3,426 matches
-
mânia grozavă a lui Mahomed n-avem scăpare! Doamne Dumnezeule, apără și ferește! se crucește Juga. Nu numai noi suntem în primejdie. Tăvălugul turcesc, ciuma războaielor de jaf și cotropire, se întinde spre inima Europei. Visul lui Mahomed e triumful Islamului asupra Europei. De fapt, războiul nostru e un război pentru pace, pentru pacea noastră, pentru pacea Europei. De s-ar uni mai micile și mai marile Puteri ale Europei, teroarea otomană ar fi o amintire urâtă a istorie. Chinuită țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
parte bău acolo paharul muceniciei și mulți viteji pieriră în luptă. Plin de durere pentru această nenorocire, pașa abia putu scăpa el însuși prin fugă de primejdioasa strâmtoare." Soad eddin Hodja Efendi, Cronica originii și dezvoltării Otomanilor * "Nicicând, de la începutul Islamului, nicicând oștirea otomană n-a suferit o înfrângere atât de mare, un așa crunt dezastru." Mara Sârboaică, mama lui Mohamed, către Giralomo Zorzi, ambasador al Veneției la Înalta Poartă * "Verus Christiani fidei athleta... ...Neasemuitul și preaputernicul atlet al lui Hristos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lor, mi se pare mult mai înțelept. Valorile sunt tulburate mereu, esențele trebuie să rămână totuși aceleași. În timp, vezi cu alți ochi lucrurile. Din lectura unor cărți, între altele, am reținut: creștinătatea e ca un oraș în jurul unei catedrale, islamul e ca unul în jurul unei moschei, bisericile din New York trebuie să le cauți printre zgârie-nori așa cum cauți coralii printre stânci, fluviile purificatoare, precum Gangele și Nilul, definesc o spiritualitate. Dar pe întreg pământul ceea ce era numit suflet pare să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
al unui număr impresionant de volume, traduse în mai multe limbi, printre care Projekt Weltethos, 1990 (Proiect pentru o etică mondială), Das Judentum (Iudaismul), Das Christentum. Wessen und Geschichte, 1994 (Creștinism. Esența și istoria), Der Islam. Geschichte, Gegenwart, Zukunft, 2004 (Islamul. Trecut, Prezent, Viitor). Profesorul Küng a conceput Declarația ethosului universal a Parlamentului Religiilor Lumii (1993) și propunerea InterAction Council pentru o Declarație universală a obligațiilor omului. A fost chemat de către secretarul general al ONU, Kofi Annan, să facă parte din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
uitării sau ignorate, epoci sau profesiuni în care morala este neglijată, fapt de care este responsabilă și religia instituțională, adesea în criză din cauza caracterului său vetust. Religiile dau deci indicații de parcurs greșite? În Europa și America, se acuză imediat Islamul ca fiind lipsit de o tradiție iluministă. Pentru noi ar fi mult mai folositor să privim la curentele fundamentaliste prezente în protestantism și în special la caracterul premodern al magisterului Curiei romane. Și aici au fost timpuri pline de speranță
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ideea unui dialog între religii și un proiect pentru o etică mondială bazată pe încrederea de fond, idee ale cărei baze le pusesem în trecut. Am aprofundat-o și i-am dat formă prin intermediul dialogului cu specialiștii iudaismului, creștinismului și islamului, hinduismului, budismului și religiei chineze, dar și cu ideologiile seculare. În cele din urmă, în 1990, la zece ani după conflictul cu Roma, eram în măsură să prezint proiectul pentru o etică mondială. În acești ani, "ceea ce eu cred" s-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sovietic și a ateismului său de stat, la revenirea religiei în acele părți. În acel an 1979 care îmi marcase destinul, se întâmpla un fapt istoric mult mai important pentru anii ce urmau: regimul șiit din Persia, un regim ostil islamului, căzuse, iar ayatollahul Khomeini, liderul opoziției, revenise în glorie la Teheran. Datorită instituirii Republicii islamice și a consecințelor sale, religia redevine uimitor un factor al politicii mondiale. Cartea mea Există Dumnezeu? era citită și la Teheran, iar eu eram primul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mult, călătoream, vorbeam, ascultam și învățam, cu atât mai clar îmi era că dialogul interreligios nu era o chestiune academică. Dialogul este o necesitate politică și religioasă, fundamentală pentru pacea națiunilor. În 1984, în concluzia introducerii mele la dialogul cu islamul, hinduismul și budismul, publicată sub titlul Christentum und Weltreligionen (Creștinismul și religiile lumii), am formulat pentru prima dată fraza: "Nu există pace mondială fără pace religioasă". Ca urmare avea să devină fundamentul primului simpozion cu reprezentanții religiilor mondiale pe care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de Samuel Huntington. Totuși, pentru ca dialogul să dea rezultate, nu este suficientă bunăvoința: este importantă și cunoașterea altor religii (confesiuni, Biserici), în special pentru responsabilii politici și religioși. Dialogul nu ar trebui extins doar religiilor monoteiste precum ebraismul, creștinismul și islamul, ar trebui să cuprindă și religiile mistico-sapiențiale ale Asiei. O spiritualitate mistică? "Ce este misticismul?" Odată unul dintre celebrii mei profesori de la Roma, consilier al papei pe probleme sociale, fusese abordat pe stradă la Berlin (cunoscându-se că este preot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a convinge aceste triburi politeiste să îmbrățișeze credința într-un Dumnezeu unic și să recunoască necesitatea unei dreptăți sociale. La șapte secole după Cristos, se dezvoltase în mod surprinzător cu o extraordinară rapiditate o nouă religie universală, cea mai recentă: Islamul. Dacă m-aș fi născut în vreo parte a centurii verzi dintre Maroc și Indonezia, Uzbekistanul centroasiatic și Mozambicul african, aș fi cu siguranță unul dintre cei un miliard și trei sute de milioane de musulmani adepți ai profetului Mahomed. Ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Coranul pentru mine ar revela adevărul, calea și viața. Coranul este baza modelului de viață islamic: prin dreptul, riturile și teologia sa, izvor de inspirație a întregii arte și culturi islamice. Din acest model fac parte cei cinci pilaștri ai Islamului: profesiunea credinței față de Dumnezeul unic și de profetul său Mahomed; rugăciunea rituală cotidiană; plătirea taxei de solidaritate pentru săraci sau pentru scopuri comune; postul în luna Ramadan; pelerinajul la Mecca măcar o dată în viață. Ca musulman, aș învăța din Coran
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sale: nu doar pentru budiști, ci și pentru musulmani. Din acest motiv, în 2009 un cardinal german și unul din capii Bisericii protestante nu ar fi refuzat premiul inter-religiozității, desemnat lor și lui Navid Kermani, scriitor musulman și studios al Islamului de la originile iraniene, născut în Germania și foarte apreciat, deoarece acesta din urma criticase reprezentarea Crucifixului ca pe o "blasfemie și idolatrie". În această situație, cei doi creștini culți ar fi trebuit să-și amintească că apostolul Pavel definise mesajul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adevărul altora, este tolerantă în practicarea propriului adevăr, fiind pregătită să trezească și să mobilizeze, împreună cu celelalte, energiile morale ale umanității. Iată speranței mea: tot mai multe persoane vor conștientiza faptul că cele trei mari religii profetice iudaismul, creștinismul și islamul reprezintă un prim sistem religios de mișcări coerente de origine comună semitică în Orientul Apropiat. Credincioșii acestor trei religii profesează aceeași credință în unicul Dumnezeu al lui Avraam, Cel ce a creat și realizat această lume; cred într-un curs
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de taină. în Biblie, simbolismul cupei este pus în legatură cu destinul uman - omul primește destinul din mâna lui Dumnezeu ca pe o cupă sau ca pe conținutul unei cupe pline de binecuvântări sau de mânie. în literatura mistică a Islamului, cupa simbolizează în general inima, intuiția, subtilitatea sufletului. în etapa a cincea - asociază - se fac corelații între textul poetic analizat și creațiile artiștilor Andrea Mantegna, El Greco, Giovanni Bellini care au reprezentat în picturile lor momentul rugăciunii din Grădina Ghetsimani. Giovanni
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
sedus creierele sofisticate, dar și sufletele simple. Acoperind Europa cea plină de păduri cu o mantie albă de biserici și inundând-o cu un flux unduitor de cuvinte cântătoare și subtile, fără echivalent la fratele mai mare, și nici în islam. Găsind în fiece iesle hrana necesară, tradiția Nova et vetera a învelit încet-încet aceste boabe cam seci, exact cum se petrec lucrurile în scoica perlieră, cu straturi de sidef succesive, și iată-ne cu o superbă perlă de cultură pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
trecut acest dublu exotism propriu culturii noastre este privită de musulmanul pios aproape ca o tulburare a personalității. Crezând într-o revelație care va veni să pună capăt istoriei și să oprească, înainte chiar de a fi schițată, canavaua viitorului, islamul sunnit (mai ferm decât cel șiit) s-a instalat confortabil într-un prezent perpetuu și liniștit. Ceea ce putea exista înainte de Mahomed e ignoranță și păcat, jahiliya. Iar viitorul nu aparține decât lui Dumnezeu. Cu curiozitățile noastre pentru ceea ce s-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
