4,202 matches
-
nu l-aș fi văzut în veci. — Ce e dedesubt? îl întrebai pe Bez. — Ce să fie, puțul. E ditamai beciul sub asta, numai bun de pus ceva la păstrare. Dar nu putem să-l folosim, nu, nu, că e inundat tot timpul. Suntem prea aproape de canal. Și mai și pute a țevi și nu m-aș mira să dai și peste șobolani pe acolo. Când și când se mai aude câte un râcâit. — Minunat. Parcă suntem în Quatemass and the
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
oaselor, dar Violet opunea rezistență, mormăind ceva despre capul ei. În cele din urmă, Janey reuși s-o ridice astfel încât s-o așeze pe jumătate în poala ei, cu spatele către ea. Cineva aprinse luminile de exterior și gazonul fu inundat de un val ciudat de verde fosforescent, care făcea ca rondurile de flori din jur să pară niște pete nedefinite de culoare. Porțiunea pavată de sub terasă rămase, totuși, neluminată, astfel că pielea lui Violet avea o paloare ireală pe fundalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în genunchi, în fața ei. — Nu știu. Adică eu am zis că ies în grădină și presupun că se poate să mă fi auzit cineva - să fi ieșit și să mă fi așteptat... Cineva aprinse luminile din zona pavată. Locul fu inundat imediat și pe neașteptate de lumină. Matthew închise ușa glisantă de sticlă, pe care se ajungea la subsol; Helen, care stătea cu spatele la ea, sări și apoi se dădu într-o parte. Matthew avea în mână un pahar cu apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
verii - toată planeta-i prinsă-n chihlimbar topit Pe țărmul pustiu visul verii eșuat - cioburi de stele Vișini în floare și sâmburi în iarbă - timpul scamator Ploaia a stat - greierii risipesc iar liniștea nopții Cutremur în ceruri - stropii reci protestând inundă strada Vântul rece a învins soarele-n turnir - cad castanele După ploaie mii de râme-n bejanie - deliciul ciorii Luna și-a pierdut în mărăcini parura - toți greierii tac Vântul sculpează dansul apelor mării - valuri de nisip Lipăit de tălpi
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
justifică deschiderea șoselei. Singura ei rațiune este faptul - și asta a recunoscut-o unul dintre inginerii dumneavoastră - că există cupru în Masivul Papagalilor și că „Southern Mining Company“ vrea să-l ducă în Japonia, care are nevoie de el să inunde și mai mult piața cu tranzistoare, motociclete, vapoare, televizoare, jucării și alte mii de fleacuri. În definitiv, vrea să-l îmbogățească puțin mai mult pe un anume Mr. Galbraith, din New York, și pe vreo doi sau trei Masacuchi, Kawanati sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mică și întunecoasă, era ocupată doar de un hamac în care dormea un băiețel slăbit și tras la față. O bătrână îl veghea așezată pe jos. Într-un colț, ardea un fel de afumătoare și un miros greu și aspru inunda încăperea și se agăța de gâtlej. José zgâlțâi umărul celui adormit, care deschise niște ochi înspăimântați. Îl privi pe omul alb și șopti într-o engleză perfectă, fără accent: — Piá se văicărește în mormântul ei de pe insulă. A văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ale căror crengi coborau jos, înspre pământ, ascunzându-i de priviri. Jake și-a dat jos haina și a întins-o pe iarbă. Alice, atentă la costumul ei crem, i-a fost recunoscătoare pentru acest gest. Pe măsură ce băutura gazoasă îi inunda stomacul, în capul lui Alice se instala o senzație calmă și învăluitoare. Se făcuse un foc de tabără, iar flăcările acestuia se unduiau pe fundalul apusului din ce în ce mai profund, ca un steag purpuriu zdrențuit. Alice i-a zâmbit lui Jake și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și mănuși din lână merinos de culoarea lavandei. Plus o pereche de pantofi de condus Tod, albastru-deschis! Panicată, Amanda a citit cum un cărucior numit Broscuța Bugaboo era „accesoriul preferat al oricărei mame la modă“. Frica a început s-o inunde. Maternitatea era oficialmente la modă. Oricine era cineva bătea drumul către maternitate. Și asta fără ca statutul să le fie afectat nici cât negru sub unghie. De fapt, simplificarea vieții - așa cum Amanda alegea acum să numească cele zece minute, deloc confortabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
