2,961 matches
-
domni împotriva noastră, de ne ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt pur și simplu invidioși, ne invidiază pentru tinerețea noastră, ne invidiază pentru veselia noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt pur și simplu invidioși, ne invidiază pentru tinerețea noastră, ne invidiază pentru veselia noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt pur și simplu invidioși, ne invidiază pentru tinerețea noastră, ne invidiază pentru veselia noastră, ne invidiază pentru prospețimea și pentru lipsa noastră de griji; căci ei sunt fără îndoială bătrâni, urâți, plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale epocii. În prefața lucrării sale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în mod special, și după numai două ore, devenise aș în conducere. - Asa sunt eu, toate lucrurile au pentru mine întâi de toate logică! Ceea ce se sustrage logicii îmi devine imediat suspect. De aici și teribilă mea inițiativa, demnă de invidiat, după cum tu însuți ai remarcat-o. În timp ce îl privea, Lăură se gândea din nou la teatru, cum i-ar fi stat ei că actrița cu un șef că cel de colo. El era tot la geam, atent la gunoierul care
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Chiar si in gesturile ei, Lăură alternă cu precizie elegantă și prețiozitatea cu domesticitatea și simplitatea. -Vrei un whisky? îl întreabă ea. El o simțea cum vrea să-i schimbe dispoziția, înviorându-se, renunțând ușor la aerul de nemuțumire. -Te invidiez. Ești un om realizat. -Știu să evadez din mijlocul oamenilor, tinu el să precizeze. El zâmbi,ridicând paharul în sănătatea ei. -Nu mă duce în ispita!.. Lăură însă începuse deja să se dezbrace, lăsându-se deja pe spate cu brațul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
că a ajuns cam ,,departe".... -Cel puțin eu am facut-o fără a renunța la nimic. Probabil de astă, în comparație cu tine, eu sunt mai îngăduitor. -Nu am avut în vedere niciodată o relație de durată, adaugă ea. Dar acum o invidiez pentru asta... El îi aruncă o privire ciudată și ea strânse din buze recunoscând cu tristețe că suferise mult. Câteva ore mai tarziu, el era din nou în brațele Laurei. Nu se justificase pentru întârziere, dar încercase să o convingă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sau fete frumoase pentru haremul sultanului în cealaltă mână. Au dispărut sultanul, pașii, ienicerii, achingii care călcau mereu Țările Române în căutare de pradă. Turcia de azi este o țară modernă, în plină dezvoltare economică, cu o industrie turistică de invidiat și cu o poziție strategică de excepție. Cât despre relațiile ei cu România, merită să arătăm că după Războiul de Independență din 1877 între cele două țări nu a mai existat niciun conflict. Este adevărat că în Primul Război Mondial
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
scrie: "Rousseau și-a renegat copiii, dar a adoptat poporul". În 1750, Academia din Dijon organizează un concurs pe care Rousseau îl câștigă cu eseul intitulat Discurs despre Științe și arte. Devine foarte cunoscut și apreciat de unii, contestat și invidiat de alții. Se reîntoarce la Geneva și se reconvertește la calvinism. Apar primele semne ale rătăcirii mentale, având un comportament caracterizat de apropiați ca straniu, ciudat. Ducele și Ducesa de Luxemburg îi oferă o casă la Montmorency, undeva la nord
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Noțiuni generale de imunogenetică Organismul uman normal este cea mai perfectă fortăreață, în care, unii din dușmanii săi pătrund fără a mai putea avea vreo șansă de scăpare. Organele interne acționează intercondiționat și imediat într-o perfectă înțelegere, demnă de invidiat de către orice strateg. Deși s-ar părea ciudat, toate organele contribuie la apărare fie prin mecanisme locale, fie integrate general. De exemplu: creierul se apără prin bariera hematoencefalică (BHE) și meninge, greu de străbătut; așa cum se știe măduva osoasă hematogenă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
