9,120 matches
-
caz, rezumarea are în primul rînd funcție eufemistică: ,să stai înnebunit de gândul că omul de lângă tine face și drege este cel mai chinuitor lucru" (ele.ro). Distanța luată față de acțiunile despre care se vorbește - agitație văzută de sus, cu ironie - e foarte des prezentă în discursul relatat, în vorbirea directă sau indirectă. Face și drege e și unul dintre clișeele eufemistice ale pseudocitării, procedeu descris de Magdalena Vulpe (alături de: c-o fi, c-o păți; că așa, că pe dincolo
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
a primit premiul John W. Kluge, oferit de aceeași bibliotecă, un premiu de 1 milion de dolari, pe care l-a împărțit cu filosoful francez Paul Ricoeur. "O a donne Ricoeur a un prix Kluge" avea să scrie cu o ironie nedisimulată "Le Monde", făcând aluzie la faptul că magnatul din industria media americană dorea să-și creeze propriul său "premiu Nobel". L-au pus și pe Pelikan, nu numai pe Ricoeur la temelia faimei de mecena a unui magnat american
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
literare, cu un scris ambiguu și iresponsabil; un element dubios, cu rude în străinătate; o javră mic-burgheză... Calificativele din repertoriul anilor '50, ai luptei de clasă și ai realismului socialist, i se potrivesc lui Radu Cosașu la perfecție, cu acea ironie a sorții care consacră mârșăviile unei epoci prin adevărurile cristalizate în alta. În limbajul lemnos și cu gândirea lor viclean-rudimentară, activiștii care îi pun aceste etichete tânărului reporter și scriitor par să înțeleagă că dincolo de entuziasmele omului nou, de puritatea
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
Dacă e așa, situația este cu mult mai gravă decât pare... Și cum aș putea să nu (re)amintesc, după ce am vizionat câte ceva din celebrele, fermecătoarele și de neuitat ,Serate muzicale" moderate cu atâta bun simț și inteligență, umor și ironie fină (specific oamenilor de aleasă spiritualitate și cultură), de regretatul Iosif Sava ? Talk-show-urile sale erau cursuri intensive de cultură generală care, pe nesimțite, ne înălțau spiritual obligându-ne să participăm efectiv și afectiv la ele, să ne circumscriem în spațiul
Cronica TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10750_a_12075]
-
ceva din aproape nimic. Care dă sens unor situații, unor replici, unor relații, care încarcă emoțional pe ici, pe colo. Și datorită actorilor Maria Ploae și Gheorghe Visu care joacă fără să apese pe pedale, cu farmec, cu umor, cu ironie și chiar autoironie, cu detașare, dînd măsura exactă întregii povești. Toate astea cumva și în prelungirea afectivă a lui 89.89..., spectacol în care sînt doi dintre protagoniști. Dacă acolo interpretările sînt sensibil egale, aici, distanța între Gheorghe Visu, Maria
Vitamine fel de fel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10910_a_12235]
-
zorește sclavii să se înceapă libațiile, Socrate însă tot nu mai vine... Amfitrionul, nerăbdător, iar vrea să trimită după el, dar Aristodem se împotrivește... Și încep să cineze. Pe la mijlocul cinei, sosește și Socrate. Atmosfera se încinge. Se schimbă mai întâi ironii între amfitrion și cel întârziat, ceea ce va da o mare vivacitate duelului de idei aprins care va începe îndată. Primul începe Eriximah, care, mizoghin cum e, cere să fie dată afară flautista, care mai mult îi încurcă, și să le
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
e ziua Lui, caloriferele se încălzeau. Cu două zile înainte se dădea mîncare în Alimentare și se găseau chiar și delicatese: cafea, cacao și tot soiul de conserve chinezești în prag de expirare. A doua zi, caloriferele se întorceau la ironia cumplită de obiecte care nu se mai încălzeau decît pe ele însele, ca să nu degere, din Alimentare nu mai puteai cumpăra decît galantarele, iar dacă ridicai vocea, se făcea gol în jurul tău. Unii te credeau provocator, alții, cei mai mulți, se simțeau
Băsescu față cu moștenirea odioasă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10935_a_12260]
-
popor. Rolul unor astfel de istorii e nu doar să repoziționeze și redimensioneze evenimentele și personajele, dar să ne și reamintească veritabila lor contribuție la fericirea și nefericirea contemporanilor. Abordând acest subiect, Tony Judt își permite și un dram de ironie, pentru a marca monstruozitatea proiectului comunist așa cum a fost el ilustrat de corifeii bolșevismului național: ,În România, unde zeci de mii de țărani au fost înscriși cu forța în colective agricole în toamna lui 1950 și unde regimul n-a
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
