8,656 matches
-
Greciei, iar a d-lui Voinov prin Bulgaria. Să venim la acuzările actuale. Voim să schimbă[m] Constituția, zice "Romînul", confom cu stipulațiunile petiției de la Iași. Petiția de la Iași era făcută în vreme de pace, când nu era vorba de invazie rusească: a fost adresată Măriei Sale Preaînălțatului nostru Domn, ca o formulare de dorințe a căror realizare se căuta tot pe calea prevăzută de însuși Constituțiunea țărei. De atunci încoace opiniele noastre s-au adâncit și în orice caz repetarea acelei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relațiuni de bună vecinătate cu rușii, dar nu putem jertfi nimic de dragul lor". Iară atunci când organele rusești au început să pună la îndoială drepturile României asupra Basarabiei, nu ne-am pierdut răbdarea, nu am devenit insolenți față cu o puternică invazie, ci am răsfoit cărți, ne-am folosit de munca altora, am adunat dovezi si am arătat că poporul român niciodată nu a renunțat la drepturile sale asupra Basarabiei și că prin urmare nici astăzi nu are dreptul de a renunța
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rușii în țară - răspunde d. Holban, viitorul prefect din Dobrogea ca 1500 de franci pe lună. Pentru că sânt rușii în țară. Dar oare Senatul n-a fost dizolvat asupra intrării rușilor, iar actualul Senat n-a fost ales pe când talazurile invaziei acoperise Moldova? Oare nu tocmai corpul acela, care ar fi putut rezista, care ar fi putut împiedeca acțiunea fatală a unui guvern vitreg, a fost dizolvat spre a se convoca altul într-un termen mai scurt decum prevede legea și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tocmai corpul acela, care ar fi putut rezista, care ar fi putut împiedeca acțiunea fatală a unui guvern vitreg, a fost dizolvat spre a se convoca altul într-un termen mai scurt decum prevede legea și sub imediata impresie a invaziei? Fost-a cineva care să spuie poporului în ce stare vor ajunge frații lui din Basarabia cedată, pentru a-i trezi instinctul de conservare și bărbăție? Rusia a intervenit cu generozitate în neliniștele agrării din Bulgaria și Erțegovina, căci substratul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Peste douăzeci și cinci de ani românul în România chiar va fi o curiozitate etnologică precum e astăzi în munții Emului, unde-a stăpânit cu glorie două veacuri. Știm prea bine că am făcut drumuri comode de fier și poduri peste râuri invaziei veacului modern și că stăpânii viitori ai pămîntul[ui] nostru trec în fiece zi granițele cu sutele și eu miile. Noua Americă, America răsăriteană de lângă Dunăre, a deschis de mult porțile ei imigrațiunii care ne-aduce civilizația și stingerea. Dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rămânerea la putere a conservatorilor, sîntem pe deplin de acord cu scriitorul articolului din "La Presse", adecă nu ne îndoim defel că roșii, a căror singură perspectivă de trai sânt funcțiunile statului, ar fi fost în stare, chiar în timpul unei invazii, chiar daca România s-ar fi opus invaziei cu arma în mână, să turbure liniștea Bucureștilor prin manifestări de uliță, să amenințe pe domn cu detronarea, precum l-au mai amenințat, să prezinte spectacolul unui război civil în momentul în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deplin de acord cu scriitorul articolului din "La Presse", adecă nu ne îndoim defel că roșii, a căror singură perspectivă de trai sânt funcțiunile statului, ar fi fost în stare, chiar în timpul unei invazii, chiar daca România s-ar fi opus invaziei cu arma în mână, să turbure liniștea Bucureștilor prin manifestări de uliță, să amenințe pe domn cu detronarea, precum l-au mai amenințat, să prezinte spectacolul unui război civil în momentul în care am fi avut război cu străinii. Despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Berlin pune o condiție negativă pentru a recunoaște independența țării. Credința religioasă să nu mai fie o piedecă pentru ca cineva să se bucure de drepturi civile și politice. Cari alte piedici poate pune nația românească pentru a se apăra contra invaziei evreiești rămâne la discreția ei; piedeca religioasă însă cată să dispară, rămâind a se pune în locu-i ceea ce se va socoti mai bine. Merită acum ca această condiție să fie comunicată țării pe cale legiuită, merită ca ea să se pronunțe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mircea se numește încă la 1399, adică trei ani în urmă, domn al întregului țărm drept al Dunării până la mare și vladaleț al Dristului. La 1402 Baiazid e învins și lănțuit de Timur Lenk în bătălia de la Angora. Despre o invazie a Țării Românești nu mai poate fi vorba, căci