înfăptui ideile : Noi, filosofii, suferim că nu vedem ceea ce am gândit (p. 219). Femeia îndrăgostită, temătoare pentru siguranța celui iubit, respinge acest argument în care vede doar o ascunsă sete de dominație : nu-ți ajunge să fii doar filosof... îi invidiezi pe tirani, vrei să fii în locul lor, să ai putere (p. 220). În pofida avertismentelor primite, Platon pornește din nou spre Sicilia, căci rămâne convins de necesitatea conjugării dintre acțiunea omului politic și ideile înțeleptului : Filosofii care nu sunt conducători sunt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ș.a.) care și-au început activitatea didactică și științifică într-o perioadă de mari frământări economice, sociale și politice, atât pe plan european cât și național, dar acestea nu l-au împiedicat să muncească asiduu, cu o tenacitate demnă de invidiat. După terminarea, în anul 1929, a Liceului „Cuza Vodă” din Huși, s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din Iași, unde a urmat cursurile Secției de geografie-secundar științe naturale, formându-se profesional pe lângă renumiții profesori de geografie Mihai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în 1957 realizează "Copiatorul cu oglindă perfecționare tehnică" pentru care a primit Certificat de inovator. Deși, plasată pe un plan secundar, vasta producție de articole, conferințe și emisiuni radiofonice destinate marelui public, i-a adus profesorului o popularitate demnă de invidiat. Este cel mai cunoscut geograf atât în Moldova cât și în întreaga țară. ION GUGIUMAN ȘI MODELUL CULTURAL ROMÂNESC Theodor Codreanu Vatra Hușilor ocupă un loc aparte în peisajul etno cultural românesc. Nu încape aici nici un fel de orgoliu local
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Locotenentul se întoarse în sectorul lui. Maryse e tristă. Doamna F. se află în îngrijire paliativă la Villeneuve-la-Garenne: Nu voiam să vă spun... Dar ați fi aflat, sunt sigură, și mi-ați fi purtat pică..." Doamna F., căreia tocmai îi invidiase mina tinerească și sănătatea! " M-am mirat că n-o mai întâlnesc, cu cățelușul ei..." " Totul s-a petrecut foarte repede. M-am dus s-o văd miercuri, era foarte slăbită, dar m-a recunoscut." După trei zile, Maryse s-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tragice s-ar ține lanț și atunci omului nu i-ar rămâne decât așteptarea în gol, o existență doar cu mici suspansuri, brodate cu narațiuni erotice și picanterii de doi bani, înscriindu-se într-o ironie a sorții deloc de invidiat. Noroc de cei pregătiți și educați. Atunci totul se vede sub alte culori, înviorătoare, atractive, izvoare de frumusețe din spectacolul curcubeului cultural. Nu ezit să revin la Iașul artei din nici un motiv în plus față de cele câteva deja enunțate. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
au conferit aureolă culturală. Iubirea se revarsă din prea plinul lor sufletesc ca o binemeritată răsplată. Au și de ce. Profesorii, unul specialist în literatură, celălalt estetician, s-au înfruptat cu lăcomie din spiritul și istoria locului într-o coexistență de invidiat. Din acest motiv, probabil, ei vor acum să descopere un nou sistem de concepte. Nu din dorința nestăpânită de noutate, ci dintr-o continuă și ineluctabilă necesitate intelectuală, contrarie oarecum principiilor tradiționale, conservatoare. Venerabilii universitari, prezenți acum în Turn, voiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
filozof, pictor, poet, profesor, diplomat, tipograf, publicist, dramaturg, prozator, poliglot a asimilat noțiuni trainice de matematică și astronomie la cursurile celebrului savant Burg (Viena), literatura, arheologia, pictura i-au fost domeniile cărora s-a dedicat cu o voință demnă de invidiat, abatele Taregi (Roma) l-a inițiat în multe dintre secretele artei cuvântului, după cum frumoasa Milesi Bianca i-a cultivat sentimente dintre cele mai alese, artele și iubirea, reflectate într-o lirică plină de dramatism, cu virtuți morale inspiratoare de admirație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ale caselor luxoase, ale mașinilor scumpe și ale femeilor și, în plus, bunurile costisitoare și moral ambigue precum drogurile și prostituatele produc o imagine a bogăției și a unei vieți trăite pe picior mare care îl fac pe spectator să invidieze bogăția și puterea răufăcătorilor, identificîndu-se însă în același timp și cu stilul de viață, personalitatea și comportamentul eroilor. Provocarea pe care o lansează Miami Vice este de a-i impune pe polițiști drept modele mai potrivite și mai dezirabile decît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
