4,226 matches
-
cont., 287; Cioculescu, Aspecte, 439-441; Massoff, Despre ei, 36-46; Ion Negoițescu, „Scandal”, RCR, 1945, 2; Ion Biberi, „Scandal”, DMN, 1945, 21; Valeriu Râpeanu, „Primăvara apele vin mari”, GL, 1961, 8; Z. Ornea, „Primăvara apele vin mari”, VR, 1961, 3; Râpeanu, Interferențe, 221-224; Elena Tacciu, Portretul unei conștiințe, VR, 1977, 7; Crăciun, Confesiuni, 271-272; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 184-188; Râpeanu, Memoria, 104-107; Ornea, Actualitatea, 218-222; Râpeanu, Scriitori, 238-276; H. Zalis, Pe traiectorii inegale, FLC, 1987, 4; Vasile
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Nicolae Bălcescu” Pitești, București, 1975, 92-97; Maria-Luiza Ungureanu, „Cântecul Nibelungilor”, SLU, 1978, 158-160; Horst Fassel, „Das erhält jung und ist ein Gewinn”. Gespräch mit dem Germanisten Virgil Tempeanu, „Karpatenrundschau”, 1981, 10; Cornelia Cujbă, Virgil Tempeanu - Germanist und Übersetzer (1888-1984), în Interferențe culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Agatha Bârsescu către Virgil Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei, București, 1998; Cornelia
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Petrescu, D. D. Roșca, Mihai Ralea, Georg Lukács), domenii ca estetica fenomenologică, critica marxistă, critica literară românească în devenirea ei istorică, probleme de estetică, teorie literară și filosofie a culturii (critică și valoare, structura operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la orice punct de vedere corect argumentat, pe atât de inclementă față de îngustimile de vederi arborate în numele
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
contribuit în mare măsură și elevii, realizatorii de predilecție ai spectacolelor. Relațiile ce se stabilesc între t.p. și alte specii folclorice se rezumă, de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături și chiar descântece în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de păpuși, așa cum multe spectacole folclorice poartă amprenta textului scris. Piesele ce
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
convingător sensibilității europene”. Gandhăra este o regiune istorică din nord-vestul vechii Indii, astăzi inclusă în Peshawar, la frontiera provinciei Pakistan. Ea a fost adăugată Indiei de regele Ćandragupta Maurya în secolul IV î. Hr. și a devenit un important punct de interferență al rutelor comerciale care legau China, centrul Asiei și India cu regiunile mediteraneene și persane. Gandhăra a beneficiat de secole de interacțiune cu cultura greacă, o dată cu cuceririle lui Alexandru Macedon. Aici s-a dezvoltat o cultură buddhistă înfloritoare și în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Scriitorul crează un conflict fundamental (pierderea scrisorii), care dă unitate operei; dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem că nu sunt considerați membri marcanți ai partidului lor;) Complicațiile se amplifică din ce în ce mai mult, ca urmare a repetiției, evoluției inverse si interferenței diverselor serii de personaje aflate în conflict. (tehnica bulgărelui de zăpada). Caragiale însă, este si cel mai mare creator de caractere din literatura română, personajele lui fiind realizate într-o viziune clasică. Ca urmare, ele se încadrează într-o tipologie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Waltz continuă să fie recunoscut ca fondator, neorealismul a evoluat și prin reacțiile și criticile la adresa viziunii sale. Nu se poate elabora o tipologie statică a programului de cercetare neorealist, pentru că el a rămas expus evoluțiilor teoretice din științele sociale, interferențelor cu alte arii disciplinare și, nu în ultimul rând, imperativelor de politică publică ale zilei. Kenneth Waltz și teoria structurală a politicii internaționale Ambiția lui Waltz este aceea de a elabora o teorie a politicii internaționale, de a reuși acolo
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Dv., tot ceea ce simt depășește mult banul. Nu știu dacă am uitat ceva de ce m-ați Întrebat? (tot depășesc linia, și o fac pentru a putea Îndosaria scrisoarea. Vă Întreb eu, la lansarea de la Fălticeni n-ați Întâlnit colegi de la „Interferențe”? Îmi scrie uneori Vasile Nistoreasa, de Domnul Prof. Nic. Sturzu nu știu nimic. I s-a Întâmplat ceva? Mă bucur că vă veți Întâlni cu Dl. Prof. Ciopraga, l-am cunoscut cândva la Iași și apoi la colocviile Eminescu când
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vor găsi instituții care să vă sară În ajutor spre a le putea publica. Jules a jucat În multe piese pe care le-am pus eu În scenă. Fotografia cu căciulă brumărie, pe care cred c-am văzut-o În „Interferențe” este din „Răzvan și Vidra” al meu. Era un om de o bunătate și pace interioară deosebită. Cât s-a bucurat când i s-a născut copilul. Întorcându-mă la mine, mă pregătesc de Întors acasă În primele zile ale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
