11,415 matches
-
venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând o comunitate eterogenă, în circumstanțe sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele sociale, politice, economice, morale, se pune problema deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
distanță, într-un mediu nou, necunoscut, ostil și în starea de izolare (R. Jung, D. Rousset, A. Rodiet și A. Fribourg-Blanc). Urmează tulburările de sănătate mintală datorate deportărilor forțate, cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată (D. Rousset, E. Minkowski, H. Baruk). A treia situație specială o constituie alterarea stării de sănătate mintală la persoanele internate în mediul penitenciar (Baillarger, E. Kraepelin, K. Bonhoeffer, Costedoat). Aceste aspecte menționate trebuie tratate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante cu caracter sistematizat de persecuție sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală, pe care acțiunea de igienă mintală și societatea trebuie să le rezolve. 7. Politica sănătății mintale Față de aspectele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituții totalitare, impunând indivizilor constrângeri prejudiciabile pentru satisfacerea nevoilor individuale și susceptibile de a favoriza apariția unor tulburări mintale” (P. Sivadon). E. Goffman consideră „instituții patogene”, având un caracter de „instituții totalitare”, căminele pentru handicapați, sanatoriile, spitalele de psihiatrie, închisorile, lagărele de concentrare. Credem că se exagerează și că nu se face nici o distincție, nu se observă nuanțele, întrucât spitalul de psihiatrie este în primul rând o „instituție terapeutică”, având un caracter și o organizare medicale și nu un regim carceral
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
județ, iar din 1911 predă la școli din satele Ion Ghica și Ivănești, județul Ialomița. Concentrat - cu gradul de sublocotenent - în preajma primului război mondial, luptă pe frontul din Muntenia și este luat prizonier. Dus în Germania, trece prin mai multe lagăre, printre care și Stralsund, de pe insula Danhölm, unde împreună cu D. Nanu, G. Brăescu, Sandu Teleajen, Titus Hotnog, Horia Furtună, Cezar T. Stoika ș.a. participă la organizarea unui cerc de literatură, muzică și artă. Din această perioadă se păstrează două volume
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
ruse; Dinu Bordea va fi arestat pentru organizarea unei întruniri și, maltratat, declară greva foamei. Nutrind simpatie pentru opțiunile lui Marin Oprea sau expunând principii troțkiste, revoltatul Bordea pare mereu partizan al vreunei erezii. El suportă cu mai multă ușurință lagărele de prizonieri decât lumea profitorilor de război. Sub tonul de șarjă umoristică, adoptat în relatarea episoadelor din lagăr, la fel ca în memoriile lui George Banea sau ca în producțiile versificate ale lui T. însuși din perioada prizonieratului, se deslușesc
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
opțiunile lui Marin Oprea sau expunând principii troțkiste, revoltatul Bordea pare mereu partizan al vreunei erezii. El suportă cu mai multă ușurință lagărele de prizonieri decât lumea profitorilor de război. Sub tonul de șarjă umoristică, adoptat în relatarea episoadelor din lagăr, la fel ca în memoriile lui George Banea sau ca în producțiile versificate ale lui T. însuși din perioada prizonieratului, se deslușesc pregnant ororile războiului. Scriitorul a cultivat și cronica rimată sau parodia în scopuri politice, cu mai multă directețe
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
cronica rimată sau parodia în scopuri politice, cu mai multă directețe decât Al. O. Teodoreanu sau Tudor Mușatescu, alături de care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află într-un caiet intitulat Versuri din captivitate, litografiat în lagărul de la Krefeld (1917-1918). Tot lui T. îi aparțin, probabil, Păcală multimilionar și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Cahul, Brăila și Panciu, iar din 1941 luptă pe Frontul de Răsărit; în 1943 și 1944 este instructor la Școala de Subofițeri din Radna. Trimis din nou pe front, cade prizonier în vara anului 1944 și este internat într-un lagăr militar sovietic, împreună cu Constantin Ciopraga, Laurențiu Fulga ș.a. În 1948 se întoarce în țară și lucrează pe diverse șantiere ca tehnician, normator, șef al serviciului de pază, iar din 1963 ca metodist la Biblioteca Regională Banat. Pensionat pentru invaliditate în
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
politică de „barbarizare în masă”. Constatând ineficiența unei astfel de lupte, se axează pe promovarea spiritului ortodox, mai întâi în rubrica „Picături din apa vie”, apoi în articolele din „Sfarmă-Piatră” (1938-1941). Între 1939 și 1942 este mobilizat, apoi internat în lagărul de la Târgu Jiu, împreună cu alți scriitori și ziariști. După război renunță la activitatea publicistică în favoarea practicii religioase propriu-zise, se retrage la mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant al comuniunii spirituale Rugul
