3,659 matches
-
cultură de masă (jocurile și teatrul obscen) au fost interzise în secolul al IV-lea de creștini. Cu toate acestea, preotul creștin Salvian (450 d. Hr.) se exprimă clar în favoarea barbarilor față de creștini, în sensul că, deși păgâni, aceștia erau inocenți cu privire la așa-numita "civilizație" a cetății 36. Este foarte greu să găsești manifestări de o brutalitate similară cu cea din luptele gladiatorilor în cultura populară actuală, cu excepția, probabil, a filmelor pornografice și sado-masochiste, a unor emisiuni "Reality TV" sau a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
grila culturală contemporană. Cât de dăunător este sau poate fi acest fapt, nu este greu de prevăzut. Programele TV și filmele dezvoltă deja un fond violent în tânăra generație, copiii sunt încurajați să joace jocuri de război sub forma aparent inocentă a desenelor animate. Conceptul panem et circenses, utilizat cu o undă de ironie de către romani, este încă folosit azi cu sens peiorativ în contextul în care oamenii se bucură dacă primesc (din nou) suficientă hrană și distracție. Însă adaptat la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și abia apoi în alte culturi populare. Astfel, Dracula a devenit prototipul vampirului, generator de subtipuri, "un fel de figură paternă de mare forță"74, care a suferit transformări, de la personajul înfricoșător din romanul lui Bram Stoker la costumele absolut inocente de la sărbătorile de Halloween din prezent. Fuziunea dintre modelul estic și cel vestic în crearea lui Dracula nu ar fi fost posibilă, probabil, dacă nu ar fi existat personajul istoric, domnitorul Vlad al Țării Românești, care se presupune că ar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Friedrich Wilhelm Murnau și avându-l în rolul prin-cipal pe Max Schreck, filmul urmărește povestea lui Stoker despre un vampir transilvănean, contele Orlock, alias Nosferatu, care se îndreaptă spre Bremen (în nordul Germaniei) în loc de Londra. Setea de sânge și viață inocentă pe care o simțea Nosferatu se stinge odată cu sacrificiul lui Ellen (Mina, în romanul lui Stoker), care i se oferă pentru a salva omenirea de la moarte și reușește să-l țină lângă ea până la răsăritul soarelui, la atingerea căruia Nosferatu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
etapă din viață, și anume împlinirea ca femeie 112. Fecioara era astfel percepută ca fiind tânără, cu o vârstă între copil și adult. Imaginarul masculin, autoritatea supremă în Evul Mediu, o reprezintă în literatură și artă ca fiind frumoasă, virgină, inocentă, dar suficient de matură pentru căsătorie. Este interesant faptul că modelele feciorelnice ale Europei medievale aveau multe trăsături în comun cu frumusețile mature franțuzești, italiene sau englezești ale timpului. Dacă idealul de frumusețe s-a modificat sau nu de-a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cuvintele. Știai că și florile au un limbaj al lor? Urmărește tabelul de mai jos și vezi ce semnificație are fiecare floare: Floarea Semnificația ei Anemona așteptare, nerăbdare Bujor timiditate, sfiala Crizantema bucurie Crin frumusețe, eleganță Crin alb puritate Frezie inocenta Garoafă dragoste durabilă Gladiola generozitate Iasomie grație și eleganță Lalea faima, renume Magnolia frumusețe, dragoste de natură Margareta simplitate Mușcata preferință Narcisa respect Orhidee apreciere a frumuseții Buchet de trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
partizane de fonduri guvernamentale către propriile circumscripții electorale înaintea alegerilor; aplicarea la scară largă a practicilor de patronaj pentru recompensarea sponsorilor și activiștilor de partid, precum și determinarea agențiilor de stat să contribuie indirect la finanțarea campaniilor sub pretextul unor workshop-uri inocente. SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice După căderea comunismului, în spațiul public românesc a apărut o temă nouă: integrarea în structurile euro-atlantice. Nu a existat o unică poziționare a partidelor politice față de ideea europeană
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pune în lumina reflectoarelor și îl înfățișează ca potențială victimă. Deși el este cel care atacă mai mult, faptul că nu are acces la putere face ca atacurile pe care le primește să semene cu un abuz asupra unei victime inocente. Prezența în mass-media și popularitatea care decurge de aici sunt deci principalul aport adus de CV Tudor partidului său. Vom încerca să vedem ce aduce nou PRM în peisajul politic din România. Principala caracteristică este cea de a fi un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorale; oferirea de contracte publice generoase sponsorilor de campanii; implementarea pe scară largă a patronajului pentru recompensarea sponsorilor de partid și a activiștilor și determinarea agențiilor de stat să contribuie indirect la fondurile de campanie sub pretextul organizării unor workshop-uri inocente. Cât timp sistemul judiciar rămâne ineficient și politizat așa cum este în prezent orice speranță că această situație s-ar putea îmbunătați este mai degrabă zadarnică. Concluzii Lucrarea noastră reprezintă prima încercare sistematică de a urmări evoluția reglementărilor legale referitoare la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
