3,080 matches
-
arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
publice locale, precum și pe cel de doctor în Științe Politice, cu teza Marketingul politic și electoral: teorie și practică. În prezent, este Lector universitar și prodecanul Facultății de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Petre Andrei" din Iași, având și preocupări jurnalistice sau în sfera societății civile. De asemenea, a coordonat cercetări sociologice și de marketing politic și a fost observator electoral în fostul spațiu sovietic, în cadrul unor misiuni OSCE și ENEMO. A publicat volumul Comunicarea politică (2009), studii în volume colective
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Așadar, cînd abordăm discursul postmodernist, operăm la nivelul teoriei și discursului, nivel la care se impun anumite clarificări și distincții (în afara cazului în care termenul este pur și simplu folosit ca o formă fără fond, ca în discursurile teoretice și jurnalistice citate mai sus). Așa cum reamintește Mike Featherstone (1991: ff), jurnaliștii, impresarii culturali și teoreticienii inventează și pun în circulație discursuri precum cel despre postmodernism cu scopul de a-și spori capitalul cultural, de a se face remarcați, de a promova
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o comunică și titlul, poate fi asociată din start cu ideea de nonconformism, de libertate. De aceea, coordonatorii acestei publicații, prof. Diana Mazga, Larisa Târzianu și Honceriu Geanina, au devenit, firește, parteneri ai elevilor și nu ghizi ai unei activități jurnalistice. O.M.G., cu alte cuvinte, îi invită pe liceeni să-și spună păsul, să fie ei înșiși. Aria curriculară limbă și comunicare editează revista multilingvistică Gânduri tinere pentru Europa. Editarea revistei pornește de la premisa că Uniunea Europeană este o societate complexă
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
Constantin Bacalbașa, descendentul unei familii brăilene, s-a născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
secretar general de redacție, redactor-șef adjunct al ziarului „Vremea nouă" din Vaslui. În acest sens a urmat și un curs de jurnalistică, în scopul perfecționării activității. Profesor fiind, în 1985 susține gradul II în învățământ, dar își continuă activitatea jurnalistică la ziarul „Adevărul" de după 1989, mai întâi ca redactor-șef adjunct, apoi ca redactor-șef până la 1 septembrie 1992, când reintră în sistemul de învățământ. În 1990 își susținuse deja gradul I cu o lucrare documentată despre dramaturgia originală jucată
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
vor desprinde autorii cu adevărat talentați, în stare să abordeze stilul, ba chiar să-și creeze un stil personal. Pentru că în minimalism aproape că nu există personalizare toți actanții seamănă crunt, iremediabil înde ei ca scriitură, ca oralitate, ca relatare jurnalistică primară pe care vor să o dea drept artă. Mie unuia o pledoarie pentru reîntoarcere la arta autentică, la stil mi se par până și celebrele entimeme din "Ecleziast". Spre exemplu, acestea: "...un timp pentru a ucide și un timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dumitrescu, Marcela Monica Stoica, Christian Tămaș. Temele propuse de mine și analizate împreună cu interlocutorii mei sunt fundamentale, atemporale, diverse, dar distincte și complexe și tratează ideea națiunii române, destinul poporului român pe plan cultural, social, istoric și politic. Prin tehnicile jurnalistice de redactare cele mai percutante (interviu-anchetă), am realizat un tablou cât mai variat al problemelor, tensiunilor și conflictelor, pe plan social, politic și cultural, care s-au abătut asupra teritoriului românesc de la instaurarea comunismului și până în prezent. Cititorul va avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au abătut asupra teritoriului românesc de la instaurarea comunismului și până în prezent. Cititorul va avea astfel, în timp, mărturia acestor documente scrise și, de ce nu, pulsul, "temperatura" vremurilor prezente. Este poate prima discuție atât de complexă și de nuanțată pe plan jurnalistic în societatea românească de după 1989. Aceste personalități românești (din