13,535 matches
-
în cartea legii lui Moise, fără să vă abateți nici la dreapta, nici la stînga. 7. Să nu vă amestecați cu neamurile acestea care au rămas printre voi; să nu rostiți numele dumnezeilor lor și să nu-l întrebuințați în jurămînt; să nu le slujiți, și să nu vă închinați înaintea lor. 8. Ci alipiți-vă de Domnul, Dumnezeul vostru, cum ați făcut pînă în ziua aceasta. 9. Domnul a izgonit dinaintea voastră neamuri mari și puternice și nimeni pînă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
pământului îi dau dreptate, chiar și după un secol și jumătate de eroziune. Merg kilometri întregi în tăcere. El așteaptă ca ea să spună ceea ce ar putea oricând s-o silească să spună. Dar acum și el și-a încălcat jurământul și nu merită nimic. Când amețesc, opresc să mănânce ceva într-un oraș numit Broken Bow. — Încă un oraș fantomă, spune ea. Majoritatea orașelor din zona asta și-au atins apogeul acum o sută de ani. Locul ăsta se golește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de prieteni făceau gesturi de despărțire grăbite, asemănătoare. Oamenii se Îmbrățișau, se sărutau, Își strîngeau mîinile, plîngeau, rîdeau, strigau, se Întorceau pentru un ultim sărut și se urcau repede În vagoane. Și se auzeau, rostite Într-o limbă necunoscută, promisiunile, jurămintele, planurile, glumele și aluziile scurte, enigmatice și semnificative pentru fiecare grup și care stîrneau imediat hohote de rîs, cuvintele de rămas-bun care sînt aceleași pe Întregul pămînt. — Otto! Otto!... Ai luat ce ți-am dat?... Ia vezi! E tot acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că lumea Îl privește: vede că toți se uită la el și-și dau coate, vede că privirile lor curioase Îl cercetează cu interes, aude că-și șoptesc cu uimire, vede că trec pe lîngă el rîzÎnd, aude exclamațiile și jurămintele lor pline de uimire neîncrezătoare, de veselă mirare. CÎnd se Întîmplă așa ceva, simte că ar fi În stare să-i strîngă de gît. Auzindu-le ironiile și glumele și exclamațiile - jalnice resturi de umor răsuflat și stătut, aceleași pe tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
unii au fost cuprinși de accese de vomă sau de greață. Cea din urmă Întrebuințare ce se dă acestei plante Îi pare atît de neobișnuită Încît se teme că nimeni nu va da crezare povestirii sale, căci, Înșirînd zeci de jurăminte și dovezi ale autenticității spuselor sale, el continuă prin a arăta că i se poate da foc plantei care arde și „scoate un fum cu un miros Îngrozitor“ și, lucru cu adevărat de minune, că băștinașii au un fel special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de-atîta rachiu cît băuse... că doar l-am văzut chiar eu, cînd eram mică, pășind țanțoș ca un cocoș, măi frate, prin biserică În noaptea aia la o Întrunire a Fiilor Cumpătării, braț la braț cu Jeter Alexander, ca să semneze jurămîntul și, bine-am zis eu după aia, dacă scoteai din ei tot rachiul pe care-l dăduseră pe gît, putea să plutească pe el o corabie... și l-a pus să-i semneze o poliță și să gireze pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
intenție de a cerceta faptele. Mai târziu, când or să meargă la casele lor, dacă o să-i întrebe cineva ce au făcut azi, ce-o să poată răspunde? Rânjetul lui Blayney se întinse mai tare, dezvelindu-și dinții: - Sunt legați prin jurământ să nu dezvăluie unor persoane neautorizate nimic din ceea ce se întâmplă, câtă vreme se află în exercițiul funcțiunii. - Cu alte cuvinte, replică Gosseyn, dacă ai să le dai cumva ordinul să tragă în mine, ar face asta fără să trebuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
avut această glorie nu pot gusta din acea băutură și se țin de o parte rușinați; și aceasta e pentru ei cel mai mare semn de dispreț (IV, 66). Sciții observă oarecare ceremonii particulare pentru a se lega mutual prin jurământ. Se toarnă vin într-o cupă și se amestecă în el sânge, pe care contractanții îi scot din corpul lor cu vîrful unei sule, sau tăindu-și mici porțiuni de carne. Fiecare înfinge în acea cupă sabia și săgețile sale
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
