul în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
seacă, ce a pierdut din vedere problemele etice care sunt miza politicii. Cu toate acestea, marxismul și-a intrat mereu în drepturi atunci când a combinat analiza empirică a structurilor și proceselor globale cu un angajament moral spre înțelegerea și combaterea inegalităților dramatice de putere, resurse și oportunități. Într-adevăr, convingerea sa că preocuparea pentru asimetrii și inegalități ar trebui să fie forța motrice a analizei rămâne o realizare majoră, cu o importanță de durată în studiul Relațiilor Internaționale. Concluzie În ciuda slăbiciunilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și-a intrat mereu în drepturi atunci când a combinat analiza empirică a structurilor și proceselor globale cu un angajament moral spre înțelegerea și combaterea inegalităților dramatice de putere, resurse și oportunități. Într-adevăr, convingerea sa că preocuparea pentru asimetrii și inegalități ar trebui să fie forța motrice a analizei rămâne o realizare majoră, cu o importanță de durată în studiul Relațiilor Internaționale. Concluzie În ciuda slăbiciunilor sale, marxismul contribuie la teoria Relațiilor Internaționale sub cel puțin patru aspecte. În primul rând, materialismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
proprietate și claselor, constiuie o contrapondere importantă la teoriile realiste care consideră că lupta pentru putere și securitate determină structurile politicii mondiale. Aceasta conduce la încă două aspecte, și anume că marxismul a fost demult preocupat de globalizarea capitalistă și inegalitățile internaționale, și, din această cauză răspândirea globală a capitalismului reprezintă pentru marxism fundalul dezvoltării societăților moderne și al organizării relațiilor lor internaționale. A patra temă, care a apărut mai întâi în critica adusă de Marx economiei politice liberale, este că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
adusă de Marx economiei politice liberale, este că explicațiile vieții sociale nu sunt niciodată la fel de obiective și inocente pe cât par. Aplicat politicii internaționale, argumentul spune că analiza realităților fundamentale și imuabile poate ignora mult prea ușor relațiile de putere și inegalitate nu între state, ci între indivizi. Curentele marxiste dominante au adoptat opinia că una dintre pricipalele funcții ale cercetării este să înțeleagă principalele forme de dominație și să imagineze o ordine mondială dedicată diminuării inegalităților materiale. Această poziție critică față de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ușor relațiile de putere și inegalitate nu între state, ci între indivizi. Curentele marxiste dominante au adoptat opinia că una dintre pricipalele funcții ale cercetării este să înțeleagă principalele forme de dominație și să imagineze o ordine mondială dedicată diminuării inegalităților materiale. Această poziție critică față de politica mondială nu mai poate fi catalogată simplu "marxistă", în sensul perimat de utilizare a paradigmei producției pentru analizarea inegalităților de clasă. Cu toate acestea, ea poate rămâne fidelă "spiritului marxist" prin combinarea analizei empirice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este să înțeleagă principalele forme de dominație și să imagineze o ordine mondială dedicată diminuării inegalităților materiale. Această poziție critică față de politica mondială nu mai poate fi catalogată simplu "marxistă", în sensul perimat de utilizare a paradigmei producției pentru analizarea inegalităților de clasă. Cu toate acestea, ea poate rămâne fidelă "spiritului marxist" prin combinarea analizei empirice a formelor dominante de putere și inegalitate cu o viziune morală a unei ordini mondiale mai drepte. Această abordare critică poate fi extinsă dincolo de analiza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mondială nu mai poate fi catalogată simplu "marxistă", în sensul perimat de utilizare a paradigmei producției pentru analizarea inegalităților de clasă. Cu toate acestea, ea poate rămâne fidelă "spiritului marxist" prin combinarea analizei empirice a formelor dominante de putere și inegalitate cu o viziune morală a unei ordini mondiale mai drepte. Această abordare critică poate fi extinsă dincolo de analiza globalizării capitaliste și a inegalităților internaționale din ce în ce mai mari, până la modurile în care statele își desfășoară politica națională de securitate. Unul din lipsurile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestea, ea poate rămâne fidelă "spiritului marxist" prin combinarea analizei empirice a formelor dominante de putere și inegalitate cu o viziune morală a unei ordini mondiale mai drepte. Această abordare critică poate fi extinsă dincolo de analiza globalizării capitaliste și a inegalităților internaționale din ce în ce mai mari, până la modurile în care statele își desfășoară politica națională de securitate. Unul din lipsurile marxismului ca sursă a teoriei critice internaționale este tendința sa înnăscută de a acorda atenție cu precădere primului domeniu de investigație, în dauna
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
506), o astfel de abordare "apropie cercetătorul social de inginer, care alege în chip strălucit soluția optimă la o problemă". Pe scurt, concepțiile tradiționale asupra teoriei au tendința de a acționa în favoarea stabilizării structurilor predominante ale ordinii mondiale și a inegalităților de putere și avuție care însoțesc aceste structuri. Principalul punct pe care Cox dorește să-l evidențieze despre teoria orientată către rezolvarea problemelor este că, nereflectând la apriorismul cadrului inițial în interiorul căruia teoretizează, are tendința de a acționa în favoarea priorităților