spus Alice rar. Și sunteți foarte siguri? Nu există șanse ca situația să se schimbe? Mă tem că nu, i-a confirmat persoana de la celălalt capăt al firului. Alice s-a prăbușit disperată pe podea. Lacrimi de groază i-au inundat ochii. Dumnezeule! Oare coșmarul ăsta era chiar real? Apoi i-a venit o idee. — Vă simțiti bine, doamnă? a întrebat-o îngrijorată persoana de la celălalt capăt al firului. Alice tăcea. Era ocupată cu procesarea uluitoarei, minunatei și salvatoarei posibilități care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
picioare și stătea cu mâinile la spate, privind pe fereastră, în stradă. Când s-a întors în cele din urmă spre Hugo, fața lui de un roșu violent nu dădea semne că ar fi sesizat mirosul de scutec plin care inunda camera. Presupun c-am putea face o excepție, a zis Neil după ceea ce lui Hugo i s-a părut un interval nesfârșit. Nu toate firmele ar accepta așa ceva. De fapt, cele mai multe n-ar accepta. Dar presupun că la noi ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Nu era pentru prima dată când Hugo bănuia că în producția materialelor pentru copii era implicat un sadic care ura bebelușii. Cu cât ploua mai tare, cu atât creșteau în intensitate și urletele lui Theo. Îngenuncheat pe pavaj, cu apa inundându-i pantalonii, Hugo simțea că-i vine și lui să urle în timp ce se chinuia disperat cu aricii recalcitranți și cu capsele și perforațiile fără soț ale bucăților de plastic. Colac peste pupăză, copertina căruciorului, care, în teorie, ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Apoi nasturii din partea de jos se încheie aici. După care trageți copertina și... voilà! În doar câteva secunde, Theo era înfofolit în plastic. Un val de recunoștință, mai substanțial chiar decât valul de apă izbucnit dintr-un duș, l-a inundat pe Hugo. — Mergeți la Chicklets? l-a întrebat femeia. Și eu, a zâmbit ea când Hugo a dat din cap. Apoi i-a întins mâna. —Eu sunt Barbara. Trebuie să recunosc că e grozav să vezi un bărbat făcând toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un partener cu care să meargă la creșă. Când Alice, strălucind de fericire, a început să-i fluture testul de sarcină în fața ochilor, Hugo a simțit că pocalul fericirii lui nu numai că dăduse pe dinafară. Ci că amenința să inunde strada ca o pompă de apă spartă. Imediat, Hugo a propus o nuntă. Alice a opus însă rezistență. — Am făcut toate jurămintele alea cândva, a spus ea. Și le-am încălcat. Nu are nici un sens să le mai fac din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
picior peste picior și îți spun ceea ce nu ai fi dorit niciodată să auzi. Înjurăturile curseră una după cealalaltă, interveniră paranteze suculente, inventă înjurături, în vreme ce ploaia de afară se milogea să fie lăsată înăuntru, să curgă prin acoperiș și să inunde sufrageria, poate chiar să distrugă prin umezeala aferentă grămada de bani din debara. Un geamantan care plutește pe apă, din loc în loc, căutându-și limanul. Un geamantan care nu caută insula izbăvitoare, ci victima izbăvitoare... - Du-te la dracu`, Magicianule
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
revenise la normal. Câteva secunde stătu cu ochii închiși. Apoi trase aer în piept și îi deschise. Cuvintele îi traseră câteva palme zdravene, înroșindu-i obrajii... Iar Magicianul pocni din degete și întreaga sala izbucni în aplauze, în fața unei scene inundată de o lumină orbitoare. Din tavanul sălii curgeau picături mari de apă, o ploaie torențială, paradoxală, care atingea mocheta roșie și se transforma în șuvoaie ce șerpuiau pe sub scaunele acoperite cu o catifea albastră. Curios, spectatorii nu protestau în fața umezelii
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
niciodată nevoie de tine? O ploaie inversă va duce la falimentul tuturor celor care confecționează umbrele. Iar eu sunt singurul care știe cine este vinovatul. Țipă din nou: - Magicianule, cât va mai ține ploaia asta? Ai grijă, nu cumva să inunzi apartamentele celeste, sunt sigur că în fața lui Dumnezeu nu poți să faci față cu bagheta aia de trei parale! Uite că iepurele fricos îți dă cu tifla. Și voi merge către Lucia, farsele acestea de prost gust pe care le
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
