6,119 matches
-
Pavilionul canceroșilor, identitatea interlocutorului se dovedește foarte importantă pentru conturarea, pe baza discursului, a profilului unui personaj. Rusanov alege să vorbească cu cei pe care îi simte "de-ai lui", în sensul apartenenței ideologice, cum este tânărul geolog Vadim Zațîrko. Interlocutori precum Kostoglotov și Efrem nu sunt simpatizați de Rusanov, deci nu li se adresează lor decât atunci când este obligat de împrejurări, asta însemnând, de cele mai multe ori, să se plângă de comportamentul lor. Kostoglotov vorbește cu plăcere cu medicii, cu Dioma
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de împrejurări, asta însemnând, de cele mai multe ori, să se plângă de comportamentul lor. Kostoglotov vorbește cu plăcere cu medicii, cu Dioma. Interesant este și cazul lui Șulubin, care nu vorbește cu nimeni, dar, la un moment dat, îl alege drept interlocutor pe Kostoglotov, semn al unei anumite afinități de gândire. În lagăr, se creează o anumită solidaritate între deținuți, care presupune comunicarea cu toți ceilalți camarazi. Totuși, se fac diferențe și aici, așa cum se vede în cazul lui Ivan Denisovici. El
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care presupune comunicarea cu toți ceilalți camarazi. Totuși, se fac diferențe și aici, așa cum se vede în cazul lui Ivan Denisovici. El nu vorbește cu Fetiukov, pe care îl disprețuiește pentru lipsa de demnitate. Se dovedește că refuzul unui anumit interlocutor trădează o atitudine de superioritate în raport cu acela. Din acest motiv, și Zotov refuză să ducă prea departe dialogul cu bătrânul Kordubailo, pe care îl consideră depășit, incapabil să înțeleagă ce înseamnă să fie păstrată "ordinea publică". Chiar și în monologuri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acest motiv, și Zotov refuză să ducă prea departe dialogul cu bătrânul Kordubailo, pe care îl consideră depășit, incapabil să înțeleagă ce înseamnă să fie păstrată "ordinea publică". Chiar și în monologuri sau în discursuri interioare este important de identificat interlocutorul, deși identitatea acestuia nu este la fel de evidentă ca în discursul direct. În acest caz, identificarea interlocutorului este importantă pentru înțelegerea modului în care se percepe locutorul respectiv, în cazul în care se adresează lui însuși, precum și pentru relevarea relației cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
consideră depășit, incapabil să înțeleagă ce înseamnă să fie păstrată "ordinea publică". Chiar și în monologuri sau în discursuri interioare este important de identificat interlocutorul, deși identitatea acestuia nu este la fel de evidentă ca în discursul direct. În acest caz, identificarea interlocutorului este importantă pentru înțelegerea modului în care se percepe locutorul respectiv, în cazul în care se adresează lui însuși, precum și pentru relevarea relației cu un alt interlocutor, care poate fi Dumnezeu, Morala, Idealul etc. În discursuri interioare, personajele lui Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acestuia nu este la fel de evidentă ca în discursul direct. În acest caz, identificarea interlocutorului este importantă pentru înțelegerea modului în care se percepe locutorul respectiv, în cazul în care se adresează lui însuși, precum și pentru relevarea relației cu un alt interlocutor, care poate fi Dumnezeu, Morala, Idealul etc. În discursuri interioare, personajele lui Soljenițîn se adresează, de cele mai multe ori, propriei conștiințe, așa cum se poate observa în privința lui Volodin din romanul Primul cerc. În monologul său dinainte de a suna la ambasada americană
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
așa cum se poate observa în privința lui Volodin din romanul Primul cerc. În monologul său dinainte de a suna la ambasada americană, personajul își manifestă nehotărârea și teama provocate de avertizarea pe care se simte obligat să o transmită în legătură cu bomba atomică. Interlocutorul pare să fie tocmai conștiința sa morală, care nu îi dă dreptul de a renunța sau de a amâna: Să telefoneze sau nu? Neapărat acum? Dar nu va fi târziu acolo?... joi vineri?... Târziu... Mai avea atât de puțin timp
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care sună de la un telefon public? Dar dacă vorbește numai în rusă? Dacă nu zăbovește și pleacă repede? Recunosc ei oare la telefon vocea gâtuită? Este imposibil să existe o asemenea tehnică 406. (trad. a.) În ce privește relația dintre locutor și interlocutor, este interesant de urmărit și strategia adoptată în sensul orientării spre celălalt, care se poate realiza în trei moduri: argumentare logică (logos), tehnici care vizează emoționarea (patos) și ansamblul de semne care îi creează locutorului o imagine favorabilă (etos). Unele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Rubin, discuțiile lor fiind adevărate dezbateri. Aceeași tendință manifestă și Oleg Kostoglotov care, în cadrul unei replici adresate tuturor, se orientează în mod special spre Rusanov, prin accentuarea unui cuvânt (umanitară), fapt ilustrat grafic de utilizarea italicelor. Aluzia vizează incapacitatea acestui interlocutor "privilegiat" de a înțelege cu adevărat sensul respectivului cuvânt. Patetic este, uneori, Ivan Denisovici, de fapt fals patetic în relație cu supraveghetorii, așa cum apare în situația în care încearcă să se dezvinovățească și să scape de carceră. Patetismul devine, în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că vor să fie absenți de la ceremoniile religioase oficiale, iritând divinitățile protectoare ale orașului; îndemna creștinii să jure pe împărat cu încredere și că ar fi deținut o putere izvorâtă din divinitate. Origene răspunde punct cu punct la toate acuzațiile interlocutorului: creștinii nu sunt niște revoluționari din moment ce nici primii ucenici ai lui Isus, după moartea sa, nu au organizat vreo revoltă socială. Cristos însuși este un conducător pașnic, iar adepții săi sunt izolați doar aparent, întrucât sunt inserați în corpul social
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grupări politice; - descoperirea de spioni. Pentru exterior, ei culegeau informații, care interesau direct sau indirect statul român. Metodele puse în joc se remarcau prin diversitate: - prin observare directă; - prin folosirea presei și a publicațiilor; - prin exploatarea datelor deținute de diverși interlocutori prin tehnica în “orb”. Informatorii „obligați” erau constrânși material sau moral să colaboreze cu Serviciul Secret de Informații. Cazul lui Horia Sima și al altor 11 legionari, care aveau ca sarcină din partea lui Mihail Moruzov culegerea de informații privind “propaganda
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nou abordate, trebuie să vizeze, chiar din perioada pregătirii inițiale (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 50-60): cunoștințe despre esența, regulile, baza psihopedagogică a practicii și a acțiunilor, documentarea asupra situațiilor și a celor implicați, exerciții de adaptare la diferite situații și interlocutori, exersarea de tipuri de dialog, formularea de ipoteze și interpretări, conceperea și aplicarea de modele în situații variate, studierea și cercetarea explicită a tipurilor de erori, verificarea tehnicilor de autoreglare a praxisului educațional. 1.4. Pentru schimbări de paradigme și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
categoriile de cunoaștere: cunoștințe declarative (date semnificative, informații, concepte), cunoștințe procedurale (de aplicare, de precizare a cauzei unui eveniment, de transformare a unei fraze afirmative în una interogativă), cunoștințe de comunicare și colaborare (a ști să fii, a asculta un interlocutor, a transmite un mesaj). 3.5. Condiții de implementare Pornind de la acest model de proiect conceptual general, ca aplicare a paradigmei actuale a curriculumului centrat pe competențe, promovat la nivel de BIEF, M. Miled (2005) propune un proiect aplicativ de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
urmată de numele persoanei care telefonează. Să precizăm că este o lipsă de delicatețe ca un bărbat să nu se prezinte soției, respectiv soțului. Regula generală este ca persoana care a sunat să pună capăt discuției în afara cazului în care interlocutorul său are motive serioase să o facă. Cum procedăm când avem pe cineva în vizită și sună telefonul? Dacă sunt scurte comunicări le primim liniștiți și dăm relațiile cerute foarte pe scurt, dar fără să fim nepoliticoși. Este inadmisibil să
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
cineva în vizită și sună telefonul? Dacă sunt scurte comunicări le primim liniștiți și dăm relațiile cerute foarte pe scurt, dar fără să fim nepoliticoși. Este inadmisibil să purtăm o conversație telefonică lungă de față cu persoane străine. Vom preciza interlocutorului nostru care este situația și vom amâna convorbirea. În nici un caz nu vom spune: „Te sun eu peste zece minute!” dacă cel venit în vizită nu și-a manifestat voința de a pleca imediat. Este o gafă. Oricât de mult
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
principiu este bine să cunoaștem programul de viață aș prietenilor noștri și să-l respectăm, nederanjându-i. Ce facem când nu ne răspunde la telefon persoana pe care o căutăm, ci altcineva? Bunul-simț ne obligă să-i adresăm câteva cuvinte interlocutorului nostru, mai ales dacă îl cunoaștem. Pe scurt îl salutăm, spunem cine suntem și ce vrem, ne cerem scuze că-l deranjăm, apoi îi mulțumim pentru informațiile pe care ni le-a dat. În relațiile de serviciu nu trebuie să
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
dar, de fapt, ansamblul (valori, nevoi, aspirații, interese, percepții, emoții, amintiri) acționează ca un tot. 3. Valorile oferă ideologilor "materia primă". Ideologiile raționalizează valorile, nevoile și interesele actorilor. Valorile intervin în orice discurs al cărui scop este de a convinge interlocutorul, de a-l seduce sau de a-i ascunde ceva. Prin ele se justifică sentimentele, atitudinile sau inițiativele ascunse. O agresiune, de exemplu, nu va fi anunțată ca atare, ci ca fiind legitimată de valori precum siguranța națională sau drepturile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