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critică este mai degrabă o încercare metateoretică de a examina cum sunt situate teoriile în ordinile sociale și politice predominante, cum afectează această situare teoretizarea, și, cel mai important, posibilitățile de a teoretiza într-o manieră care contestă nedreptățile și inegalitățile întipărite în ordinea mondială existentă. Relația teoriei critice cu ordinea predominantă trebuie să fie explicată cu grijă. Deși refuză să ia ordinea predominantă așa cum o găsește, teoria critică nu o ignoră pur și simplu, ci acceptă faptul că oamenii nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
posibila transformare a relațiilor internaționale (Linklater 1990b: 1, 1998). Regândirea comunității politice Teoria critică internațională este în spiritul, dacă nu în litera, criticii capitalismului a lui Marx. Ca și Marx, teoreticienii critici caută să demaște și să analizeze critic sursele inegalității și ale dominației care modelează relațiile globale de putere, cu intenția de a le elimina. De la jumătatea anilor 1990, una dintre temele centrale care s-au dezvoltat din teoria critică internațională este nevoia de a dezvolta o înțelegere mai sofisticată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunității, ca metodă de identificare și eliminare a constrângerilor globale asupra potențialului umanității de libertate, egalitate și autodeterminare (Linklater 1990b: 7). Abordarea de către Linklater a acestei sarcini, care a stabilit agenda, implică în primul rând a analiza modul în care inegalitatea și dominația decurg din modelele de comunitate politică legate de statul suveran, și în al doilea rând de a lua în considerare forme alternative de comunitate politică, unele care să promoveze emanciparea umană. Această secțiune detaliază trei dimensiuni pe baza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și-a elaborat argumentul în termenii unei "triple transformări" ce afectează comunitatea politică. Cele trei tendințe de transformare identificate de Linklater sunt: o recunoaștere progresivă a principiilor morale, politice și legale ce ar trebui universalizate; o insistență asupra faptului că inegalitatea materială ar trebui redusă; și cereri mai susținute pentru un respect mai profund al diferențelor culturale, etnice și de gen. Tripla transformare identifică procesele care deschid posibilitatea distrugerii legăturii dintre suveranitate, teritoriu, cetățenie și naționalism și a evoluției înspre forme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și anarhie pe un mod de a practica arta guvernării și de a formula stategii axat excesiv pe competiție și frică". Studiile asupra normelor și ideilor care fac posibilă reproducerea sistemului de state și asupra violenței structurale (sărăcie, nedreptate ecologică, inegalitate socio-politică) aflate la baza violenței girate de stat, sunt văzute ca fiind secundare în raport cu studiile masculine despre război și conflict în Relațiile Internaționale, datorită asocierii lor cu conceptul de politică internă "soft" (a se citi: feminină). Ca rezultat, cercetătorii neorealiști
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la avantaje la nivelul întregii comunități, prin creșterea veniturilor și prin scăderea natalității (vezi Sen 2001). Globalizarea economică a intensificat polarizarea economică și socială, atât înăuntrul cât și între state. Feminismul explică modul cum acest proces al globalizării a mărit inegalitatea dintre bărbați și femei în toată lumea, un număr foarte mare de femei trăind în sărăcie fenomen numit deseori "feminizarea sărăciei" din cauza crizei datoriilor Lumii a Treia, politicilor de ajustare structurală în Sud și restructurării statelor în Nord (Afshar și Dennis
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politici și priorități pe criterii de gen. În studiul său despre Organizația Internațională a Muncii, Sandra Whitworth (1994) arată că prejudecățile despre relațiile de gen au conturat politicile Organizației, cu efecte discriminatorii pe piața națională și internațională a muncii, consolidând inegalitatea femeii. Catherine Hoskyns (1996) arată cum mișcările femeilor din statele membre au folosit cu succes corpusul juridic al Uniunii Europene privind egalitatea de șanse pentru a aborda problemele inegalității la nivel național. Analiza axată pe relațiile de gen a lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu efecte discriminatorii pe piața națională și internațională a muncii, consolidând inegalitatea femeii. Catherine Hoskyns (1996) arată cum mișcările femeilor din statele membre au folosit cu succes corpusul juridic al Uniunii Europene privind egalitatea de șanse pentru a aborda problemele inegalității la nivel național. Analiza axată pe relațiile de gen a lui Hoskyns a arătat că procesul de integrare europeană a avut ca efect extinderea drepturilor sociale ale femeii în statele membre. În domeniul politicii externe, analizele feministe au demonstrat preponderența
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
egalitatea de gen și libertatea sexuală modelează atitudinile cu privire la toleranță, drepturile omului și democrație fiind buni predictori ai unor atitudini mai pacifiste față de conflictele internaționale (Tessler și Warriner 1997). Cercetările feministe arată că statele în care există o mai mare inegalitate de gen sunt mult mai predispuse la a se implica într-un război sau a folosi violența (Goldstein 2001). Egalitatea de gen pe plan intern reduce și probabilitatea ca un stat să folosească forța într-o dispută cu un alt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
economice în general (The Ecologist 1993). O a doua trăsătură este modul în care o astfel de delimitare redistribuie și concentrează resursele, ceea ce are consecințe ecologice directe și creează o dinamică de sprijin a creșterii, în timp ce creșterea temperează efectele unei inegalități intensificate. O a treia trăsătură este reprezentată de concentrarea de puteri implicate în delimitare, având în vedere că un număr mic de oameni controlează modul în care acel pământ este folosit (și pot deseori să se izoleze de efectele ecologice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]