substantivului "securitate", care, inițial reflecta în fond una dintre nevoile fundamentale ale individului și care a ajuns să se transforme în cu totul altceva. Firește, se întâmplă așa cu foarte mulți termeni. Să ne gândim la unele evoluții de tot inocente. Bunăoară, "mutra", care, la origini, însemna "față nobilă", sau "amor", trivializat la finele secolului XIX, descărcat de sensul inițial. Reîncărcarea cu sens a unor noțiuni precum patrie, națiune presupune timp, răbdare. Sunt convins însă că această reabilitare semantică e posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
În fond, Călinescu dezvoltă cu mijloacele romancierului, datele înscrise în buletinul de identitate din 1927, la 42 de ani: "Statură potrivită, părul cărunt, ochii căprui, nasul potrivit, barba rade"; ceea ce atrage atenția este o subțire ironie semnalată de presupuneri aparent inocente și relația oximoronică dintre substantiv și epitet ceea ce ar induce ideea unei mistificări a unei legende vii pe care maliția călinesciană o demistifică fără menajamente în continuare, așa cum I. L. Caragiale împrăștia fumul nobiliar ieșit din pipa fiului rătăcitor: Deși cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu copiii și cu amicul. Amicul este un profesor foarte tînăr, care locuiește la directorul de un an de zile... Măriile voastre, am onoarea pentru ca să vă recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!" (25 de minute); aluzia aparent inocentă călăuzește cititorul spre esența relației: O blană rară "doamna Cuțopolu merge la bal, domnul Cuțopolu e oprit acasă de afaceri politice: ...o tînără slujnică unguroaică servește domnilor ceaiul și face patul domnului...", cînd aceasta nu e numită chiar de gura
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și poate fi pus în paralel cu perspectivă lui Blake asupra abstracțiunilor ca factor organizator al fenomenologiei. În fine, Schiller indică necesitatea impulsului ludic, Spieltrieb, fiind de părere că singura cale care conduce la împlinirea de sine este cea a inocentei creatoare (în interpretarea schilleriană, arta însăși este un joc subtil și elaborat). Viața unui individ capătă sens doar prin exercițiul imaginației lipsite de complexe. Pledoaria lui Schiller pentru o existență consumată sub semnul esteticului își are corespondentul în perspectiva pe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reprezenta pe femeia agresivă. Bărbatul e firește agresiv , va să zică natura se repetă în fiece esemplar în astă privință și escepțiile ei sunt tocmai femeile agresive . Este o nespusă gentileță în modul cum o femeie ce iubește și care e totodată inocentă, timidă, trebuie să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane , de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane , de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești.” Este semnificativ însă faptul că Euthanasius o înfățișează pe femeie sub semnul unei agresivități inocente care sugerează o Veneră candidă. Cezara oferă o ipostază a iubirii pasionale asociată cu voluptatea panteistă. Contesa Bianchi este o ființă care ascunde sub înfățișarea angelică, năvalnice pasiuni telurice. Dragostea sa este cu atât mai agresivă cu cât în calea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pasiune. Ea ilustrează iubirea agresivă aflată „în faza declanșării simțurilor”, frenezia pasională sub forma unei beții a simțurilor. E o întruchipare a Venerei concupiscente, ale cărei simțuri poartă amprenta unei inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei chip inocent se ascunde senzualitatea: „Dar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Fața ei era de-o albeață chilimbarie întunecată numai de-o viorie umbră, transparițiunea acelui fin sistem venos ce concentrează idealele artei în boltită frunte și-n acei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
