3,324 matches
-
de relații cu întreaga lume, din plasarea sa privilegiată în această țesătură de relații derivând și puterea sa vindecătoare 177. Corporalitatea nu este concepută mecanic, ci ca o entitate magică, situată într-un câmp de relații, adică o lume a interdependențelor. De asemenea, descompunerea trupului după moarte era înțeleasă ca o reintegrare în natură. Regăsim astfel în această viziune asupra naturii elemente specifice noului mod de gândire pe care îl propun teoreticienii mediului pornind de la datele științelor contemporane ale vieții. Numeroși
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediului bazate pe o perspectivă religioasă 184. Se susține că ecologia poate fundamenta o religie a naturii care să cuprindă toate speciile. Fundamentul unei asemenea construcții, după W. Rogers, îl reprezintă un set de legi, și anume, legea diversității, legea interdependenței și legea resurselor finite. Puterea unui ecosistem constă în diversitatea lui, toate speciile sunt interdependente și în dezvoltarea unei specii într-un ecosistem există anumite limite. După acești teoreticieni, un arbore din specia sequoia este mai sfânt decât o icoană
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întreg. După Leopold, sunt corecte din punct moral acele acțiuni care păstrează integritatea, stabilitatea și frumusețea comunității biotice 188. Aceste trei caracteristici sunt văzute de Leopold ca solidare, în sensul că una fără alta nu se poate. Desigur, această presupusă interdependență poate fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită de celelalte două. Leopold înțelege ecosistemele asemenea unei comunități. Cred că poate fi tolerată această perspectivă, deși dintr-un ecosistem fac parte și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ea însăși, pe de altă parte, luăm în considerare avantajele pe care prezența ei i le aduce omului. 2) Viziunea "laborator". Ariile naturale protejate sunt un obiect de studiu al cercetării științifice și oferă astfel posibilitatea înțelegerii complexității ecosistemice, a interdependențelor sistemelor biologice, a proceselor de schimbare, dezvoltare și degenerare, a ciclicității biologice și a surselor care asigură funcționarea sistemică. Printr-o asemenea înțelegere putem preveni și chiar depăși unele fenomene negative, tot așa cum buna înțelegere a funcționării organismului omenesc este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
științific, în primul rând progresele în cercetarea complexității ecosistemelor. Prin dezvoltarea cunoașterii mediului putem justifica intervenția omului în natură, în sensul că sunt posibile intervenții menite să salveze integritatea și diversitatea ecosistemelor. Cu cât înțelegem mai bine natura și înțelegem interdependențele, cu atât o prețuim mai mult. În fine, o altă discuție poate lua în considerare aspecte ce țin de valorizarea estetică. În acest caz, un critic poate pune accentul pe aspectul relațional al valorii și să susțină că omul este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă input-urile dereglează sistemul, atunci acesta se îndreaptă ireversibil spre moarte. • Relații dintre sisteme. Dacă un sistem se dereglează, atunci efectele se propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele nu sunt deloc neglijabile. Cu atât mai mult, cu cât input-urile au fost anticipate mai puțin, adică este vorba despre input-uri la care sistemul nu este adaptat, cu atât mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
iar pe termen lung cantitatea de pește pescuit va cunoaște un declin din ce în ce mai accentuat, până la eventuala dispariție a speciei respective. Acest model este corect, cu menționarea faptului că realitatea este mult mai complexă. Diversele specii se află în relație de interdependență unele cu altele, iar toate evoluțiile descrise mai sus nu trebuie considerate în mod independent, ci în relație cu evoluția altor specii și cu ecosistemul ca totalitate. Alte aspecte tehnice ale modelului țin de aplicabilitatea lui la diverse tipuri de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vegetal. În fine, o limită de nedepășit a modelului ține de faptul că nici utilizarea resurselor astfel încât să asigurăm un randament durabil maximal nu asigură o predictibilitate completă, adică nu exclude apariția unor efecte neanticipate. Sistemele sunt complexe, caracterizate prin interdependențe multiple. Revenind la discuția în termeni de obligații vom susține că fiecare generație are obligația de a maximiza randamentul durabil al utilizării resurselor regenerabile. Acest principiu suportă unele observații 264: • Într-un sistem etic în care adoptăm principiul utilitarist al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o abordare cantitativistă a fenomenelor. Extinderea domeniului moralității ar fi justificată în ecologia profundă pe o bază metafizică asigurată prin depășirea presupozițiilor de tip cartesian ale modernității. Față de un asemenea demers teoretic pot fi formulate obiecții. În primul rând, recunoașterea