28,495 matches
-
art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 22. Curtea a mai constatat că, deși diferite sub aspectul naturii lor de drepturile salariale la care s-a referit în jurisprudența sa, drepturile bănești reprezentând dobânzi legale sunt supuse acelorași condiționări ce țin de existența unor resurse financiare suficiente pentru plata acestora și de riscul creării unor dezechilibre ori blocaje bugetare, fiind aplicabile, mutatis mutandis, aceleași considerente mai sus reținute. Prin
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.413D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale relevante. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 460/90/2016, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 901 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254623]
-
constatate de instanța supremă pun în evidență faptul că, în cazul persoanelor care au avut acces la procedura reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, nu se poate vorbi de o obstrucționare a dreptului de acces liber la justiție. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a analizat și situația persoanelor care susțin că desfășoară una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, dar nu beneficiază de încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, deoarece acestea au fost constituite
DECIZIA nr. 901 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254623]
-
expres dreptul martorului de a refuza să semneze, caz în care se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință. ... 16. În susținerea caracterului neconstituțional al art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele au în vedere jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018 în care Curtea a analizat o prevedere similară din materia procesual penală cu cea care face obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
apreciază că aceasta nu redă cu fidelitate cele declarate, acesta să poată solicita punerea la dispoziție a înregistrării cu mijloace tehnice audio, în vederea formulării apărării corespunzătoare. ... 27. Cât privește înregistrarea ședințelor de judecată, prin aceeași decizie Curtea a reamintit jurisprudența sa [Decizia nr. 128 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, prin care a analizat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 231 alin. (4) teza întâi din Codul de
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea ce privește sintagma „întocmai și literal“, fiind de natură a aduce atingere dreptului părților la un proces echitabil, desfășurat într-un termen rezonabil. ... 32. Curtea constată, în lumina acestei jurisprudențe și pentru identitate de rațiune, că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională. Curtea mai reține că, deși legiuitorul și-a propus un scop legitim (redarea tuturor elementelor descriptive ale
DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254607]
-
aplicare a legii, în sensul stabilirii implicării administratorului în ajungerea societății în stare de insolvabilitate, respectiv al stabilirii unei legături de cauzalitate între declararea insolvabilității societății și fapta acestuia. ... 19. Cu privire la interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, și Decizia nr. 619 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 22 ianuarie 2021. ... 22. Curtea a constatat că în jurisprudența sa a statuat că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a reținut că nu are
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
fapte antisociale, decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014). ... 23. Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
Or, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, valoarea socială ocrotită este reprezentată de bugetul statului, reflectat la nivelul veniturilor în taxe și impozite, având deci caracter public. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
a dispozițiilor din Codul de procedură civilă referitoare la stingerea procesului, respinge cererea formulată. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în esență, jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Decizia nr. 1.388 din 19 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.573/291/2017, Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
prin hotărâre a consiliului local, indiferent de gradul de rudenie în care se află cu conducătorul administrației publice locale, pretinzându-se că, de fapt, dispoziția din Codul penal sancționează îndeplinirea unor prerogative legale. ... 16. Curtea Constituțională a mai examinat, în jurisprudența sa, critici similare formulate cu privire la dispozițiile art. 301 din Codul penal atât înainte, cât și după modificarea acestuia prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
Curtea a statuat că prevederile art. 301 alin. (1) din Codul penal nu încalcă cerințele de claritate și previzibilitate a legii și nici exigențele dreptului la un proces echitabil. ... 18. În decizia menționată, paragraful 23, Curtea a observat că, în jurisprudența sa, a reținut că infracțiunea de conflict de interese (n. - în prezent, infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane) a fost reglementată pentru prima dată în legislația penală românească, într-o formă similară celei prevăzute la art. 301
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
autorul excepției de neconstituționalitate a depus, la dosarul cauzei, concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la majorarea alocațiilor pentru copii, respectiv Decizia nr. 593 din 15 iulie 2020 și Decizia nr. 649 din 24 septembrie 2020. Se afirmă că legea de majorare a alocațiilor există, dar nu este pusă în aplicare
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
posibil a fondurilor bănești necesare punerii în executare a legii. În consecință, Curtea reține că ordonanța de urgență criticată nu a contracarat o politică legislativă promovată de Parlament, nepunând în discuție principiul consacrat de art. 61 din Constituție. ... 25. În jurisprudența sa [Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005], Curtea a reținut că, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
alocații. În consecință, art. 115 alin. (6) din Constituție nu are incidență în cauză. ... 28. Cu privire la critica de neconstituționalitate intrinsecă potrivit căreia prorogarea intrării în vigoare a unei legi reprezintă un procedeu de tehnică legislativă inexistent, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că nicio prevedere constituțională nu interzice modificarea unui act normativ sau a datei inițial prevăzute printr-un nou act normativ și nici prorogarea termenului de intrare în vigoare a acestuia (Decizia nr. 924 din 16 septembrie 2008
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional a răspuns unor critici similare prin Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021 și nu există motive pentru reconsiderarea acestei jurisprudențe. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin încheierile din 31 ianuarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 283/96/2018, nr. 284/96/2018, nr. 288/96/2018 și nr. 292/96/2018, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIA nr. 378 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261698]
-
lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia“. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIA nr. 378 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261698]
-
muncii; (iii) în vederea continuității măsurilor adoptate anterior, au fost prevăzute măsurile reglementate prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020. ... ... ... VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 19. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept în discuție. ... ... B. Jurisprudența instanțelor naționale 20. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că termenul de 3 luni prevăzut de art.
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
oricare din lunile din perioada iunie-decembrie 2020, fiind excesiv de restrictivă interpretarea conform căreia decontarea parțială a salariilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj poate fi făcută numai pentru lunile iunie, iulie și august 2020. ... ... ... VII. Jurisprudența Curții Constituționale 24. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
Casație și Justiție 27. Analizând, cu prioritate, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sesizarea este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. ... 28. În mod constant, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, au fost decelate următoarele condiții de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: (i) existența unei cauze aflate în
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
iar hotărârea ce urmează a fi pronunțată de curtea de apel este definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 30. În ceea ce privește cerința referitoare la existența unei „chestiuni de drept veritabile“, în jurisprudența Înaltei Curți s-au reținut, în mod constant, următoarele: a) chestiunea de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
veritabile probleme de drept care să justifice intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile. ... 33. Pe de altă parte, în considerarea scopului hotărârii prealabile de a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare, se observă că jurisprudența transmisă de instanțe și sintetizată la paragrafele 20 și 21 din prezenta decizie nu relevă divergențe de practică judiciară, ci, dimpotrivă, reflectă o interpretare și aplicare unitară a dispozițiilor în discuție în circumstanțe similare, în timp ce există o jurisprudență
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
jurisprudența transmisă de instanțe și sintetizată la paragrafele 20 și 21 din prezenta decizie nu relevă divergențe de practică judiciară, ci, dimpotrivă, reflectă o interpretare și aplicare unitară a dispozițiilor în discuție în circumstanțe similare, în timp ce există o jurisprudență singulară și nuanțată, prezentată la paragrafele 22 și 23 din prezenta decizie, care, însă, și aceasta este în acord cu jurisprudența unitară în ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul de 3 luni prevăzut de art.
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]