3,897 matches
-
fi marcați de trecerea printr-un lanț de închisori și lagăre: Lubianka Butîrki Krasnaia Presnea Novîi Ierusalim Bariera Kaluga Rîbinsk Zagorsk Marfino Butîrki Ekibastuz. Primul lagăr pe care îl cunoaște Soljenițîn este Novîi Ierusalim, locul în care începe transformarea sa lăuntrică, despre care povestește cu emoție în Arhipelagul GULAG. Arestat direct de pe front, unde fusese căpitan al unei baterii de artilerie, în primele zile petrecute în lagăr Soljenițîn umblă îmbrăcat cu uniforma lui, nu fără oarecare mândrie. Deși trecuseră șase luni
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
el, ca educator, Îl consideră real, elevul În cauză nu se arată de acord cu motivele ce i se atribuie În legătură cu o faptă săvîrșită de el și, În consecință, respinge măsurile luate de profesor Împotriva lui. Acest dezacord și protestul lăuntric pot duce la apariția sentimentului elevului că este victima unei nedreptăți sau a unei neînțelegeri, precum și a convingerii sale că pedeapsa la care a fost supus este nemeritată. Adesea, văzînd că nu este Înțeles, elevul poate să se Închidă În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
primară a progresului umanității în ansamblu. Subliniem astfel că profilul psihologic al micii școlarități cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea și stimularea potențialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea și expresivitatea proprii acestei vârste, freamătul permanent sau vibrația și efervescența lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilități de exteriorizare spontană și autoexpresie însuflețită, specifice oricărui elan creator. Ca demers educațional complex stimularea creativității cuprinde simultan fenomenele de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare prin actualizarea virtuților
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
executate individual anterior; acordare de premii năstrușnice; continuare activităților practice individual, pe parcursul vacanței, după o tematică orientativă dată sau stabilită împreună. CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI Problemele omului contemporan s-au multiplicat în mod evident, situație ce îi poate bulversa echilibrul lăuntric, astfel încât găsirea soluțiilor la micile și marile dileme ale sale a devenit o necesitate, iar a fi competitiv este o condiție existențială. Procesul educațional este un act de socializare, de culturalizare, de formare și de dezvoltare a personalității, dus la
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și Dinistraschi Paraschiv dar și inginerii Dudu Ionescu, Costică Șoitu, precum și prof. H. Zupperman, profesorul și dirigintele clasei... Sunt mai mult ca sigur că și reînființarea ei la 25 aprilie 1990, ca semn al libertății, a fost tot rezultatul îndemnului lăuntric al unor entuziaști, care au păstrat, fie și de la înaintași, amintirea și spiritul Academiei. Nimic nu se pierde! Cum a reușit George Tutoveanu, în ciuda vremu rilo r, să țină treaz și cu mândrie spiritul și faptele de la Academia Bârlădeană, explică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
XIX -lea. Individualizarea modelului, primele încercări de Urmează lucrările unei pleiade de artiști a căror activitate umple prima jumătate a secolului al XX-lea. Este vorba de artiștii din perioada interbelică ale căror țeluri erau cuprinderea lumii reale, a universului lăuntric dintr-o perspectivă specifică, promovarea unui mod de a înțelege specificitatea națională: Nicolae Tonitza (1886-1940, Ștefan Dimitrescu (1886 1933, Francisc Șirato (1881-1953Ă, Samuel Mutzner (1884-1956, Nicolae Dărăscu (1883-1950, Jean Al. Steriadi (1880-1956, Iosif Iser (1881-1958, Rodica Maniu (1890-1957, Camil Ressu
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
experienței"; 4. reîntoarcerea în trecut și izolarea de prezent ca "operație esențială în mecanica creației artistice", prin care "gândul se întoarce asupra lui însuși" nu din "lene" și "lipsă de vitalitate" (ca în cazul anterior), ci sub imperativul unei "combustiuni lăuntrice" în urma căreia "după scurgerea verii rămâne pe vechiul birou scrumul unui morman de hârtie înnegrită". După cum se observă, primele două situații definesc moldovenismul prin raportare la sentimentul timpului și la conștiința istorică, pe fondul unei psihologii comune ("naturale", "mecanice") și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