scot din corpul lor cu vîrful unei sule, sau tăindu-și mici porțiuni de carne. Fiecare înfinge în acea cupă sabia și săgețile sale, sagara și javelotul său. Această ceremonie este insoțită de mari blăstămuri; apoi cei ce au făcut jurământul beau vinul și dau de băut și persoanelor celor mai distinse din urma lor (IV, 70). Sciții cînd mor, rudele cele mai de aproape ale mortului pun corpul mortului îmbălsămat pe un car și îi preumblă la toți prietenii lor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Sciților este bolnav el cheamă la dânsul trei din cei mai vestiți vrăjitori care aruncă sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce juraseră pe vatra regelui, își călcase jurământul, cauză care adusese boala. Trebuie știut că la Sciți este obiceiul de a face jurământul cel mai sacru «pe vatra regească.» Cel acuzat este adus. Dacă neagă să fi comis un asemenea sperjur, se aduc alți vrăjitori, care dacă spun
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sorții după metoadă arătată. De obicei după ce i-au aruncat, ei arată pe unul din compatrioții lor, care, după ce juraseră pe vatra regelui, își călcase jurământul, cauză care adusese boala. Trebuie știut că la Sciți este obiceiul de a face jurământul cel mai sacru «pe vatra regească.» Cel acuzat este adus. Dacă neagă să fi comis un asemenea sperjur, se aduc alți vrăjitori, care dacă spun ca și cei dintâi, se taie capul vinovaților. Dacă-1 declară nevinovat apoi se aduc și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în cursul acestei dimineți. Generalul Doocar se înclină. - Cât despre ceilalți, continuă Innelda, țineți poliția militară pe urmele lor. De îndată ce se termină zăpăceala asta, am să înființez curți marțiale speciale și o să-i învăț pe trădătorii ăștia sensul adevărat al jurămintelor lor de supunere. - Dar dacă au cumva magazine de arme, spuse Doocar din nou cu glas foarte blând. Reacția împărătesei fu atât de violentă încât cu foarte marc greutate își mai stăpâni furia. Rosti cu gravitate : - Prietene, când disciplina forțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
aceasta?“, iar tatăl îi răspunsese: „Consimt și îmi doresc!“. Mobed-ul îl întrebase apoi pe logodnic: „Tu o iei pe Homa să-ți nască moștenitori, după lege? Promiți în fața lui Ormuz 1?“. „Promit“, răspunsese văru-său. „Atunci, voi, care v-ați promis jurămintele după legea cea dreaptă, fiți unul pentru celălalt, copleșiți de acum de bucurii și de haruri!“ Își aduse aminte cum se mirase că, aici unde ajunsese, femeile, spre deosebire de Persia, își luau numele consortului lor, pe care îl vindeau cu prima
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
spuneau despre ea că e lacrima prințesei Banou, ascunsă în stâncă: îi rămase în cap că femeile storc plâns și din piatră. Bocetul maică-sii îi amorțea gândul, dar nu putea să îl creadă definitiv. Ea și taică-său aveau jurământ să treacă împreună pe podul Kimvat, așa că și plânsul era numai o supărare. Mama lui muri în scurt timp, de tristețea schimbării neașteptate. Moartea ei îl făcu bărbat și apoi îl îmbătrâni peste noapte. Deși nu avea nouă ani, Omar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
la senzații gustative sau olfactive particulare, chiar și arta, mitologia etc. nu constituie decât modalități de ocultare și dezvăluire a misterelor; pe tavanul confesionalului se desena un trandafir ca simbol al tăcerii, al secretului (mărturisirile erau făcute „sub rosa” - sub jurământul tainei). Termenul de secret, taină, mister, are înțeles general, conotații deopotrivă pozitive și negative, dar cu o oarecare neutralitate, cu detașare din partea vorbitorului: taina presupune participare afectivă, profunzime și conotații ample filosofic-religioase; termenul de mister adâncește secretul și are conotația
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
credincioșilor (punerea palmelor pe capul cuiva transmite bunăvoința divină, ori aceea a familiei). Unele gesturi speciale cu mâinile trebuie interpretate simbolic: purtarea de bijuterii, machiajul mâinilor, al unghiilor, salutul către elementele naturii, salutul către Divinitate, către reprezentanții puterii religioase, civile, jurămintele între parteneri, elemente de luptă. Gesturi de modelare cu palmele pot fi instrumente foarte eficiente în tăierea aerului; se pot reda cu ajutorul palmelor forme geometrice, siluete și diverse metafore vizuale, literalmente, din... nimic. Partea laterală a palmei poate fi folosită
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
forța mâinii, mâna cea tare, fie că se referă la câștigarea puterii, fie că trimite spre accentuarea cuvintelor, ori la pecetluirea legământului prin binecuvântare ori blestem. Idolatria și pedepsele corporale trimit spre mâini, prin care se făceau adesea și verificările jurămintelor. De asemenea, prin selectare și aranjare a termenilor, ființele umane se informează despre spațiul parcurs și despre ordinea folosită (aici, întrebările: de unde, încotro) și despre o cauzalitate nedeterminată, enunțată de întrebarea despre necunoscut, adresată spre cititorul necunoscut, care percepe succesiunea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
