5,069 matches
-
nou ar putea fi vorba de eforturi în vederea destabilizării negocierilor de pace. Toată lumea știe că în armata Israelului sunt elemente care se opun vehement compromisurilor pe care vrea să le facă prim-ministrul. Și dacă lucrul ăsta va ieși la iveală, atunci palestinienii vor fi atât de enervați, încât se vor retrage. Asasinarea unuia dintre eroii lor naționali. — Da. Și chiar dacă autoritățile ar fi gata să treacă cu vederea, străzile Palestinei nu le-ar da voie. —De aici și intenționat-accidentala scăpare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îi consideră trădători doar pentru că discută cu Israelul. —Al-Qaeda? — Printre alții, da. Urmăresc îndeaproape ce se întâmplă aici. E posibil ca Hamas să fi simțit nevoia să-și arate - îmi cer scuze - boașele prin uciderea unui cercetător care scotea la iveală un adevăr ce nu convenea. Dar ar fi deghizat ei asta într-un asasinat pentru colaborare? Cu siguranță l-ar fi făcut să pară o execuție de stat, dacă ar fi vrut să-și întărească legătura cu al-Qaeda. Maggie făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ierusalimului, știind că era ceva tipic pentru ea să stea nemișcată și să se uite în gol în felul acela toată noaptea. Perspectiva îi surâse și i se abandonă vreme de aproape o oră. Însă într-un sfârșit, ieși la iveală un alt sentiment, acela că i se dăduse șansa de a se elibera de oribilele evenimente din urmă cu un an, de a echilibra cumva balanța. Pentru a nu rata această șansă, trebuia să facă lucrul pe care-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dar nu ăsta era numele lui real. Era o anagramă, exact ca acelea pe care Maggie le rezolva cu o viteză uimitoare în adolescența sa, în acele duminici mohorâte, interminabile, de la mănăstire. Ehud Ramon era un învățat, dedicat scoaterii la iveală a secretelor pământului. Dar era un partener improbabil pentru Shimon Guttman, sionist fanatic de dreapta și inamic declarat al palestinienilor. Pentru că Ehud Ramon era Ahmed Nour. Capitolul 12 Bagdad, aprilie 2003 Salam o pornise spre școală în dimineața aceea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
energiile pentru confruntarea reală. Îi făcu semn lui Tal să înceapă. —Domnilor, cercetătorii de la Mazap, Departamentul de Identificare a Criminalilor, au lucrat fără oprire pentru a putea desluși textul prin fragmentele de sânge și țesut și pentru a scoate la iveală ce anume voia să-i transmită Shimon Guttman premierului. Ne-au avertizat că versiunea pe care o au e provizorie, depinzând de testele finale... Ministrul apărării, Yossi Ben-Ari, tuși și începu să se joace cu yarmulka de pe cap. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de râs, dar atunci fiul său arătă cu degetul înspre pieptul mortului. Acolo, strălucind în lumina stelelor, prinși de câte unul de sfârcurile lui Mahmud, erau doi frumoși cercei de aur. Mahmud crezuse că găsise ascunzătoarea perfectă: scoaterea lor la iveală trebuia să fie marele deznodământ. Și, într-adevăr, așa a fost. Capitolul 18 Ierusalim, miercuri dimineață, 9.45 p.m. Se întâlni cu Uri la cafeneaua Restobar. Nu că el ar fi numit-o așa. — Ne întâlnim la cafeneaua care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
le arăți, Henry? Scoase o cutie mică de bijuterii, ținând-o în palma mâinii drepte. —O, Henry, nu ai de gând să mă ceri de nevastă, nu? Aici? Henry dădu ochii peste cap cu indulgență, apoi deschise cutia, dând la iveală o frumoasă pereche de cercei din aur, fiecare fiind format dintr-o singură foiță. Extragerea lor din brățările fermecate și reasamblarea lor au necesitat mișcări delicate, dar nu au fost foarte dificile. Din fericire, cerceii au fost fotografiați de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îi tremurau mâinile, dar le ținu suficient de ocupate încât să nu observe ofițerul. Apucă un baton la întâmplare, împinse ciocolata cu doi centimetri în afară, exact cum exersase pe masa lui din bucătărie, rupse staniolul pentru a da la iveală trei pătrățele întregi de ciocolată englezească cu lapte. —OK. Fără să se gândească, Henry rupse o bucată de ciocolată și o oferi vameșului, cu o expresie a feței care spunea „ofertă de pace“. Bărbatul refuză și scutură din cap înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cine trebuie să moștenească Muntele Moriah, Isaac sau Ismael, noi sau musulmanii? bolborosea Kishon la telefon. Și ai dovada? Unde e în momentul ăsta? Guttman părea aproape isteric în acele clipe, spunând că trebuiau să plănuiască cum să dea la iveală toate astea, că ei, cei din aripa dreaptă, trebuiau să dezvăluie lumii acest lucru. Că va fi cel mai glorios moment al frontului naționalist! Kishon se întreba dacă acest vechi prieten nu delira. Dar mai întâi trebuie să-i spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