bune intenții: sprijinirea superiorului său, Costache Guleș, în scopul redobândirii funcției pierdute din considerente politice. Palea a fost silit să-și încalce propriile exigențe morale și, încercând să forțeze limita, a cunoscut haosul și prăbușirea, căci el nu se consideră inocent, ci responsabil de destinul său. Puterea de a dispera pentru macularea la care ai ajuns sau la care ești constrâns de împrejurări să ajungi, reprezintă o calitate în afara căreia nu poate fi concepută tragedia"199, și personajul romanului din 1924
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai mult decât dânsul n-ar dori să n-o aibă". Și fiindcă avea un păcat, pe care nu-l putea stăpâni, el nici nu-și mai dedea silință să-l stăpânească și se lăsa cu totul în voia întâmplărilor. Inocentul Oedip ucide un om la răscruce și se întoarce în cetate fără a se purifica, încălcând legea morală a vremii sale, însușită ca proprie lege odată cu credința în zei. Eroul tragediei antice e tragic pentru suferința justificată, asumată pentru refacerea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
frumos la care se expune"217. Tragedia reașază mereu spiritul uman în fața răului nejustificabil. Nimic nu justifică fericirile ucise, libertățile zdrobite sau triumful macabru al violenței. Dacă tragedia greacă ne-a dăruit arhetipuri eterne ca Agamemnon, Ajax sau Oedip, "marele inocent pedepsit", odată cu creștinismul, tragicul se mută în sfera valorilor, devine un tragic de tip cartezian. Locul Destinului din tragedia greacă este luat de ciocnirea voințelor și valorilor de semn contrar. Rezultă că nu zeii creează ireconciliabilul, ci omul însuși atunci când
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dacă el nu ar putea, atunci cine? Așadar, matematicianul real are conștiința curată; nu există nimic ce ar putea fi spus împotriva activității sale, oricare ar fi valoarea ei; matematica este, așa cum am spus la Oxford, o ocupație "inofensivă și inocentă". Pe de altă parte, matematica trivială are multe aplicații pentru război. Experții armurieri și designerii de aeroplane, de exemplu, nu și-ar putea face treaba fără ajutorul ei. Iar efectul general al acestor aplicații este simplu: matematica ușurează (chiar dacă nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
multe îmbunătățiri ar necesita, conține esența problemei. Voi rezuma ceea ce am spus atunci ca o prefață la o discuție mai amplă. Am început prin a sublinia inofensivitatea matematicii: "Studiul matematicii este, dacă nu profitabil, măcar o ocupație perfect inofensivă și inocentă". Îmi mențin opinia, dar este evident că trebuie extinsă și explicată. Este matematica "neprofitabilă"? Dintr-o anume perspectivă, în mod clar răspunsul este nu; de exemplu, oferă plăcere unui număr destul de mare de persoane. Mă gândeam, totuși, la "profit" într-
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
strictă ordine morală... „Coardele vibrează vocea sfântă...” (rmbra Paradisului), „îmi sună voci de clavecin” (Muzică), „robit mă sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza din condei și smirna aprinde / cearcănul lunii” (Iarbă), iar „rana suferindă / ninge o colindă...” (O rătăcire de argint) și reflectând puțin, am zice, că o frântură din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
elixir”) sunt doar niște trăiri de-o clipă („I found my thrill?!...”) care au puncte comune cu mișFările pe durata regalului dans („două corpuri încântate de propria existență, îmbibate-n sunete lipsite de echivocuri, emanând senzualitate în stare pură, lascivitate inocentă...”) Suntem într-atât de cuceriți de acordurile muzicii de jazz, încât vizualul și auditivul devin un corpus fericit chiar și în mișFările străzii: „Pe străduța îngustă, mirosind a ev mediu îndepărtat, tineri subțiri alunecau, zgomotos, pe rotile, într-un balet
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
doar la vederea lui, deși se afla destul de departe. Atunci, am început să mă gândesc și să-i mulțumesc Domnului, care voise să clarifice această îndoială. Într-adevăr, am considerat că porumbelul simboliza sufletul, ce pare să fie curat și inocent întru totul, iar imaginea șarpelui simbolizează ispita provocată de diavol, mai ales referitor la viciul plăcerii carnale prin intermediul gândurilor nepermise și consimțite. Așa cum porumbelul a căzut mort doar la vederea șarpelui, tot așa și sufletul, poate să-și piardă viața
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cezarului, care e capul universului; nu am spus nimic (compromițător), limba mea nu a violat nici un secret (de stat)88, nici un cuvânt (incorect sau necuvenit) nu mi-a scăpat din exces de băutură; am fost lovit numai pentru că ochii mei inocenți au văzut o infracțiune și delictul meu este acela de a fi avut ochi89. Totuși nu mă pot apăra de orice vinovăție: o greșeală stă la baza acuzării mele"90. Așadar, poetul știe că delictele pe care el le-a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]