împărăția osmană era sfâșiată prin lupta între frați, între fiii lui Baiazid. Dobrogea și Dristul, precum și întregul mal drept n-a putut fi luat de la români decât de Mohamed I și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fi atras atenția M. Sale asupra faptului că în cestiunea izraelită deputații moldoveni stau aproape toți la un loc, căci esperiența de toate zilele le-au arătat ce greu pericol amenință în prima linie Moldova, apoi România întreagă din partea invaziei jidovești. A atras asemenea atenția M. Sale asupra împrejurării că în Adunarea României - în această unică cestiune cel puțin - majoritatea formală n-ar trebui să decidă pur și simplu, căci se izbește mai cu seamă într-o parte a țării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la Lucrările Publice și totodată prezident al Consiliului a rămas d. Brătianu însuși, căci sânt drumuri de fier de cumpărat și câteva milioane de aruncat pe fereastră, {EminescuOpX 303} Când a văzut cineva amenințările cu soarta chedivului, cu împărțeala, cu invazia a organului roșiilor, atunci trebuie să conchidă neapărat că acel organ este vândut Alianței izraelite. Noi întrebăm însă ce caută Lecca-Stolojan-Brătianu în cabinetul de fuziune? Acești oameni s-au rostit deja pentru categorii, s-au rostit pentru a se da
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastre. Neavând alte temeiuri de drept întru apărarea cauzei sale, Alianța izraelită, prin organele sale, alesese ca temei umanitarismul. Noi, românii, cari vedem pe zi ce merge răpindu-ni-se tărâmul {EminescuOpX 313} nostru economic, în propria noastră țară, de invazia mereu crescândă a evreilor străini și cari, din nefericire, vedem și pe evreii pretinși pământeni făcând cu aceștia cauză comună într-un corp constituit și organizat, noi știam bine ce însemnează umanitarismul, cuvântul de ordine al Alianței izraelite și al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
invaziune". Ca să se vază câtă lipsă de bună-credință au adversarii noștri în viața lor politică, trebuie să amintim aceea ce ziceam în iunie cu privire la cestiunea revizuirii și la starea noastră față cu puterile. Pe atunci foaia radicală amenința țara cu invazie și cu însîngerare și pe Domnitor cu soarta chedivului daca nu ne vom închina impertinentelor pretenții ale Alianței izraelite. Noi, răspunzîndu-i la acestea, ziceam: ... Sîntem noi datori a primi art. 44? Am contractat noi vrodată obligațiunea aceasta ca chedivul datoria
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le putem da orișicând. {EminescuOpX 322} Acestea le ziceam în iunie în privința deosebirii pretextului de cauză în viața internațională a puterilor. În cazul nostru, având și exprimând deplina convingere că pentru cestiunea izraelită nici țara nu poate fi însîngerată de invazii străine, nici M. Sa n-are să se teamă cumva de o soartă ca a chedivului, adăogam: Cestiunea evreilor e sau cauza sau pretextul unui amestec al străinătății. Dacă ea e cauza acestui amestec, atuncea n-avem a ne teme de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din nou toate argumentele opozițiunii, a arătat că în proiect, fiind vorba de exercitarea de drepturi, acest cuvânt "exercițiu" cuprinde în sine ideea emancipării, ideea unor drepturi preexistente reformei de față, de la al căror exercițiu evreii ar fi fost opriți. Invazie ascunsă și ca după un ordin secret al evreilor la noi, solidaritatea dintre aceștia și evreii din lumea întreagă, a cărei dovadă este Alianța, apelul la străini făcut de evreii pretinși pământeni, pericolele economice analoge cu cele produse prin invaziunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
statului minciuna să joace rolul cel mai însemnat, e nedemn ca ciracii Alianței izraelite - ceea ce au fost roșii în tot cursul dezbaterilor - să-și asume asupra lor meritul, pe care nu-l au, de-a fi pus țara la adăpostul invaziei economice. D. Maiorescu a trebuit să releveze înainte de toate adevărul. Daca organul nostru a avut contra vreunui rău o ură învierșunată a avut-o contra neadevărului, încît lupta noastră adesea penibilă și crudă e mai cu seamă o luptă pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