bănuiala de a fi voit să-l înjosești. O astfel de concepție romantică a geniului îl scoate din condiția umană și-i acordă însușiri supranaturale: toate actele lui, fără deosebire, sunt considerate ca ieșind din normele obișnuite, impregnate de puterea lăuntrică a unor calități de ordin transcendent. Oricâtă forță morală de ridicare a maselor ar reprezenta, de altfel, ca toate legendele pline de nobile sensuri, această mistică nu are nimic comun cu realitatea. Geniul nu înseamnă o depășire a umanității în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pierit în închisori sau au fost altfel persecutați, de multe ori lichidați; alții șiau găsit căi mai lăturalnice de ași păstra vie credința. Exista, nui așa, un acord tacit sau explicit între stat și Biserica Ortodoxă. Statul admite o autonomie lăuntrică, pe chestiuni strict, dar foarte strict spiritual religioase, cu condiția să nu activeze social în nici un fel. (Asta, în treacăt fie spus, a fost și genul de înțelegere cu alte confesiuni.) Tocmai pentru că nu exista o tradiție serioasă a neoprotestanților
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
față de partidulstat? V. N. : Moralreligios, sigur că era o situație nespus de dramatică. În măsura în care o față bisericească, o figură religioasă de un fel sau altul își lua în serios propria credință, nu putea să nu treacă prin niște lupte existențiale lăuntrice. Cred că scuza pe care șio găseau unii era poate tocmai exagerarea pericolului existent în momentul respectiv pentru întreaga congregație. Își spuneau: "Principalul este să supraviețuim acestui potop, acestei molime, să ne menținem, și pe urmă mai vedem noi. Pentru
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Evident, acum putem săi judecăm într-un fel sau altul pentru aceste comportări. Cred că depinde foarte mult de la caz la caz. Probabil, unii chiar credeau acest lucru în mod sincer și făceau eforturi pentru a păstra o anumită stabilitate lăuntrică, în vreme ce pentru alții era un simplu alibi pentru ași menține ei poziția, chiar puterea, controlul asupra unor ranguri inferioare ale clerului. S. A.: Nu seamănă cu "povestea rezistenței prin cultură"? Imperativul de a face cultură înaltă pereat mundus și imperativul de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în trecut, a pus stăpânire pe întreaga lui ființă. Într-adevăr, a doua zi trebuia să însoțească pe ultimul drum un fost coleg de școală și prieten din copilărie. Era totuși convins că nu numai acesta era motivul frământărilor lui lăuntrice. Mai erau și altele care nu-i veneau momentan în minte. Poate mai târziu va afla când i se vor clarifica și i se vor așeza gândurile într-o anumită ordine. Deocamdată, evident era faptul că împlinise douăzeci și șapte
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
remarcă prin stilul deosebit de alert și captivant, precum și prin căldura timbrului vocii, care răzbate prin carapacea cuvintelor scrise. F. Opere autobiografice și autocritice Confesiones (Mărturisirile). Între anii 397-400, Fericitul Augustin scrie Cele XIII Cărți ale Confesiunilor. Izvorâte dintr-o necesitate lăuntrică de reculegere și rugăciune, ele sunt și un răspuns la acuzele pe care i le-au adus, în mod special, maniheii. El scrie pentru întreg neamul omenesc: „Cui povestesc eu acestea ? Desigur, nu Ție, Dumnezeul meu, ci înaintea Ta le
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să primească Taina Sfântului Botez. Și aceasta, atât pentru motivul că plinătatea de viață creștină părea cât de cât mai strânsă, dar mai ales pentru intensitatea cu care creșteau persecuțiile împotriva creștinilor. Pentru intrarea în creștinism era necesară o formație lăuntrică din care să pulseze atitudini limpezi și hotărâte, sprijinite pe o cunoaștere temeinică a învățăturii creștine, pe o simțire curată și pe o voință total încreștinată. Unor asemenea cerințe răspunde organizarea catehumenatului sub forma unor instituții a Bisericii, condusă de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și al Mântuitorului nostru Iisus Hristos și al Sfântului Duh”. Întâia categorie sau clasă o alcătuiau catehumenii instruiți elementar în învățătura de credință și de morală creștină, iar a doua clasă era alcătuită din catehumeni mai înaintați, care simțeau necesitate lăuntrică de a se ruga continuu și de a participa la cultul divin. Ambele clase erau instruite de Biserică prin cateheți. În secolul al III-lea, cele două clase de catehumeni - neperfecți și perfecți sau necatehumeni și catehumeni - sunt confirmate și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de etapele și regulile învățării; stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării; slujirea adevărului este mai importantă decât forma ei; legea iubirii va prezida actul predicării și catehezei. În lucrarea De Magistro sunt dezvoltate motivul „învățătorului lăuntric” și problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului. Discuția pleacă de la întrebarea cine este învățătorul care poate să-i învețe adevărul pe oameni și care este aportul limbii, ca sistem semiotic, în vehicularea cunoașterii. Crezul Fericitului Augustin este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care rostește vorbe în afară, ci de la adevărul care domnește în însuși spiritul nostru îndemnați, poate, prin