3,223 matches
-
li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi, o suprapunere de elemente grecești antice (dionisiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacol păgân, ce însoțea solstițiul de iarnă, Cucii devine un joc semireligios ce se practică la lăsatul secului (echinocțiul de primăvară). Actualmente spectacolul s-a laicizat, devenind un alai popular. Principalele tipuri de măști specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confecționate din „traistele de cai” sau din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tribuna. Pe masă sunt două candelabre, hârtie, călimări și un clopoțel. Pe tribună o sticlă și un pahar de apă. De partea dreaptă sunt bănci dese și scaune; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci și scaune, afară de o cărare lăsată liber de la ușa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine și se duce lumea. Pe pereți câteva lămpi atârnate în cuie. Lumină cam săracă. La ridicarea perdelii, Trahanache este la masa prezidențială în jețul său, la spatele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce să fac cu banii ăștia. Și cum am avut foaie de drum până la Brăila, transportul nu m-a costat. Și când am plecat de la stadion am Întrebat: „Cum ajungem, domnule, În oraș?”. „Luați autobuzul ăsta.” Am vrut să plătim. „Lăsați, voi nu plătiți, că știu de unde veniți.” (râde - n.n.) Am luat un autobuz, și, În sfârșit, am ajuns În oraș... Și cum trenul era doar seara, m-am plimbat cu conferențiarul ăsta, cu Aurel Pintilie, prin toată Constanța până seara
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne chema la vorbitor la Peninsula. De la Mangalia făceam 50 de kilometri În camioane, ca să ne dea un pachet, niște țigări, zahăr, și veneam Înapoi În dube... Și le-am sugerat o idee: „Domnule, de ce ne cărați 40 de kilometri? Lăsați să vină părinții la Mangalia”. Și pe urmă s-a transformat vorbitorul la Mangalia. Între sârmi era vorbitorul... Vă mai amintiți cine era comandantul Închisorii unde erați dumneavoastră? Salomeea și colonelul Stere erau comandanții de la Peninsula. La Tuzla era o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trebuia să ne deplasăm din care parte veneau. Apăi ne lăsau lapte sau brânză, unde se mutau stânile, cu oile... că ei se mutau În alt loc și ne lăsau mâncarea, și noi mergeam și știam că-s pentru noi lăsate. Eram ajutați, altfel n-aveam cum să supraviețuim... Eram din diferite comune și fiecare pleca În zona unde cunoștea, și, bineînțeles, Împreună cu ceilalți, ca să poată transporta, și aducea mâncare... Arme avea cineva? Păi, aproape toți eram Înarmați, dar n-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să fie luată de persoanele competente, respectiv de ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Gh. Chițu, care însă lipsea din București. În seara spectacolului faptele s-au petrecut aproximativ așa cum le descrie Bacalbașa, inclusiv scena finală a prezentării canțonetei în fața cortinei lăsate, așa cum va menționa în Camera Deputaților și un „martor ocular“, deputatul Lascăr Costin („Domnilor, am fost martor ocular faptului petrecut aseară...“): „...Molièrul nostru românesc, Millo, a jucat canțoneta sa pe întuneric, cu cortina căzută îndărătul său, între două capete de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urmărit, apoi, spectacolul „Brigada știe tot” și (cum va scrie reporterul ziarului) „evoluția grupului de dans tematic”, laureat al Festivalului „Cîntarea României”. După atîtea zdrăngăneli și tropăituri îndelung aplaudate, orice șezătoare literară ar fi fost inoportună: profesorii și școlarii trebuiau lăsați să comenteze propriile lor producții. N-a fost greu să-i conving pe cei ce ne chemaseră că așa e cel mai bine. Cuprins de o stare de disconfort, doream să părăsesc cît mai repede incinta, dar n-am scăpat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apoi vă voi comunica și dv. cele stabilite. Cred că va trebui să vă puneți În legătură cu d-sa (adresa vă voi comunica, când o aflu), deoarece la Brașov În afara diplomelor de absolvire a facultății de filozofie și de arte frumoase lăsate unei rude ce și-a luat obligația de a vi le aduce dv., nu mai există nimic. După câte știu, În ultima vreme D-na Mihăilescu aranjase cu toate fotografiile strânse În anii vieții, un album, care urma să-l
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