interdependențelor la nivel ecosistemic nu presupune în mod necesar recunoașterea unor relații de tip moral între entitățile aflate în interdependență 271. De exemplu, întreaga viață de pe planetă depinde de Soare, dar aceasta nu înseamnă că noi am avea datorii față de acesta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin depășirea presupozițiilor de tip cartesian ale modernității. Față de un asemenea demers teoretic pot fi formulate obiecții. În primul rând, recunoașterea interdependențelor la nivel ecosistemic nu presupune în mod necesar recunoașterea unor relații de tip moral între entitățile aflate în interdependență 271. De exemplu, întreaga viață de pe planetă depinde de Soare, dar aceasta nu înseamnă că noi am avea datorii față de acesta, deși recunoaștem că avem datorii indirecte față de ființe a căror viață, ca și a noastră, depinde de lumina solară
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor clarificate în termenii unei teorii care nu conține nimic mistic. În condițiile în care acceptăm că relația de interconectivitate este constitutivă lumii ca întreg, atunci orice parte a întregului va fi definită relațional, prin interdependențele cu celelalte părți, în condițiile în care întregul are prioritate ontologică. Din punct de vedere etic rezultă că grija față de sine este grijă față de întregul cu care s-a produs identificarea. Așadar, dintr-o perspectivă metafizică ne situăm în condiții
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce la pierderi anticipate în privința stării mediului natural. Cred că o asemenea abordare trebuie depășită prin adoptarea unei atitudini responsabile în sensul precizat mai sus. În al doilea rând, cred că ecologismul este și o consecință a dezvoltării cunoașterii. Observarea interdependențelor sistemice și cercetarea echilibrelor ecosistemelor au permis formarea unor convingeri bazate pe argumente științifice, ceea ce le face să fie mai puternice decât alte convingeri bazate pe interese sau nevoi. Norton 310 deosebește între două niveluri, cel al politicilor și cel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și investigare; * formarea unei gândiri creatoare; * dezlegarea tainelor naturii în efortul ei către echilibru sau “dezechilibru” ; * dezvoltarea personalității elevului; * trezirea interesului pentru experiment și cercetare; Între activitatea de clasă și cea din cercurile de elevi trebuie să existe o strânsă interdependență, sprijinindu-se una pe cealaltă: • prima constituie suportul pe care se clădește activitatea de cerc • a doua, prin rezultatele sale, contribuie la ridicarea pe o treaptă superioară a activității la clasă. Prin întreaga să activitate la clasă, profesorul pune la îndemâna
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
aplecare evidentă pentru terminologia medicală), realizată din perspectivă descriptiv-lingvistică este complexă. În plan sincronic, se face raportarea funcțiilor termenului, respectiv ale metaforei specializate la funcțiile limbii, la tipurile de interdisciplinaritate și la modalitățile de dezambiguizare. Neologia semantică este relevantă pentru interdependența aspectelor lingvistice pe care terminologia actuală se dezvoltă. În plan diacronic este cercetată structura termenilor și evidențiată originea formanților (preponderent de sursă greco-latină) din terminologia panlatină. Cercetare de strictă specialitate, bazată pe o bogată și bine selectată bibliografie teoretică, lucrarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ontologică, materială, obiectivă subiectivă) cu care intră în dialog. Funcția expresivă este absolută în interjecții și elemente interjecționale, fără a se reduce doar la acestea ("- Aș! Zic eu..." "- Măi! Adaugă el..." (I.L. Caragiale) și se află într-o relație de interdependență cu funcția de comunicare. Alte caracteristici formale având rolul de a marca participarea afectivă a vorbitorului la enunț: persoana I a pronumelui personal și/ sau a verbului, intonația interogativă/exclamativă, modalitățile expresive de realizare a gradului superlativ absolut ("Beat turtă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de conținutul mesajului, evită anonimatul - expresie a incapacității (umane, instituționale) de a interacționa fie la nivel informațional - cu referire expresă la informația principală, după Schneider și Esslinger (v. Schneider Wolf, Esslinger Detlef, Die Uberschrift, 1993), fie la nivelul relației de interdependență între text și titlul acestuia; 2) la nivelul comunicării individuale. Numeroase sunt situațiile când funcția fatică poate deveni marca unui tip de comunicare ce a pierdut orice legătură cu dimensiunea informațională, mai ales în mass-media: politicianul având o conștiință acută
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