diverse domenii de activitate) o mare parte a elitei românești sunt, grație carierelor impresionante și caracterelor de care dispun, adevărate modele pentru tinerii României contemporane, reprezentând în mod strălucit România și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și caracterelor de care dispun, adevărate modele pentru tinerii României contemporane, reprezentând în mod strălucit România și iubind sincer țara noastră. Interviul, gen publicistic complex, este cea mai importantă tehnică prin care se culeg informații (poate cel mai important document jurnalistic), jurnalismul cultural reprezentând, astfel, un factor pozitiv și necesar prin provocarea memoriei culturale. Interviul (cultural) de evocare a unor întâmplări cu valoare de eveniment și cu personalități importante în epoca respectivă face apel la resorturile identitare ale unei națiuni, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am analizat teme alese de mine, care sunt fundamentale, atemporale, diverse, dar distincte si complexe, și care, în general, tratează ideea națiunii române, destinul poporului român pe plan cultural, social, istoric si politic. Și am încercat, prin tehnicile de redactare jurnalistică cele mai percutante (interviu-anchetă), să realizez un tablou cat mai variat al problemelor, tensiunilor și conflictelor, pe plan social, politic și cultural, care s-au abătut asupra teritoriului românesc de la instaurarea comunismului și până în prezent (analiza mea traversează 3 epoci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
distincte: a monarhiei constituționale, a comunismului și a perioadei postcomuniste). Cititorul va avea astfel, în timp, mărturia acestor documente scrise și, de ce nu, pulsul, "temperatura" vremurilor prezente. Cred că este prima discuție atât de complexă și de nuanțată pe plan jurnalistic în societatea românească de după 1989. Menționez că aceste personalități românești (din diverse domenii de activitate) o mare parte a elitei românești sunt, grație carierelor impresionante și caracterelor de care dispun, adevărate modele pentru tinerii României contemporane, reprezentand în mod strălucit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
te deplasai într-o localitate. Ce se întâmplase ? În ajun, la televiziunea de stat maghiară, la o emisiune care se chema „Panoramic“, apăruse regele Mihai și toată lumea discuta despre eve‑ nimentul Ăsta. A.M.P. : Deci inițiativa a fost un material jurnalistic, pe care după aceea le-a venit greu să-l respingă. V.A. : Da. RĂzvan Theodorescu, când am ajuns în țară și i-am spus despre acest interviu, a zis : „Foarte bine. Uite, e și 10 mai, să-l dăm
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trebuit, să zicem, să fie o justificare pentru șeful pompierilor să te sune să-ți spună : „Vezi că vine un tsunami ! Anunță poporul !“. V.A. : Exact, pentru cei care gestionează situațiile de urgență. A.M.P. : Și atunci, prin mijloacele noastre jurnalistice, neortodoxe - să nu uităm că noi avuseserăm ziare de investigație înainte - și poate cu puțin ajutor, că nu știi niciodată de unde-ți vin sursele, dar cert nu erau sursele oficiale, deci nu erau ale Convenției, am primit un film despre
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
el, acel medic universal care să vindece maladiile acestei epoci (în primul rând, firește, flagelul comunismului), fie el poet sau profet mai degrabă decât profesor. În privința studiilor impactului dintre Occident și Asia, Wikander va prefera întotdeauna lucrărilor culturale de tip jurnalistic, cercetările lui Eliade despre mit și simbol. Se înțelege că, din disjuncția interogativă care dă titlul respectivului articol, lui Eliade i-ar fi revenit mai degrabă rolul de profet... Vezi „Professor ellet prophet?”, SDS, 14 decembrie 1957, și Bibliographie, p.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