va slăbi legitimitatea pretențiilor palestiniene asupra Ierusalimului. Astfel de oameni vor omorî și se vor lăsa omorâți pentru a împiedica textul antic să devină cunoscut tuturor. Probabil au început deja. Mai există și altă perspectivă. Dacă această tăbliță iese la iveală și le dă sioniștilor tot ce vor, atunci cu siguranță nu vor fi de acord cu aranjamentele care s-au discutat la sediul guvernului. De ce să împartă Ierusalimul când Avraam a spus că le aparține lor, în întregime? — Vor anula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
al nostru.“ Asta a spus. Ceva anume, se gândea Maggie nerăbdătoare, depunând eforturi pentru a rămâne fidelă propriei reguli: știa că uneori e bine să lase pur și simplu oamenii să vorbească, să lase frazele să curgă până când ieșeau la iveală cuvintele esențiale. Mi-a povestit despre părinții lui, cum a fost ucisă mama lui de către Hitler, cum a supraviețuit tatăl său. E o poveste incredibilă. Bunicul meu s-a ascuns împreună cu o familie de nonevrei, la o fermă din Ungaria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lovindu-și cu zgomot capul virtual de ea, și își văzu eul virtual zvârcolindu-se o clipă de durere. Însă câteva momente mai târziu plana pe deasupra campusului de la Harvard. Desenele erau extrem de detaliate, precum proiecțiile tridimensionale ale arhitecților, dând la iveală tencuiala albă în care era îmbrăcat turnul cu ceas, până și chioșcurile pentru ziare și suporturile pentru biciclete din Harvard Yard. Continuă să zboare, cu brațele întinse și corpul la orizontală, ca un Superman cu piept voluminos. Din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o mulțime reală pe o stradă reală. Când ateriză, genunchii i se îndoiră. Indicatoarele cu neon îl dădură de gol: cartierul lămpilor roșii din Second Life. Manechine îmbrăcate în corsete sintetice strălucitoare, care, atunci când cursorul plana pe lângă ele, scoteau la iveală o plăcuță cu prețul. Biciuri, măști de cauciuc, le aveau pe toate. Se simți de îndată dezbrăcată, iar sânii pneumatici începură s-o stânjenească. Dar acum era Lola Hepburn. Putea să facă orice voia. Se apropie de avatarul unui bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
parte. Oare murmurase? Era atât de obosită, încât nu ar fi surprins-o dacă, în disperarea ei, ar fi gândit cu voce tare. Simți cum i se înroșesc obrajii. Ghidul adună grupul în jurul unui panou de sticlă ce scotea la iveală faptul că se aflau în realitate pe o punte, cu o gaură ca o fântână chiar sub ei. Are doar 1 300 de ani, spuse zâmbind. Fiindcă acesta nu e podul original, ci a fost construit mai târziu de musulmani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
din întâmplare cei de la NSA ascultau. Din întâmplare. —OK, n-a fost o întâmplare. Îl ascultăm de ani de zile pe Kishon. —Pe Kishon? De ce naiba faceți asta? —N-ai citit dosarele, Maggie? Kishon e cel care a scos la iveală povestea legăturii cu Tel Avivul, acum câțiva ani. Maggie îl blestemă pe Uri că nu-i spusese nimic despre asta. Trebuia să fi știut. Fusese cea mai mare fisură diplomatică între Israel și Statele Unite, vreme de decenii întregi: trei agenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
De ce naiba scuturi din cap? Ridică privirea, bucuroasă că a reușit să-l enerveze. Pentru că nu-mi vine să cred cât de prost poți să fii. Cum îndrăznești... —Ai făcut toate astea pentru că ți-a fost teamă că scoaterea la iveală a testamentului ar putea da peste cap procesul de pace? Toate aceste omoruri, de ambele părți? În glasul ei se simțea o ironie tristă. —Ai făcut toate astea ca să previi suspendarea procesului de pace? Nu te-ai gândit nici o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ți-ar păsa. —Glumești? Glumești, ce naiba? Zâmbetul îi dispăruse acum. Ce crezi că făceam aici. Toată operațiunea avea ca scop salvarea negocierilor. Știam că vor fi mai moarte decât un curcan în noiembrie, în momentul în care ar ieși la iveală tăblița. O privi pe Maggie profund dezgustat. —Pur și simplu nu înțelegeți, nu-i așa? Nici tu și nici tâmpiții ăia de liberali