voi centraliza „necunoscutele”, fiți sigur că voi apela la dvs. căci la cine altcineva? În acești ani, după vânzarea casei, criticul nu mai merge verile la 730 Fălticeni și Îl vedem suportând cu greu caniculele bucureștene, În casă, cu storurile lăsate, cu ieșiri În Cișmigiu, În preajma lacului, sau În vreo escapadă de o zi până la Sinaia, Brașov ori Constanța-Mangalia. Nu știu de unde avea putere, bolnav cum era, să facă astfel de deplasări În cursul unei zile, pe căldură, cu trenul, și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
activitatea Dv. Ortansa Tempeanu 7 (București) 14.4.1991 Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului, le-am petrecut singură, cu amintirile dragi, ale unei familii din care am rămas numai eu. Tot mai mult simt lipsa celor dragi mie, și golul lăsat, doare. Dv. vă doresc multă sănătate În primul rând și liniște sufletească. Vă mulțumesc mult pentru gândurile Dv. bune. Poate mai aveți treburi prin Buc., nu mă ocoliți, duc lipsă de prieteni sinceri. O. Tempeanu 999 TEODORESCU, Despina 651 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trece astfel peste nimicnicia noastră și stima pentru noi ar crește. În toate aceste lucruri ne puteți ajuta, așa vă puteți îndeplini misiunea. Sprijiniți pe cei care luptă, pe cei care suferă, pe acei anonimi care duc greul în țară. Lăsați boiernașii dornici de emigrare și viață bună în Occident, oricum se descurcă ei până la urmă. Deveniți deci un post de radio militant și îndrumător pentru noi cei din țară. O puteți face dacă vreți. Cu deosebită stimă. Ion Velican, [noiembrie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
le socotesc ei că le-ai lăsa rudelor (de exemplu, magnetofonul personal sau radioul portabil), vamă pe care o recuperezi la ieșirea din țară cu obiectul respectiv fără a primi și dobânda la sumă. De multe ori, sumele ce trebuie lăsate ca garanție sunt așa de mari, că turistul, neputându-și-le permite, trebuie să-și lase obiectele (inclusiv îmbrăcămintea proprie) în depozitele punctelor vamale, dar acestea sunt atât de pline, încât de multe ori trebuie mers în Iugoslavia pentru a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
interiorului. Prin sentința dată de Tribunalul din Sighișoara, în martie 1985, s-a anulat în mod abuziv actul de donație, dispunându-se confiscarea imobilului. Din păcate, autoritățile au mers mai departe, confiscând și bunurile mele personale aflate în casă și lăsate surorii mele, Elena Mosora, fiind vândute prin Consignație sub pretextul că ar fi fost abandonate. îmi exprim indignarea față de acest procedeu ilegal, prin care s-au declarat aceste lucruri abandonate și trecute în proprietatea statului spre valorificare. înstrăinarea imobilului către
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de cuvânt. Consumasem ceea ce aveam să ne spunem. Mai mult ar fi fost, poate, excesiv, nu ar fi adăugat nimic esențial dialogului precedent, nici tăcerii de peste douăzeci de ani dintre noi. Amintirea „pozitivă” a primei noastre cafele de taifas trebuia lăsată așa și atât cât fusese. Nu bănuiam că avea să fie și ultima. Amintirea a revenit când am citit versurile muribundului, scrise, se pare, pe patul de spital. Tragica tânguire se elibera, candidă, de pământ și de iluzii. Regăseam ceva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ta, nimic altceva. Doar șansa, faptul de a fi cu tine”, răspunde tranșant partenera... Înșelatului („adevăratul” Înșelat, crede protagonista) i se oferă, totuși, cu eleganță, o prea puțin elegantă explicație: „La fel de bine, m-aș putea afla printre eschimoși, cu sânii lăsați și purtând pantaloni din piei de animale. Și să fiu Încântată de asta. La urma urmei, oare nu pot exista și alte feluri de oameni?”. Reîntoarsă din exotica expediție În terenurile lunecoase și mișcătoare ale propriei individualități, marcată și nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cercurile teritoriale la șantierele de destinație, se produc foarte multe abateri, astfel: - Ofițerii comandanți ai detașamentelor de evrei nu au asupra lor ordine de serviciu și apelul nominal al oamenilor de sub comandă/cadre și evrei/. - Gradele inferioare și evreii sunt lăsați liberi să coboare din vagoane în diferite stații de pe parcurs, pleacă în oraș, pierd trenul, sau se reîntorc în stare anormală. - Deși detașamentele au în compunerea lor gradați, ca șefi de vagoane sunt numiți evrei. În scopul de a se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