către admirația străinilor. De aceea, pe când Brătianu trăia la Florica o viață cvasirustică, Rosetti a trăit la Paris mai în tot timpul cât a fost în opozițiune. Rosetti era un mare prieten al lui Brătianu și niciodată nu l-a invidiat pentru că era șeful guvernului. Rosetti a spus-o de mai multe ori că nu e om de guvern, deși a fost și el ministru. Rosetti se mulțumea cu directiva partidului, el cârmuia partidul din coloanele Românului, iar ca președinte al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ce-mi păsa că eram fără franci, pe câtă vreme aveam atâta viitor înaintea mea?!... Steteam în Piața Amzei, în aceeași cameră cu Doicescu - supranumit și Ispahan - ajutor de șef de biurou la Prefectura poliției, cu leafă de 120 lei lunar. Îl invidiam. Student ca și mine, trăgea ca și mine pe dracul de coadă. Cu leafa sechestrată, rămăsese „pe drumuri“, întocmai cum rămăsesem eu, fiindcă mânca tot la madame Caliopi. Vorba aia: Ce te faci, Ghincule? Dar, ca oameni citiți, știam că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pus-o întotdeauna în tot ce a făcut. Adevărul despre timpurile trecute este acum predat de o echipă extraordinară de profesori formată din: Elena - Valerica Panaite, Argentina Pânzariu și Ioan Lucian Podaru. Toți au gradul didactic I, o experiență de invidiat și pun devotament și pasiune în munca de la catedră. Ceea ce se reflectă în primul rând în rezultatele acesteia. Toți elevii pregătiți de acești profesori au promovat examenele naționale susținute la disciplina istorie, cu note bune și foarte, foarte bune. Mediile
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
au poeme pînă și Adrian și Daniel...". Numai că botoșeneanul mi-a scris două scrisori, citînd chiar și epistola mea, pentru a ști eventualii interesați (Adrian a văzut!) cine ține cu orice preț să fie distribuitor de noroi. Punct. Te invidiez că vei fi în București o bucată de timp! Mi-e tare dor și mie. Mircea C. (Cărtărescu n. red.) tocmai mi-a scris, mult și despre toate! Rețin cu plăcere entuziasmul lor, prietenia lor, cărțile faine pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
VI-lea, la Londra. Încoronarea a avut loc la Catedrala Westminster, apoi cortegiul regal s-a deplasat la Palatul Buckingham. Carol, rămas la București, ascultă la radio slujba religioasă și încoronarea desfășurată la Westminster. În însemnările sale, părea să-l invidieze pe Mihai. ,,Astăzi nu va pricepe norocul său, dar mâine va înțelege poate că așa ceva nu cade din senin oricui”. Luni, 17 mai. Mihai a participat la jamboreea cercetașilor englezi de la Ledbury, în Herefordshire. El a fost prezentat celor 8
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se întrista. Abandonase școala și se dedicase doar gospodăriei. Ce-i drept devenise o gospodină desăvârșită, încă de adolescență. Pe la 18 ani s-a căsătorit și s-a stabilit în comuna Dornești, unde și-au făcut o gospodărie demnă de invidiat. Ne-am întâlnit tot mai rar, eu continuându-mi obligațiile școlare. Mă bucur mult ori de câte ori ne vedem, ne îmbrățișăm și depănăm amintiri din copilărie, din Costișa noastră de altă dată. Pasiunea pentru albinărit Printre multiple pasiuni ale tatei, albinele ocupau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în Rădăuți. A prestat serviciu la cofetăria "Macul Roșu" și acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a urmat cursurile Facultății de mecanică, devenind inginer la Iași, unde a și profesat până la deces. Preotul Repta era un neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai bogate din sat. În curând a adunat o avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care se întindea nu mai puțin de vreo douăsprezece hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]