scrie Horia Gârbea scurte portrete de poeți, prozatori, dramaturgi ,în ascensiune". Precumpănesc, parcă, primii, în contextele mai largi ale promoțiilor sau ale generațiilor, ale căror ,ideologii" dau, de cîte ori se poate, linia cronicilor. Horia Gîrbea ,critică" de plăcere, cu ironie benignă, reluînd, dacă are ocazia, părerile confraților. Arte parțiale e, altfel spus, o carte despre afinitățile cu scriitorii, patruzeci și cinci la număr, și cu acei comentatori care, la rîndu-le, îi preferă. Atent la stil și la ,potrivirile", mai vizibile
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
lui e mai importantă decât orice pe lume." (p. 92). Comice și serioase, deopotrivă, asemenea considerații... Costache Olăreanu utilizează constant această modalitate narativă și stilistică, ridicând probleme grave cu aerul că nu o face și depășindu-le, apoi, printr-o ironie cordială. Înainte de a fi scriitor - sau poate chiar fără să fie unul -, Victor Testiban se comportă ca un creator în toată puterea cuvântului. Are ,inspirațiile" și gesticulațiile artistului de elită, justificările pe care Opera (obligatoriu, cu majusculă) i le oferă
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
iar golul, până ce s-au topit în el. În urma lor rămâne doar un zâmbet stupid-enigmatic, precum cel al pisicii lui Lewis Carroll. Costache Olăreanu reușește să evite acest risc, folosind două instrumente diferite. Unul are, mai degrabă, consacrarea unei arme: ironia (când benignă, îngăduitoare, moale, când acidă și greu de suportat) la adresa literaturii grele și a scriitorilor ,de mare tonaj". Obsedantele probleme ale romanului politic, transfigurările și arhetipurile, barocul, călcătura grea a romancierului abisal sunt prinse în câte un fragment malițios
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
deoarece pentru voi ar trebui să se inventeze un nou sindrom degenerativ, mult mai covârșitor și cu repercusiuni mult mai grave asupra celor din jur decât oricare alt sindrom?" (p. 46). Etc. Cinicul pare, în mod curios, lipsit de armele ironiei, blazatul și scârbitul de viață participă intens la experiențe comune, considerate fundamentale și livrate ca atare cititorului. Inflexiunile copilărești ale vocii și conștiinței protagonistului se observă și mai bine din relatarea unor episoade din anii liceului. Ar fi fost de
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
se cheamă, printr-o moralizare a unui fenomen natural, un soi de cameleonism? Surpriza e de-a constata că dl Livius Ciocârlie e atît de ironic încît neîncrederea în sine (o liotă psihologică) nu funcționează ea însăși decît ca o ironie, adică un mod invers al afirmării personalității. Să vedem cum anume. întregul discurs în cauză e clădit pe nisipurile mișcătoare ale unui relativism generalizat, ale unei lunecoase incredulități care exprimă fața modernă a scepticismului. Ataraxia urmărită de scepticii antici, realizabilă
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
seamănă cu Kafka. în timp ce la acesta intensitatea suferinței e halucinantă, a lui Cioran e balcanică, adică e și nu e. De altfel, cu o sinceritate cuceritoare, el însuși își divulgă situația și se ia în rîs". Sau: , La el, exagerarea, ironia și concentrarea țin loc de imaginar. în Caiete, unde le estompează, cînd nu și le pierde, unde e mai Ťsincerť, nu mai este el". Ca și: , Se întîmplă și ca Cioran să nu sesizeze tragicul". Ca și: , Și nu i
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
înger sau un duh necurat mereu îi șoptește,/ fii pe pace, iar el nu îndrăznește măcar să rîdă/ ridică stiloul și înghite în sec..." (Dromaderul insinuant). De unde rezultă, grosso modo, două lucruri. Mai întîi un joc al contrariilor, între gravitate și ironie, între satisfacție și insatisfacție, între afirmare și retractilitate etc., joc favorizat, desigur, de ambianța mai mult ori mai puțin nefavorabilă, propice complexelor ruminării la nesfîrșit a umorilor, cugetării melancolice pe care o presupune locația marginală. în al doilea rînd, depășirea
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
adopt perspectiva protagonistei, doar lungmetrajul e un studiu de personaj - actul a fost doar un viol banal, o pată ireparabilă pe onoarea pianistei ce o împinge la actul suprem masochist, care, pentru maximumul de umilință, trebuie săvârșit în spațiul public. Ironia, căreia, în contextul de față, nu poți să îi aplici altă etichetă decât cea postmodernistă, constă în raționalismul protagonistei pe care îl pretinde neînvins de sentimente. Ca această peliculă să aibă eficiență din plin, Haneke merge pe varianta punct-contrapunct în privința
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