subl. aut.) aș fi bun de meseria aceea". De aici pînă la a accepta oferta noii puteri instaurate de tancurile sovietice nu a fost decît un pas, pe care criticul l-a și făcut, totuși, cu uimitoare ușurință. Activitatea sa jurnalistică, de la începutul ocupației bolșevice, a manifestat o nefastă influență, persuadînd prin ideatica fulgurantă și o scriitură strălucită, dar nu mai puțin prin personalitatea sa, asupra "păturilor mijlocii", convingîndu-le, prin "Tribuna poporului" sau "Națiunea" ziarele de partid pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-mi ceva despre subiectele cărților tale. Ai publicat multă proză scurtă și numeroase articole în presa britanică și irlandeză. Ai o viață foarte activă. Cât reușești să dedici scrisului literar și cât de mult te acaparează gazetăria și alte genuri jurnalistice? - Voi împlini patruzeci de ani în vara aceasta și scriu în mod profesionist de treisprezece ani. În tinerețea mea, am lucrat în pub-uri, librării, dar, cum timpul trecea, mi-am încercat mâna și în alte lucruri, nu numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
București, el era cel care mă căuta, invitându-mă acasă sau în oraș, și eu îl vedeam cu plăcere și interes, deoarece sub direcția lui Europa liberă făcea emisiuni nu numai bine informate, dar și pline de tact, de vervă jurnalistică, dar și evitând unele forme de exaltare pătimașă care, oricât e de judicioasă, diminuează totdeauna calitatea emisiunii, a „adevărului”. El însuși, Noël Bernard, mi-a mărturisit că i s-a atras atenția la State Departament, Afacerile externe ale Americii, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
adevărat, dezamăgirea, contrarierea mea a fost mare în vara pariziană a lui ’71, după ce am citit o scurtă știre într-un cotidian francez că „M. Ceaușescu lance sa petite révolution culturelle”, știre ce mi s-a părut o alegație umflată jurnalistică și am alergat la Ambasada Română unde „colegul meu politic”, ambasadorul Flitan, mi-a dat Scânteia din acele zile în care, pe câteva pagini, se lăfăia discursul șefului statului ce nu semăna în nici un fel cu vorbele și nici cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pentru mine personal este greu de descris. Mult mai mult îl simți, îl trăiești în fiecare clipă, iar trăirea personală este aproape imposibil de exprimat în cuvinte. Aceste rânduri sunt mai mult mici reflecții personale, descrieri parțiale, poate puțin cam jurnalistice a ceva mult mai profund din ființa mea, a unui „drum interior” ce-mi aparține în exclusivitate. Sau sunt reflecții, tot la fel de parțiale despre ceea ce observ și redau apoi în culorile propriilor ochelari, a propriilor trăiri de moment
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de descoperirea unor neconcordanțe flagrante nu atât între ideal și dezirabil, cât mai ales între adevăr și real, între real și necesar în plan social", nu mai puțin politic și strategic sub raport diplomatic, ajungând la concluzia că "demersul său jurnalistic se constituie într-o autentică istorie polemică a luptelor pentru putere, democrație și libertate din România secolului al XIX-lea, din care nu omite nici un moment important". Studiul face astfel dovada elocventă a faptului că Eminescu a realizat, prin articolele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
articolele amenințate de efemeritate, ca și în scrierile literare poetice, cu precădere. Un studiu amplu nu neapărat de pionierat dar, în orice caz, cu aviz programat în această direcție ne-a oferit acum câțiva ani Monica Spiridon, în Eminescu proza jurnalistică (2003) și apoi în Eminescu sau despre convergență (2009). Cu aceste demersuri începea, în fapt, o altă abordare a publicisticii eminesciene, înțeleasă ca o adevărată operă literară, cu statut de drept în acest sens. Iată că de curând un tânăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fără ezitare că gazetarul Eminescu este "un orator de forță", un "cunoscător și utilizator excepțional al retoricii", insistând asupra competenței retorice a gazetarului Eminescu. De aici înainte studiul devine unul tipic de stilistică, un fel de analiză prozodică a discursului jurnalistic eminescian, într-o analiză ce se aplică extrem de atent și laborios asupra textului, cu minuția unui autentic metrician aplecat asupra prozei publicistice a lui Mihai Eminescu. Sarcina analizei retorice este aceea de a identifica "corectitudini sau incorectitudini factuale ale discursului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]