cuvinte să căpătăm această lămurire. Însă acela care ne lămurește ne și învață: e Hristos, despre care se spune că sălășluiește în omul lăuntric..., adică nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și veșnica înțelepciune: de la aceasta, într-adevăr, ia povața orice suflet rațional, dar fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale potriviri”. Concluzia este clară: doar Hristos este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și veșnica înțelepciune: de la aceasta, într-adevăr, ia povața orice suflet rațional, dar fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale potriviri”. Concluzia este clară: doar Hristos este învățătorul lăuntric, omul nefiind decât un instrument care vestește cunoașterea în afară, prin cuvinte. Ideea fusese expusă în mai multe rânduri în Evanghelii: „Voi însă să nu vă numiți rabi, că unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar toți sunteți frați... Nici învățători
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
este, Cel din ceruri” (Matei 23, 8, 10). Aceste idei subliniază, într-un fel, unitatea originară a cunoașterii determinată de o instanță unică, care, din punct de vedere gnoseologic, s-ar lăsa cucerită treptat, secvențial de către ființa umană. Expresia „învățătorul lăuntric” nu este o simplă figură de stil, ci se referă la principiul hristocentric, temeiul cunoașterii, scopul ultim al tuturor eforturilor spiritului uman în perspectiva desăvârșirii creștinului. II.3.2. De catechizandis rudibus - model de cateheză și lucrare cu caracter pedagogic
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și împrejurări”, preponderent individuală. În acest scop, recomandă cercetarea cu grijă a motivelor care l-au determinat pe catehumen să dorească să se facă creștin. Pentru această este bine să ne informăm de la cei ce-l cunosc asupra dispozițiilor sale lăuntrice care l-au îndemnat să treacă la credința cea nouă. Apoi, cere adecvarea metodei pentru fiecare categorie de catehumeni în parte. Pentru: cei cultivați în artele liberale”, pentru cei inițiați, oarecum cultivați, care se deosebesc de categoria celor simpli (rudis
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
atmosfera încărcată a încăperii. Se lipi ușor de perete lângă ciomagul lustruit cu care venise și rămase așa străin de sine și de tot ceea ce era în jur. Cu bărbia în piept începu să răsufle ritmic și atunci întreaga trăire lăuntrică răbufnea uneori mișcându-l ca o cutremurare. Spre el se îndreptară doi bărbați eleganți și supli a căror distincție atrăgea atenția. îi întinseră mâna pe rând și îl bătură prietenește pe umăr. Râdeau aducând bătrânul până în fața microfonului. întâi voiră
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în ele mici stropi de lumină în stare să puie în umbră chiar și teorii de răsunet ”. Cartea aceasta mai are și sensul unei înalte morale. Eugenia și Costache Buraga s-au lăsat în voia frumoasă și mănoasă a imboldului lăuntric, scriind acest volum, întemeind un muzeu, ,, nicicum la vreo însărcinare sau pentru vreo plată “, ci pentru semeni. Din demnitate se dă aici cu tifla celor lipsiți de modestie, ce cred ,, că ei și doar ei sînt fărîmă de soare, că
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
conflicte - plan descriptiv (plan cadru sintetic sau un plan monografic), care însumează macrostructuri ale universului ficțional: repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de obicei, mai multe motivații și conflicte, interne și externe, care provoacă ruptura, dezechilibrul situației inițiale. În proza modernistă și postmodernistă, intriga se estompează, fiindcă diegeza nu mai este focalizată pe conflicte și evenimente exterioare, ci este orientată spre devenirea lăuntrică a personajului și spre situarea existențială a omului modern. Desfășurarea acțiunii (transformările) reprezintă seria evenimentelor declanșate prin intrigă. Întâmplările narate se succed întro anumită ordine (simplă/complexă, tipică/atipică) după un model structurant clasic, romantic, realist etc. În proza scurtă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în contrast cu narațiunea obiectivă, heterodiegetică, din majoritatea nuvelelor. Clasificarea nuvelelor are în vedere canonul estetic (nuvela romantică, realistă, naturalistă etc.) și criteriul tematic: istorică, psihologică, fantastică, filozofică, exotică ș.a. - Nuvela psihologică reflectă viața interioară a personajelor, procese de conștiință și dileme lăuntrice. Având avantajul unei concentrări epice mai accentuate decât a romanului, nuvela psihologică dublează acțiunea cu „evenimentul“ interior, reliefând procese psihice, cognitive și afective în acord cu mecanisme psihice reale (realism psihologic). - Temele vizează sfera morală, psihică, cognitivă. De exemplu, nuvela
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]