elitiști și îngâmfați de pe Coasta de Est sau din Europa. Se aplecă peste masă și ochii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și sens. Cele două tabere sunt încă în cameră... —Tehnic. Există și negocieri ascunse, așa că vorbesc, crede-mă. Și în plus tehnic e mai bine decât nimic. N-am fi ajuns nicăieri dacă tăblița aia nenorocită ar fi ieșit la iveală. Sunt mândru de ce am făcut. —A știut toată lumea în afară de mine? Miller tăcea acum, privindu-și degetele. —Din contră. Știa cine trebuia să știe. Eu și o mică echipă aleasă în acest scop. Foști membri ai forțelor speciale. —Echipa care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un fals, mai ales, spuneau israelienii, dacă Avraam lăsase Muntele Templului musulmanilor și, mai ales, spuneau palestinienii, dacă Avraam lăsase Haram al-Sharif evreilor. Era plin de bloguri cu teorii ale conspirației care insistau că momentul în care fusese scoasă la iveală tăblița era prea convenabil pentru ca aceasta să fie reală. —Știi, Maggie, trebuie să scoți la iveală tot adevărul, tot textul testamentului. Ard de nerăbdare. Maggie se uită din nou la televizor. Era prim-ministrul britanic, care stătea pe Downing Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
palestinienii, dacă Avraam lăsase Haram al-Sharif evreilor. Era plin de bloguri cu teorii ale conspirației care insistau că momentul în care fusese scoasă la iveală tăblița era prea convenabil pentru ca aceasta să fie reală. —Știi, Maggie, trebuie să scoți la iveală tot adevărul, tot textul testamentului. Ard de nerăbdare. Maggie se uită din nou la televizor. Era prim-ministrul britanic, care stătea pe Downing Street și declara că „Istoria își ține respirația“. Maggie oftă. —Știu, Uri. Vreau doar să-mi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe o grămadă de mărfuri, în podul fabricii. Dar ușa se dădu în lături și în birou intră unul dintre cei mai mari oamenii pe care îi văzuse vreodată domnul Gonzalez în viața sa. Își scoase șapca verde, dând la iveală părul des și negru, lipit cu vaselină de țeastă, în stilul anilor douăzeci. După ce își scoase și pardesiul, domnul Gonzalez văzu un colac de grăsime strâns într-o cămașă albă strâmtă, împărțită pe verticală de o cravată lată și înflorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
avut ocazia să vadă afișul insipid care acum nu mă îndoiesc că este lipit pe toți stâlpii de telefon din Bronx. Comentariile pe care le faci asupra vieții mele personale nu ți-au fost cerute de nimeni și dau la iveală o șocantă lipsă de tact și decență. În prezent, viața mea personală trece printr-o metamorfoză. Sunt legat într-un mod extrem de vital de industria comercializării hranei și din această cauză am serioase îndoieli că voi mai avea timp în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
costume a lui Darlene. Jones se lăsă în genunchi și-și scoase ochelarii pentru prima dată de când era la Bucuria Nopții. La început ochii lui trebuiră să se obișnuiască cu lumina ceva mai puternică, dar tot slabă care dădea la iveală o crustă de murdărie pe dușumeaua din spatele barului. Privi în interiorul casetei si văzu, puse unul peste altul, vreo zece pachete învelite în hârtie simplă. Îngrămădite într-un colț erau un glob, o cutie cu cretă și o carte mare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
palide picături de apă înconjurate cu umbre albastre. Buzele îi erau mărite cu o linie portocalie care ajungea aproape până la nări. Pe lângă cercei, câteva șuvițe de păr cărunt scăpau de sub peruca neagră, care stătea puțin șuie. Fusta scurtă dădea la iveală picioarele ofilite și strâmbe, iar escarpenii prea largi păreau niște galoși. Zilele întregi de somnolență sub o lampă cu ultraviolete o copseseră pe domnișoara Trixie până la o nuanță cafeniu-aurie. Zău că arată bine, spuse domnul Gonzalez. Vocea îi suna fals
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
acceptă să fie înregistrat ca atare? Ignatius, sunt foarte îngrijorată. Te-ai înhăitat cu niște poponari? Aș fi putut ghici că așa se va întâmpla. Fanteziile paranoice despre arest și accident au fost primele indicații. Acum totul a ieșit la iveală. Manifestările tale normale sexuale au fost blocate așa de mult timp, încât acum surplusul de sexualitate se revarsă pe un canal greșit. De la fanteziile care au marcat începutul, ai trecut printr-o perioadă de criză care a culminat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]