i trebuie pentru a o Înțelege, și-atunci ce sens ar avea să te supere, o părere care n-are nici o valoare, iar dacă a spuso din invidie asta este un compliment. Scrie-mi și numele, eu am avut prin „Interferențe” anumite legături cu ei și toate s-au desfășurat cu bucurie pentru mine. Mă Întristează situația cu prof. N. Sturzu, nu mi-a mai răspuns la nici o scrisoare. Situația materială grea În care probabil este, Îi taie bucuria de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
s-a transferat la Iași, unde l-am Întâlnit, când am fost profesor acolo (1941/43). Pe Fritz Martini Îl posed În nemțește. știu, că ar fi tradus În românește și nu văd de ce. E cam... elementar. Articolul meu din „Interferențe” a apărut cu multe și mari greșeli. (Una: un cor de jale, În loc de cer - cu care Începe Sonetul Veneției). Îmi pare bine de „Sărmanul Enric”, din care nu mai posed decât un singur exemplar. S-a cântat și la țară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În care se Înscriu contribuțiile principale, cu dominante de obicei aplicative: o retrospectivă a prozei deceniului 1970-1979 ( Vitrina), analize de cărți recente, mai ales românești (Colegiale I și II, apoi Nume noi), dar și străine, traduse sau comentate la noi (Interferențe), precum și opinii despre idei culturale sau fapte din sfera altor arte (La zi); opiniilor despre confrați li se adaugă, firesc, mărturisiri autobiografice (Dialoguri). Apetența pentru dialog e explicată tocmai În interviuri. „Fidelitatea față de o unică și poate anacronică iubire: literatura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
interesul său pentru literatura română recentă cu cel față de opere clasice autohtone, cât și față de celebre cărți străine, găsind, de pildă, prilejul să-l invoce pe Creangă și Mircea Eliade, pe Thomas Mann sau Malraux. Îl predispun la evidențierea unor „interferențe” mai cu seamă traducerile din prestigioși autori de pe diverse meridiane sau comentarii românești pe marginea operei lor: Hans Hartung, Robert Musil, Elias Canetti, filmele lui Ingmar Bergman (și scenariile pe care se Întemeiază), Pedrag Matveevic (volumul de Eseuri editat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
m-a privit fix, din prag, spunându-mi: „Somto, sela“. Am încuviințat și am intrat. 2 La capătul lumii Animalele aurii La venirea toamnei, blana lor era lungă și aurie. Aurie în cel mai pur sens al cuvântului. Fără nici o interferență de culori sau nuanțe. Auriul lor s-a ivit pe lume ca auriu și așa a rămas. Un auriu cum nu se mai vede nici în cer, nici pe pământ. Când am ajuns în oraș - era primăvară -, animalele aveau blana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Traduceri: Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, Chișinău, 2001; Robert Muchembled, O istorie a diavolului, Chișinău, 2002; Mario Turchetti, Tirania și tiranicidul, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, Un expresionist postcomunist, ST, 1991, 10; V. Grosu, O poezie a interferențelor, „Columna”, 1992, 8-9; Mariana Codruț, „Nevoia de strigăt a limbii”, RL, 1992, 13; Nicolae Bârna, Levitația izbutită, L, 1992, 36; Al. Cistelecan, Înălțări și căderi, LCF, 1992, 44; Aurel Pantea, Ucenic la sacru, VTRA, 1992, 10; Virgil Mihaiu, Între real
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
concentrare dramatică și definirea unui univers interior utopic, care este ființa însăși a poeziei. Dimineața noului venit (I, 1974), gândit ca volum inaugural al unui ciclu, este un roman în roman ce apelează la tehnicile moderne ale colajului și la interferențele de perspective narative, la jocul dintre real și imaginar. SCRIERI: Lumină întârziată, București, 1967; Dimineața noului venit, I, București, 1974; Plante gânditoare, București, 1977; Melior, București, 1981; Puntea de hârtie, București, 1986; Frageda fire, București, 1990; Convorbiri cu idealuri, București
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
documentat, care urmărește configurația și circulația unui motiv în toată variabilitatea lui semantică. SCRIERI: Glasul pământului, Timișoara, 1980; Stilistica motivului în proza literară, Timișoara, 1981; Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983; Baraj, Cluj-Napoca, 1985; Zodia berbecului, Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca (1831-1890), Reșița, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
XXVIII, 1981-1982; Craia, Orizontul, 142-145; Ion Vlad, Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin, Cluj-Napoca, 1986; Valeriu Cristea, Pavel Dan, RL, 1987, 22; Arșavir Acterian, Pavel Dan, RL, 1988, 15; Cornel Ungureanu, Pavel Dan al proiectelor, O, 1989, 8; Velea, Interferențe, 33-48; Holban, Literatura, 107-116; Vlad, Lect. prozei, 124-132; Negoițescu, Ist. lit., I, 240-241; Nicu Caranica, Pavel Dan, JL, 1995, 21-24; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 51-55; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 185-189; Petrescu, Studii