dezvoltarea inteligenței și ideea de simbol al umanității, simbol sacru esențial pentru gândire, pentru viață ori moarte. Parte a corpului uman, frecvent utilizată în simbolistică, mâna are semnificații pozitive și negative, mai ales pentru magia prin contact (binecuvântare, acceptare, rugăciune, jurământ), mudrele din spațiul indian, cu cinci degete, cinci elemente, pozitive pentru mâna dreaptă. Mâna dreaptă ridicată cu trei degete întinse îndeamnă la jurământ. În simbolistica francmasonă, mâna ajută la semnele de recunoaștere, la lanțul frățesc, la forță, credință, hărnicie, mâna
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în simbolistică, mâna are semnificații pozitive și negative, mai ales pentru magia prin contact (binecuvântare, acceptare, rugăciune, jurământ), mudrele din spațiul indian, cu cinci degete, cinci elemente, pozitive pentru mâna dreaptă. Mâna dreaptă ridicată cu trei degete întinse îndeamnă la jurământ. În simbolistica francmasonă, mâna ajută la semnele de recunoaștere, la lanțul frățesc, la forță, credință, hărnicie, mâna fiind închisă sau deschisă, datorită mâinilor care ne hrănesc, îmbracă și mângâie. Cititul în palmă declanșează trăirile vizionare, în legătură cu destinul. Domnitorii, principii și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în stranii hibride în care animalele posedă elemente umane ori în care oamenii au coarne sau mâini similare cu ale animalelor. Există o importanță politică diferită a mâinii drepte (un baston ținut în mâna dreaptă este simbol distinctiv al autorității, jurămintele și angajamentele sacre se fac cu mâna dreaptă, doar la salutul cercetașilor (în scoutisme) salutul se face cu mâna stângă) și a aceleia stângi, în funcție de simboluri și de practică (cele trei degete unite reprezintă cele trei angajamente din textul Promisiunii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
10 mai - sărbătoarea națională a României monarhice din 1866 până în 1947. A fost fixată pentru a aminti ziua în care principele Carol, viitorul rege Carol I (vezi Carol I rege României), a rostit în Parlamentul de București, în limba română, jurământul de fidelitate pentru patria adoptivă. A fost înlocuită de regimul comunist cu ziua de 23 august (vezi 23 august) după ce monarhia din România a fost abolită, la 30 decembrie 1947 (vezi 30 decembrie 1947). 23 august - sărbătoarea națională a României
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
n-am mai dat. C-a răpit-o - un voinicel Cu cal alb cam porumbiel Și-a sărit în foc cu el. 36 Câte flori pe iaz în sus, Toate cu mândra le-am pus, Și le-am pus cu jurământ Să se prindă de pământ. 37 Te țineam de cingătoare, Te jurai pe sfântul Soare, Că pe alții nu mai ai, Numai pe mine mă ai. 38 Îl cunoști pe fluerat, Brava crăișor, Că-i voinicul fermecat, Brava crăișor. Dar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca mierea Până ce-i-mplinește vrerea. S-arată din început Foarte dulce și plăcut, Iar apoi amară-i foarte Ca o îndoită moarte. Aș vroi de zece ori Într-un minunt ca să moriu. Inima mea o dau ție Legată cu jurământ, Stăpînește-o-n piept la tine Până voi intra-n mormânt. 5 (Un Stih a unuia, ce se călătorește, al căruia glas s'au alcătuit de oarecine. 1Vremea despărțirei Iată c-au sosit Și toată simțirea Ah m-au părăsit. bis 389
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și-ți arăt că te iubesc, Iar tu te ferești de mine Să nu te mai întîlnesc. 434 {EminescuOpVI 435} Ah! nu fugi, ci-mi arată, Spune-mi pe plac de nu-ți sunt Să stricăm parola dată Și făcutul jurământ. Ar fi fost cu mult mai bine Vederea să-mi fi perit, Când te-am întîlnit pe tine Decât să te fi zărit. No. 27 Nu mă pedepsi, stăpână, Ci spune de mă iubești - La a mea mare durere Poți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bine-ți gândesc; Văz atâtea rânduri Că tot stai pe gânduri, Te făgăduești Ș-apoi te-ndoiești; Ți-am zis ș-alta dată Fii încredințată Că eu te iubesc Și-n piept te slăvesc, Nu vremelnicește, Nici fățărnicește, Ci cu jurământ Până la mormânt; Ce cât avem viață Să trăim cu dulceață, Lipiți să ședem Să ne mângâiem, Inima din mine Cu cea de la tine Voi să le unim Și un trup să fim; Iată a mea mână Vino, fii stăpână Pre
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]