asupra pozițiilor apărate, asupra argumentelor dezvoltate, asupra priceperii participanților, asupra simpatiei sau antipatiei pe care le creează aceștia. O analiză de conținut cuantificată cu ajutorul unui computer per-mite aprofundarea și specificarea. Printr-o analiză lexicologică, putem număra cuvintele pronunțate de fiecare interlocutor, viteza pronunției, procentul de timp consacrat fiecărui subiect (siguranță, șomaj, Europa, impozite etc.), bogăția vocabularului fiecărui participant la dezbatere, de câte ori și-a întrerupt adversarul, utilizarea pronumelui personal (eu, mie), imperativele (trebuie, este necesar), nuanțele (cred, se poate...). Toți acești indicatori
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
siguranță, șomaj, Europa, impozite etc.), bogăția vocabularului fiecărui participant la dezbatere, de câte ori și-a întrerupt adversarul, utilizarea pronumelui personal (eu, mie), imperativele (trebuie, este necesar), nuanțele (cred, se poate...). Toți acești indicatori sunt prețioși, deoarece conferă relief valorilor și contravalorilor interlocutorilor aflați în centrul analizei: frecvența cu care sunt invocate, asocierile sau "intensitatea" lor (utilizându-se o scară). Este de remarcat că interviurile prin chestionar sunt, de asemenea, analizate din punct de vedere cantitativ, deoarece răspunsurile sunt codate și supuse unui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
afirmate sau cei care acceptă părerile dominante, fără să le pună la îndoială, schimbându-le atunci când ele se schimbă. Ne amintim de un anchetator care interoga una din per-soanele din eșantionul său, și care, după ce a notat răspunsurile, îi spune interlocutorului: "Vă felicit, domnule, sunteți omul cel mai de mijloc pe care l-am cunoscut vreodată!" La celălalt capăt al gamei se află cei care au păreri atât de ferme, încât devin fanatici. Adesea, ei nu se mulțumesc doar cu a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Să nu fim totuși prea idealiști. Participanții nu intră în discuții pentru că ar căuta adevărul sau soluția unei probleme, departe de ei această intenție. Aceștia iau cuvântul sau scriu deoarece sunt convinși de adevărul lor și vor să îl demonstreze interlocutorului sau să dovedească în fața opiniei publice că au dreptate. Tentația seducției nu este absentă, mai ales în perioada electorală. Întâlnim încă o dată miza etică. Dacă ținem la cinstea intelectuală, putem să o formulăm astfel: cum să rămânem ata-șați la convingerile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu propriile noastre acțiuni, acceptându-i în același timp și stimându-i pe cei care sunt diferiți de noi, ba chiar ne sunt opuși? Condițiile de fezabilitate Două circumstanțe interzic orice dezbatere. Una absența libertății de expresie. Cealaltă refuzul eventualilor interlocutori. Mulți oameni sunt refractari la schimbare (sunt egocentrici, intoleranți, violenți sau timizi) sau dispun de un aseme-nea grad de putere, încât consideră inutil să îi mai asculte pe ceilalți. Deschiderea unei dezbateri cere să existe o distanță care poate fi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la schimbare (sunt egocentrici, intoleranți, violenți sau timizi) sau dispun de un aseme-nea grad de putere, încât consideră inutil să îi mai asculte pe ceilalți. Deschiderea unei dezbateri cere să existe o distanță care poate fi depășită între cei doi interlocutori. Aceasta presupune ca ei să își flexibilizeze rigiditățile ideologice, să își controleze emoțiile, să depășească antipatia resimțită unul față de celălalt. Un teren comun este binevenit: câteva valori comune și atitudini ca fair-play-ul sau politețea. În dezbaterile televizate, organizatorii stabilesc reguli
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
avea același sens pentru europeni și pentru chinezi. Cineva a avut ideea să îi roage pe colegii chinezi să scrie pe tablă conceptul litigios, în limba lor. Ideograma desenată și explicarea acesteia au clarificat lucrurile. Pentru a-l înțelege pe interlocutor, trebuie să îi cunoaștem trecutul, experiența pe care a acumulat-o. Dacă discutăm cu cineva despre nesiguranță, va avea cu siguranță o altă părere decât noi dacă a fost victima unui jaf traumatizant, iar noi trăim într-un cartier liniștit
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lumea altfel. La fel se întâmplă cu puritanii, cu justițiarii, cu cei intransigenți sau cu cei toleranți. Ambițioșii sau oamenii de carieră tind să emită alte păreri decât oamenii care se mulțumesc cu propria soartă. Chiar și simpla aparență a interlocutorilor, expresia facială ne inspiră simpatie sau antipatie. Alegerile pot fi câștigate sau pierdute pe această bază (se spunea despre Nixon, adversarul lui Kennedy: "Ați cumpăra de la un asemenea tip o mașină de mâna a doua?) Prejudecățile sunt adesea sursa falselor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]