articole și studii de teologie și dogmatică, de morală creștină, de istorie a Bisericii Ortodoxe și a învățământului religios. O atenție specială este dată obiceiurilor religioase și semnificației lor etno-culturale în folclorul bănățean (Nelișcu Boldea și Pavel Ciobanu, Riturile de la „Lăsatul secului”, 2/1995) sau în literatură (Petru Călin, Paștile în literatura română, 2/1995). Este promovată poezia de inspirație religioasă, ilustrată de câțiva poeți din zonă: Ion Chichere, Olga Neagu, Octavian Doclin. Mai apar scurte consemnări și recenzii ale noutăților
FOAIE DIECEZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287053_a_288382]
-
riscurilor la care este supus trăind În societatea occidentală a spectacolului. Atenție, exclamă el, pericol de moarte! Nu vă lăsați păcăliți, nici de bani, nici de succes - refuzați mondenitatea, combateți-o cu armele fanteziei, combateți-o cu umor, nu vă lăsați mințile colonizate de idei primite de-a gata! Ușor de zis, greu de scris. Ucigîndu-și eroina, tînărul scriitor vrea să apară mai grav decît În M-am hotărît..., iar prin felul În care descrie actul sinucigaș, tot atît de delicat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
concentra doar asupra naturii comportamentului observat. 2. Erori cauzate de lipsa completă de înțelegere a condițiilor sarcinii. Acest lucru este vizibil când animalele, având o cutie într-o poziție mai înaltă, o vor lua și o vor așeza greșit. Impresia lăsată este aceea a unei limitări inocente. 3. Greșeli stupide născute din obicei în situații în care animalul trebuie să învețe să supraviețuiască (de exemplu, Sultan trage cutia spre gratii). Un astfel de comportament poate enerva, chiar înfuria. Köhler a stăruit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mea, Constantin Rădulescu Motru (1868-1957), Mihai Ralea (1896-1964) și Traian Herseni (1907-1980) alcătuiesc „Sfânta Treime” în psihosociologia românească. Firește că între aceste mari personalități ale filozofiei, științei și culturii românești există diferențe, că între „tipul ideal” al clasicului și opera lăsată moștenire pot fi sesizate nepotriviri, că între „caracteristica pură” a tipului ideal și realitatea concretă poate interveni o anumită distanțare. Mă voi referi în continuare doar la unul dintre clasicii psihosociologiei românești, la Traian Herseni. Nu voi urmări cât de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de exemplaritate; scroafa nu este ucisă simplu, ci este supusă mai întâi unei torturi pe măsura faptei: un călău îi smulge râtul și un picior, echivalentul părților vătămate ale nevinovatului plod. După aceasta, scroafa este atârnată într-un cârlig și lăsată să se zbată acolo, în fața oamenilor și mai ales a porcilor, probabil mai puțin impresionați de spectacol decât primii, până ce moare în urma rănilor. Apoi trupul ei este sfârtecat și ars. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, vicontele care a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un lup atacă o stână, folosindu-se de toate tertipurile specifice: "Lupul după turma oilor pre piept să târâia, ciobanii, unii, ca de somn adormitând, în cârlige rădzimați, alții, ca de ploaie și de vânt réce cu glugile peste cap lăsate și pre un cot la pământ lăsați era, iară dulăii, unii în picioare sta și ca cum de departe mirosul lupului ar adulmăca, alții pre brânci lăsați și capul pentre picioarele denainte întinzându-și dormiia și ca cum în vis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de toate tertipurile specifice: "Lupul după turma oilor pre piept să târâia, ciobanii, unii, ca de somn adormitând, în cârlige rădzimați, alții, ca de ploaie și de vânt réce cu glugile peste cap lăsate și pre un cot la pământ lăsați era, iară dulăii, unii în picioare sta și ca cum de departe mirosul lupului ar adulmăca, alții pre brânci lăsați și capul pentre picioarele denainte întinzându-și dormiia și ca cum în vis lupul în oi ar fi dat părându-li-să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rădzimați, alții, ca de ploaie și de vânt réce cu glugile peste cap lăsate și pre un cot la pământ lăsați era, iară dulăii, unii în picioare sta și ca cum de departe mirosul lupului ar adulmăca, alții pre brânci lăsați și capul pentre picioarele denainte întinzându-și dormiia și ca cum în vis lupul în oi ar fi dat părându-li-să, prin somn ca cum ar scânci și ar brehăi să videa. Iară la alte turme, ca când lupul oaia ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]