un văl de amăgiri, pe care le-ai țesut singur cu mintea, ascunzând adevăratul chip al adevărului !... Ce legătură este între gândul nostru și zvârcolirile cărnii și ale sufletului, care se zbate și se stinge ?!... Broboane de sudoare reci îi inundară fruntea. Părul la rădăcină i se umezi... În fața atotputerniciei necunoscutului, cu resemnarea se împletea un fel de revoltă, inima îi clocotea în piept, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvratire împotriva acestei nedrepătăți. Loviturile inimii în pieptul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mintea, ascunzând adevăratul chip, schimonosit al adevărului!... Continuă el să murmure în genunchi, pe marginea gropii. Ce legătură este între gândul morții și zvârcolirile cărnii și ale sufletului care se zbate și se stinge ?!... Niciuna !... Broboane reci de sudoare îi inundară fruntea. În fața atotputerniciei, cu resemnarea se împletea un val de revoltă... inima îi clocotea, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți.. -Că viata veșnică, nu-ti este sortită...din această pricină, să nu-ti
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
am ști... judecata nu e bună la nimic, cu ce te ajută! Știai ceva... trăiai înfășurat într-un val de amăgiri pe care le-ai țesut singur cu mintea, ascunzând adevăratul chip sehimonosit al adevărului!... Broboane reci de sudoare îi inundă fruntea. Mai privi o dată în urmă, spre mormânt, murmurând cu glas sugrumat: Sărmana mea Fată, dormi în pace!... Ceva murise și în el odată cu ea... Și se depărtă sprijinit în baston, cu capul înțepenit pe grumaz, purtând parcă pe umeri
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Când voia să-mi vorbească despre viața lui - de dinainte sau de după mine - Îl opream. Tot ceea ce e dincolo de prezent sunt amănunte nesemnificative, dureroase pentru mine, niște simple circumstanțe - Îi spuneam eu. Simpla lui prezență, numai gândul la el mă inundau cu o fericire infinită. El era o făptură magică de pe altă lume, care nimerise, nu se știe cum, În lumea de jos a oamenilor, iar eu eram fărĂ Îndoială cea mai norocoasă dintre pământence. Știam că, mai devreme sau mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Când voia să-mi vorbească despre viața lui - de dinainte sau de după mine - îl opream. Tot ceea ce e dincolo de prezent sunt amănunte nesemnificative, dureroase pentru mine, niște simple circumstanțe - îi spuneam eu. Simpla lui prezență, numai gândul la el mă inundau cu o fericire infinită. El era o făptură magică de pe altă lume, care nimerise, nu se știe cum, în lumea de jos a oamenilor, iar eu eram fără îndoială cea mai norocoasă dintre pământence. Știam că, mai devreme sau mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
lungul coastei, ca să se poată ține, solul, locului, și, pe deasupra, să mai și poată fi obligat să dea și niște producții: pe unele porțiuni, mai mici, pe altele, mai măricele. Și, arar, chiar, mari. Și, În doar câțiva ani, a inundat județul cu haragi pentru vie și pentru lagume, iar pe ceapeu și pe ceapiști, i-a umplut de bani. Dacă au văzut, șefii județului, că ăsta a devenit fruntea frunții ălorlalți ca dânsul, din județ, ce s-au gândit, proștii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o se ne asfixiem În abatajele noastre de atîta fum, o să și surzim din pricina boxelor date tare pînă la refuz, de rock-ul ce zguduia, din adînc, dormitoarele lor În care făceau copii legali, că o să murim În vizuinile subpămîntene inundați de alcool, pentru că or să pleznească odată toate sticlele care, la un moment dat, aveau să intre În rezo nanță, ah, da, cînd perioada ajungea Într-o anume relație cu frecvența se prăbușeau chiar poduri, de aceea soldații nu mărșăluiau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dormitor. nu se cade. Doamna Bordaz este o femeie pudică. Doamnei Bordaz nu i-ar face plăcere să fie surprinsă în dormitor, cel puțin așa crede X. mai bine plec, își spune X. Cu atît mai mult cu cît îl inundă o senzație de disconfort. X nu se simte bine în acest apartament cu lucruri atît de vechi, atît de patinate. Parcă toate stau la pîndă, parcă toate îl judecă. revenind pe palier, X descoperă în dreptul ușii o mănușă albă, dantelată
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sau cu o poveste și mai grozavă decît a lor, de fiecare dată cînd Victor se abținea să facă acest lucru grupul percepea atitudinea lui ca pe un cadou. Cînd Victor tăcea la sfîrșit, un fel de căldură interioară îl inunda pe cel care condusese dis cuția pînă la tăcerea finală a lui Victor. Prin tăcerile sale Victor atribuia de fapt cîte un premiu amical, și o făcea cu o anumită dibăcie. abținîndu-se să contrazică sau să descalifice pe cineva, cînd
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]