legământul lui Isaac ca fiind un testament indiviz între evrei și musulmani. Este surprins atunci când e întrerupt de un coleg palestinian: pe Ismael, și nu pe Isaac, l-a luat Abrahamul Profetului la bătaie. Instalat pe un pământ îmbibat de islam timp de paisprezece secole, înțeleptul tobă de Pentateuh nu reușise să se edifice asupra tradiției musulmane în această privință. Puțin după aceea, omologul său așkenaz ne mărturisește uimirea care l-a cuprins, în cursul unei călătorii în Maroc, văzând că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de gustul pentru acțiune, de mândria forței, de cultura frontierei și de aventura pionierilor ca saga națională. Realități de care un antropolog are toate motivele să se îngrijoreze, așa cum o probează și următoarea remarcă a lui Lévi-Strauss relativ alergic la islam adresată lui Raymond Aron: "Percepția mea asupra conjuncturii israeliene este subordonată alteia față de care sunt încă și mai sensibil: mă gândesc la evenimentele petrecute cu câteva secole în urmă în cealaltă parte a lumii, când alți persecutați și oprimați au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o cruce pe albul dintre albastru și roșu. În Israel, religia e încastrată în națiune și viceversa: ambele au aceeași mărime. Asta exprimă ideea unei țări bine campate: umma are contururi mai vagi și neclar desenate. Iudaismul e clar conturat, islamul unduiește. Statele arabe sunt prea mici pentru ea sau poate că umma este prea largă pentru fiecare dintre ele. Fapt este că nu se potrivesc prea bine. Avantajul crezului devenit casă: compactarea. Inconvenient: religia patriotică. Pentru a-și manifesta credința
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
le-a zis: Luați acestea de aici. Nu faceți casa Tatălui Meu casă de negustorie. (Ioan, II, 14-16) Cu moscheile sale cu solul matlasat de covoare pe care te poți ciuci în voie pentru a pălăvrăgi ca într-un salon, islamul a perpetuat și o latură familiară în incinta sacră. Odinioară oamenii ieșeau la picnic pe esplanadă. A mai rămas probabil ceva din ceea ce l-a făcut pe Isus să pună mâna pe bici, pe când parvisul ebraic era în același timp
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și dă cu tifla domului Sfântului Mormânt, la numai trei sute de metri de el. Domul omeiad se sprijină pe un octogon, la fel ca bisericile construite în epocă. Concurența dintre Revelații se manifestă atât prin decalc, cât și prin sfidare. Islamul are trei locuri sfinte, după cum Dumnezeul creștin are trei persoane. Cele cinci rugăciuni cotidiene al căror orar e afișat cu litere fluorescente roșii la intrarea în moschee reiau cele cinci slujbe monastice. Stânca lăsată descoperită și înconjurată de o palisadă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se ignoră politicos. Fiecare cu totemurile sale. Mai rău: cu cât duetiștii se felicită reciproc pentru buna înțelegere, cu atât devin mai surzi față de al treilea, ca și cum ar exista un efect de basculă între apropierea iudeo-creștină, îmbucurătoare, și îndepărtarea de islam, neliniștitoare. Niciun miracol. Colocviul familiei nu scapă regulii cinice dura lex sed lex: așa cum oamenii liberi au nevoie de sclavi și lumea civilizată de niște barbari, Sem și Jafet au nevoie de un Ham. Plecând de aici: duoul e posibil
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
naționalismul și antisemitismul lor mai presus de Evanghelii. Este adevărat că ei atacau Uniunea Sovietică. Așadar, după cum veți fi, puternici sau nevolnici... Latura pragmatică a guvernanților israelieni îi convinge, fără îndoială, că n-au niciun interes să rămână singuri în fața islamului. Numai că persistă atâtea amintiri urâte... O datorie de sânge bimilenară. Datorie imemorială, reparații interminabile. Oricât de îndepărtat ar fi, acest fundal evidențiază suferințele provocate vechilor creștini din Ierusalim. Fiscul israelian reclamă unei comunități catolice foarte prestigioase niște arierate uriașe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a obținut mai multe voturi decât colegele sale, și zece femei în sânul Consiliului Consultativ al mișcării. Am avut ocazia s-o ascult la Amman pe această deputată islamistă, o personalitate remarcabilă, de altminteri: ea vorbea despre avansul luat de islam în privința statutului social al femeii, "caracterizat prin cooperare și complementaritate a rolurilor, în cadrul pudorii și al respectului mutual" și menționa, printre punctele comune între mișcările feministe islamiste și organizațiile similare occidentale, lupta împotriva avortului. Gazdele mele mă informează prompt că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
căsătorie, laxismul permite noi aberații, cum ar fi căsătoria cu soacra sau chiar între homosexuali. Șaria este, din fericire, mai scrupuloasă în această privință și, iată, admite chiar și bebelușii dintr-un ovul fecundat în eprubetă. Cât despre democrația electivă, islamul stabilește criteriile unei bune guvernări, ale valorilor supreme care pot, la o adică, să corecteze erorile voinței populare. De altfel, și voi procedați la fel, în Occident. Hitler a venit la putere pe cale democratică, nu-i așa? Să încercăm să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]