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
că existența este posibilă și după sfârșitul pământesc, atenuându-și obsesia paralizantă a morții. Pe aceste coordonate, extrem de ambițioase, evoluează poetul, care se prezintă de la bun început ca fiind logodit cu „vestala elegiei”, ca „mirele unei solitudini înalte”. Trăind la interferența dintre lumea reală și cea imaginară, eul liric aspiră să găsească antidotul antinomiilor trup-spirit, individ-univers, viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea-n manuscris” pentru a o feri de nonsens
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
nu afecta rezultatele activităților celor două categorii de profesioniști și mai mult pentru a înțelege complementaritatea care se impune să se realizeze între cele două profesii, pe care le prezentăm în continuare, în tabelul din tabelul 1.4. Datorită acestor interferențe, între ariile/domeniile de activitate, metodolo giile de lucru, tehnicile și instrumentele utilizate, Institutul Auditorilor Interni, în baza Standardului 2050, recomandă găsirea unor modalități de cultivare a unei stări de permanentă cooperare profesională care include: metodologii comune pentru anumite componente
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
torționarului Țurcanu. Perspectiva literară astfel modificată revine, de data aceasta cu o matură stăpânire a mijloacelor artistice, la tehnici de creație ce amintesc de Ostinato: monologul interior, amestecul realității cu ficțiunea, schimbarea perspectivei naratoriale în funcție de personaje. Procedeul specific modernist al interferențelor dintre arta muzicală - o pasiune constantă a scriitorului - și literatură își găsește realizarea cea mai de seamă în Arta refugii (carte apărută mai întâi în limba franceză, în 1990), unde „mutarea” continuă a familiei Goma, urmărită de amenințarea repatrierii forțate
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
așa cum sunt, În „absolutitatea” lor.” Există, desigur, și alte tematizări ale stilului. Însă aceasta este purtătoarea celor mai puternice consecințe, pentru că, astfel definit, stilul este marca textului care permite anihilarea principiilor genericității și al convenienței. Există În acest punct o interferență, pe care Jacques Rancière nu o discută poate pentru că nu intra În atribuțiile tratatului de față, cu fenomenologia. Se știe Îndemnul lui Husserl - mergeți drept la lucruri! - care caracterizează fenomenologia ca „știință riguroasă”, fundamentată printre altele pe principiul epoche-ului, al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la Îndemînă, pentru că recomandată de Însăși autoare, fiind aceea descinsă din antropologia spațiului. Pentru că materia cărții este organizată În patru capitole - “Numărul”, “Spațiul”, “Spațiul repliat” și “Detalii” - care primesc fiecare cîte o categorie de percepții ale personajului-autor-narator - paralele sau În interferență cu Înregistrările quintalelor de acte sexuale bifate (și descrise). Degeaba insistă criticii pe insistența descrierii la gradul zero, anatomice, transparente - În continuarea unui Houellebecq, sau unei Nobécourt, sau poate chiar al unui Guibert - În sublinierea contra-tabuului psihologic (i.e. Catherine Millet
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Râmnicu Sărat. Conduce tot aici revista școlară „Glas tânăr” (1932-1942), scrie la „Luceafărul” din Brăila, „Caiet literar”, „Pământul” din Călărași, „Cuget clar” ș.a. Colaborările târzii, din anii ‘ 70, sunt sporadice, la „Ateneu”, „Cronica”, „România literară” ș.a., dar și la publicația „Interferențe” a cenaclului bucureștean „Relief românesc”. Între numeroasele tipărituri ale lui C. se află plachetele de versuri Trec păsări în amurg (1929), Nopți provinciale (1931), Anotimpuri (1934), Zodiac și Întoarcerea la sat (1935), cărora li se adaugă, peste mai bine de
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
consuetudines terrae din sursele germane contemporane de expresie latină. Asemănările dintre „vecinătatea” românească, Nachbarshaft-ul săsesc și „vecinătatea” maghiară din Transilvania sunt rezultatul contactelor dintre aceste comunități învecinate sau care au avut o arie comună de circulație ce a favorizat împrumuturile, interferențele, influențele reciproce. Căile de comunicare, de transmitere a unor tradiții, le-au constituit în principal administrația din Fundus regius, piețele, târgurile și păstoritul transhumant. Un rol important în acest context l-au avut negustorii și unii meșteșugari care mergeau să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]