E.H. Gombrich, 1972) - provine din imagini vizuale: "Tranziția de la imagine la simbol ne reamintește că însuși scrisul a evoluat din pictograme. E cunoscut că o serie de vechi scrieri folosesc atât resursele ilustrației, cât și principiile rebusului" (ibidem). Relația de interdependență dintre imaginea vizuală și practicile magice, dintre imaginea de cult și religie etc. reprezintă tot atâtea forme de comunicare culturală, în opinia cercetătorului britanic. Primul filosof care a definit conceptul de "imagine" a fost Platon: "Numesc imagini, mai întâi umbrele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nu permite operațiuni generice, dintre care juxtapunerea și includerea. Limbajul are o morfologie "construită pe dubla articulare", imaginea "posedă o plastică, cu componentele ei cromatice și geometrice" (idem), posedă unități figurative pluriforme și greu de clasat". Numeroși cercetători vorbesc despre interdependența și coerența codurilor. Codul există deopotrivă în mesajul vizual și în mesajul lingvistic. Există la nivelul "codurilor vizuale, figuri-semne care se află într-un raport fix cu limbajul și figuri al căror raport rămâne întotdeauna contradictoriu și aleatoriu, necesitând clarificări
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metodei folosite admite, implicit, perspectiva diacronică atunci când își propune stabilirea originii și a modului de formare a termenilor (...) sau când se introduc detalii social-istorice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt aspect teoretizat de Angela Bidu-Vrănceau, relevant pentru "interdependența aspectelor lingvistice de care trebuie să țină seama terminologia descriptivă (idem)". Pentru interpretarea noului sens "sunt necesare atât criteriile lingvistice, cât și cele extralingvistice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 40-41); criteriul extralingvistic, având diferite reflectări lingvistice este considerat ca fiind relevant pentru
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
putea rezolva astfel de dileme, medicul exploatează pe lângă procesele cognitive, propria experiență anterioară. Actualizează cunoștiințe vechi (cultura proprie, cultura clasică) pe care le transferă prin abstractizare, metaforei medicale. Observăm că metafora specializată este expresia unui demers euristic, formată în baza interdependenței a numeroși factori de natură culturală (aparținând culturii și civilizației greco-latine, arabe, culturii și civilizației franceze și, mai recent, culturii engleze) ,filologică (filologie clasică, limbi moderne, uneori diferite genealogic și tipologic), lexico-semantică, științifică etc. Servește întotdeauna un limbaj neutru sub
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a ramurii științifice implică însă o strategie discursivă variată și complexă, întotdeauna motivată și în cele mai multe cazuri dezvoltată pe baza unui tipar binar. Relațiile dintre numele-titlu al domeniului/ subdomeniului și discursul cognitiv (terminografic/ textul de specialitate) sunt de regulă, de interdependență. Metafora-titlu (de natură conceptuală) marchează apartenența "discursului" la o anumită sferă de cunoaștere științifică pe care o individualizează. Reprezintă un parametru cu rol orientativ: este elementul ce orientează selecția operată de omul de știință, în universul greu de delimitat, labirintic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
rezervele de glucide (sub formă de glicogen) nu pot crește decât foarte puțin. În schimb, rezervele de lipide (aproape exclusiv sub formă de trigliceride) pot crește de câteva ori. Între cele 3 metabolisme (glucidic, lipidic și proteic) există relații de interdependență strânsă și continuă. Într-o oarecare măsură, o tulburare în metabolismul uneia poate fi compensată de ajustări survenite în celelalte două. Diabetogeneza poate porni dintr-o modificare primară în reglarea metabolismului glucidic sau dintr-o modificare primară apărută în reglarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
reexamineaz? fenomenele sociale plec�nd de la activitatea de produc?ie sau de la industrie � pentru a utiliza vocabularul s?u � care �i pare c? bulverseaz? la fel de mult morală că ?i politică. Saint-Simon concepe atunci societatea că pe un sistem de elemente interdependențe. Unui mod de produc?ie dat �i corespunde un mod de organizare social? ?i politic? determinat, ca ?i valori spirituale specifice. Trecerea de la un tip de societate la altul (de la sistemul feudal la sistemul industrial, �n Occident, de exemplu) se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Capitolul 8 detaliază operaționalizarea managementului responsabilității sociale corporative pe cele trei funcții: funcția normativă, funcția informativă și cea transformativă. Întregul demers de argumentare al cărții este documentat pe ideea că lumea este un sistem amplu și complex de sisteme integrate. Interdependențele cu caracter exogen și endogen obligă fiecare actor și entitate instituțională să-și asume responsabilitatea pentru impactul consecințelor asupra celorlați: semeni, comunități și mediu. Pe fondul acestor interpretări, am considerat necesar să integrăm abordarea organizației de afaceri în exigențele exprimate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]