public european, fie, ca mai târziu, prin convenție, încheiată direct cu noi. Prin aceste două linii, chiar dacă s-ar fi cerut de conservatori, ceea ce contestăm, s-ar fi garantat totuși absoluta libertate a țării de-a opune unei armate de invazie o altă armată. Deci liniile acestea două au mai mult o importanță politică, deși dorim, desigur că împreună {EminescuOpX 382} {EminescuOpX 383} {EminescuOpX 384} cu confrații de la "Binele public'', ca să nu avem în vecii vecilor trista necesitate de-a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmă sub formă de cnut, care va pune capac de-a pururea comediei liberalo-patriotice. Fie dar. Primim lupta propovăduită de d. C. A. Rosetti, marele rabin al roșilor și al belferilor, și vom sta ca Plevna în fața negrei mulțimi a invaziei rusești pentru a mântui onoarea numelui românesc. [22 septembrie 1878 ] TEATRUL ROMÎNESC. DESCHIDEREA STAGIUNII 1878 - 79 Dumineca trecută, 1 octombre, Asociația dramatică și-a deschis stagiunea cu reprezintația Fiica lui Tintoretto, melodramă în 5 acte. Ca toate melodramele "de boulevard
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra Porții vizând același obiectiv 162. De remarcat este, totuși, faptul că în pofida colaborării oficiale cu Rusia, diplomația engleză nu ignoră inconvenientele pe care le-ar fi provocat politicii orientale a Angliei, daca Rusia ar fi reușit că, profitând de invazia franceză în Egipt, să-și fi asigurat un control mai strict decât ar fi fost convenabil asupra Porții Otomane 163. Chiar și în cazul în care observația lui Mouradgea d'Ohsson ar fi fost în totalitate acoperită de realitate, diplomația
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Suediei 144. Cu toate acestea, norvegienii s-au răsculat, dar au fost înfrânți și constrânși să subscrie, la 14 august 1814, convenția în baza căreia Norvegia accepta unirea personală cu Suedia. Ca urmare, Danemarca a evitat, în ultimul moment, o invazie a unei armate ruse, comandata de generalul Benningsen 145. Rezolvarea definitivă, din perspectiva dreptului public european, a acestei probleme care, datorită antecedențelor sale, a avut implicații și în problema orientala, avea să fie consacrată de Congresul de la Viena. Așadar, conjunctură
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
să nu-i acorde un eventual sprijin, fie el și numai diplomatic 271. Dacă se au în vedere eforturile pe care le-a făcut diplomația britanică și pentru a determina Poartă Otomană să încheie pacea cu Rusia, îndeosebi după declanșarea invaziei franceze, se poate presupune că amintită atitudine urmărea să împiedice prelungirea războiului ruso-suedez, cu scopul de a degajă Rusia de un efort în plus și a o face aptă pentru confruntarea cu 270 Ibidem, p. 135; pentru interesul manifestat de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din 3/15 noiembrie 1812, în Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 673 Moscovitica. Norvegia, se putea bucura de sprijinul Mării Britanii, numai dacă Suedia "went to war against France and France's ally Denmark" (s. Ven.C.)278. Declanșarea invaziei franceze a determinat, însă, Rusia să adopte o altă poziție, net diferită de cea a Mării Britanii în problema norvegiană. Această diferență de abordare a problemei și-a găsit expresia în tratatul de alianță pe care l-a încheiat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Cercurile conducătoare prusiene erau și ele conștiente că problemele cu care era confruntata Europa de Nord nu puteau fi rezolvate temeinic și durabil, daca nu se rezolvau și cele existente în Europa Orientala. În anul 1800 acestea continuau să fie acutizate de invazia franceză în Egipt, produsă cu doi ani mai înainte, adică la 1 iulie 1798. De aceea, retrocedarea de către Franța a Egiptului către Turcia nu numai că ar fi pus capăt războiului turco-francez, dar, în opinia acelorași cercuri ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a determinat pe Nils Gustaf Palin să ceară lămuriri marelui dragoman al Porții Otomane, Alexandru Mihail Suțu, care nu a fost, însă, în măsură să răspundă, după cum nu a putut să-i ofere detalii, în legătură cu evenimentul, nici diplomatul rus, desi invazia rusă produsese o puternică consternare la Istanbul 133. În noile împrejurări politice internaționale, valoarea Suediei că aliata a Porții Otomane și a ambelor că partenere ale Franței împotriva Rusiei a fost pusă în evidență cu și mai multă vigoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fost de scurtă durată, războiul dintre cele două rivale la supremația maritimă și coloniala reizbucnind la 22 mai 1803. În noile condiții Poartă Otomană nu mai avea nimic de apărat, așa încât a revenit la politica de strictă neutralitate, practicată înainte de invazia franceză în Egipt 159. Pe acest fundal, Poartă Otomană a fost supusă, totuși, unor puternice presiuni diplomatice din partea Franței menite să o determine să-i recunoască lui Napoleon Bonaparte titlul de împărat, cât și din partea Rusiei și a Mării Britanii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]