mișcării. O mișcare verticală a păsării în spațiu, dar și în timp, este o relație ontologica. Poemul o sugerează cu subtilitate. Trecerea de la un plan la altul, o întâlnim mereu în poemele cărții. Volutele de la real, la oniric de la la ironia acută la mitologie, fac nota specifică scrisului autoarei în discuție. Un vers alert, imaginativ, expresiv și plin de sensuri . Trebuie să fac o mică precizare și referitor la titlurile poemelor discutate. Cel al primei poezii a fost conectat la un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sensuri . Trebuie să fac o mică precizare și referitor la titlurile poemelor discutate. Cel al primei poezii a fost conectat la un punct terestru, geografic, la a doua poezie este iluzoriu, ușor misterios. De remarcat apoi cum, se aluneca spre ironie și tristețe. Tot de la titlu aș porni și când vorbesc de poemul’’inger cu aripa de gheață.’ Din start, suntem într-un plan magic. Iată un fragment: “Mă obișnuisem deja/îngerul rătăcea pe drum cântând ori/ se lăsa ferecat/purtat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
piept, / privind fix în el / și izbindu-mă cu elicea-ntrebării: / „ - Domnule, / cine ți-a dat stâng-dreptul, / de a-ți însuși licența / cochiliei mele...?“. Autoparodia CiberPegas, de Ion Pachia-Tatomirescu, pare a fi un soi de „satiră duhului meu“, dar săgeata ironiei se fixează-n aporia lirismului: Am cal supersonic, de rasă, / face sărituri peste casă, / peste munți, peste nații, / peste rifturi, peste baobabi-constelații...! Calul meu are părul alb, ochii roșii, / copitele lui emană raze infraroșii, / merge pe orizontală, pe verticală, / peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de istorie, care merg până în cele mai mici detalii (obiceiuri ale vremii, gastronomie, arhitectură, modă, moravuri, ma niere, mentalități, etc.) și care, vin să coloreze, într-un mod măiestrit, toată epoca ce susține fundalul acțiunii din romanul respectiv. în sfârșit, ironia și stăpânirea cu putere a cuvântului, vin să încununeze scrierea acestui prozator, pe care critica literară din România l-a descoperit de aproape un an de zile cu entuziasm și care a reușit să se impună, prin cărțile lui, chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vor lăsa în urmă, i-a făcut să dea același nume așezării pe care aveau să o reclădească aici într-o țară nouă, cât mai apropiat de cea pe care o lăsaseră dureros de mult în urmă: Boian. Ca o ironie a sorții Boian satul nu mai există pe harta României. Acum el este doar nu nume fără oameni undeva prin Ucraina. Mulțumim încă o dată, pe această cale organizatorilor Pr. Dr. Dumitru Ichim și Dlui Dumitru Răchitan, Președintelui Asociației Culturale Române
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
e asemenea unui trăgaci. Arma emoției e încărcată, poemul - ultima suflare. (Lidia Vianu) ». « Există în poemele Luciei Negoiță un anume simbolism visual. Spațiul cuvintelor recuperează sentimente, emoții, senzații, totul « mis a nu », cu tandrețe, curaj, dar și cu o anume ironie. (Liliana Ursu) ». Printre altele, poemele Luciei Negoiță mărturisesc o poezie a fecundității, la fel ca Primăvara din cunos cutul tablou al lui Boticelli, care într-o natură în plină înflorire caută loc să dea naștere noului și frumosului. O poezie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Casarotto din Italia. S-au alăturat deci trei artiști porniți din trei medii culturale deosebite, dar reuniți de imaginea globalizată a Europei de astăzi, pe care au străbătut-o, cum am putut vedea în imaginile proiectate, purtând peruci blonde - fină ironie la clișeele epocii noastre. Am urmărit în prima parte a anului acesta și filmele realizate de cei trei, în timpul stagiilor din Finlanda, Italia și România, perioadă în care au încercat să surprindă și clișeele strict locale (la noi povestea cu
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
la aspecte, la scriitori sau opere anume pe care le-am numit edite, și altele, cele mai multe, nu o dată senzaționale, dând la iveală texte inedite. Sumarul se deschide cu un studiu despre publicistica lui Eminescu, intitulat Articoli nepoliticoși (probabil ca o ironie la adresa adversarilor politici). Cum se știe, poetul a fost un antiliberal indomptabil, atacurile lui căpătând nu o dată accente pamfletare. Simona Cioculescu explică obiectiv idiosincrazia lui față de lumea liberală, care e cea din Scrisoarea III. Pentru el, clasa mijlocie, creată de
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Miroase a parfum franțuzesc/ Deoarece el e Dumnezeu și-și permite". O adunare dinainte de Babel, care vorbește ,o limbă comună", întrebătoare și ,cretinizată", melanj ,dubios" de Gellu Naum și Marin Sorescu. Vorbeam, parcă, de nașteri. Pe lîngă ,perle" (și-aici, ironia profului care corectează extemporale de școală primară poate să-și pună pofta-n cui, perlele chiar sînt prețioase...), în Cartea cu EURI vin pe lume și copii. Două jurnale de maternitate, unul electronic și antrenant, al Ancăi Stanciu, celălalt pe
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]