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Nunta utopică (1993), este reconstituirea unei farse făcute de autor sub dictatură, acțiunea desfășurându-se pe două planuri. Primul „relatează” o nuntă fictivă, la care sunt invitați potentații zilei din Timișoara, iar cel secund evocă existența dramatică a autorului în lagărele de refugiați prin care a trecut în Germania și Italia, în fuga sa spre Occident. U. a mai publicat volumele de versuri pentru copii Balada neatârnării (1977), Pescarii de pe apa de argint (1989) și o culegere de epigrame, Mofturi de
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Memorii din perioada propriei detenții alcătuiesc sursa faptelor în Ochii viperei (1995), Praznicul orbilor (2001) și Porumbeii albaștri (2003). Primează în aceste cărți sinceritatea și autenticitatea rememorării unor întâmplări de zi cu zi: coșmarul anchetelor, munca istovitoare din Balta Brăilei, lagărul de la Stoenești, boala contractată în celulă se întrețes cu imagini venite din copilărie. Volumele Junimea și junimiștii (1973) și Din cronica unui veac (1978), editate în colaborare cu Ion Arhip, reunesc manuscrise și documente literare. Primul conține un număr mare
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
și supuși, conștiința egalității depline dintre ei, politețea, solicitudinea, demnitatea neștirbită și drepturile depline asupra omului - asupra cărora se veghează cu necurmată strășnicie”. Emigrează în Austria, dar periplul lui e plin de dezamăgiri și chinuri: refugiații sunt ținuți într-un lagăr, sunt prost hrăniți și tratați ca niște animale; cei care au ales să fugă peste hotare sunt fie escroci, bandiți, fie naivi etc. Cu o astfel de teză, romanul își pierde interesul literar și devine o pledoarie fără măsură pentru
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
de tineret. Urmarea a fost îndepărtarea din învățământ (1948) pentru „atitudine permanent antidemocratică”. I s-a interzis să publice sau să conferențieze. În primăvara anului 1951 e arestată; după o detenție, fără proces, de un an și șapte luni în lagărul de la Ghencea și în închisoarea Jilava, i se fixează domiciliu obligatoriu în satul Costești din județul Iași, permițându-i-se întoarcerea la București abia la începutul anului 1954. Slăbită, îndurând grele privațiuni, V. își păstrează puterea pe care i-o
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
ziarul „Credința” (1934-1936), secretar de redacție la „Tempo” (1936), în iunie 1937 editează, împreună cu Constantin Clonaru, gazeta „Lumea românească” (până în februarie 1939), din mai 1941 până în martie 1942 conduce „Revista română”. Pentru atitudinea sa antifascistă, este internat în 1943 în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944 va fi prezent frecvent în presa vremii („România liberă”, „Ultima oră”, „Scânteia” ș.a.), militând cu fervoare în serviciul Partidului Comunist Român, al cărui membru devine în 1945. Cu Desculț (1948) și cu romanele următoare
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
dezvăluie scriitorul - este uriașa ladă din care am scos pe rând și voi scoate și mai departe materialul de viață pe care l-am transformat și îl voi mai transforma în material literar”. Prin definiție autobiografic e volumul Zile de lagăr (1945), jurnal al detenției din timpul războiului, literatură prin expresivitatea situațiilor și a portretizărilor, prin efuziunile lirice și, înainte de toate, prin stilul inconfundabil. Dar debutul prozastic care îl impune se produce odată cu tipărirea, în 1948, a romanului Desculț, apărut inițial
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Moara piticilor (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1931; Albe, București, 1937; Taifunul, București, 1937; Clopotul de aur, București, 1939; Pomul roșu, București, 1940; Iarba fiarelor, București, 1941; Oameni cu joben, București, 1941; Anii de fum, București, 1944; Zile de lagăr, București, 1945; Secolul omului de jos, București, 1946; Complotul..., București, 1947; Desculț, cu ilustrații de Perahim, București, 1948; ed. I-III, București, 1960; Brazdă-ngustă și adâncă, București, 1949; Pentru apărarea culturii, București, 1949; Călătorind prin URSS, București, 1950; Pentru
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Carianopol, „Iarba fiarelor”, „Gazeta refugiaților”, 1941, 23; Șerban Cioculescu, „Iarba fiarelor”, VAA, 1941, 22; Călinescu, Ist. lit. (1941), 786, Ist. lit. (1982), 869-870; Virgil Ierunca, „Anii de fum”, „România viitoare”, 1944, 5; N. Carandino, O carte fără menajamente: „Zile de lagăr”, „Jurnalul”, 1945, 156; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 167-175; Ovid S. Crohmăniceanu, „Desculț”, CNT, 1948, 116-118; Mihail Petroveanu, „Desculț”, FLC, 1949, 5; Mihai Novicov, Pentru literatura vieții noi, București, 1953, 36-48; Călinescu, Literatura, 84-88; S. Damian, Încercări de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
României, îndoctrinarea ideologică ce a obturat orice posibilitate de a „învăța” altceva decât ceea ce era livrat de responsabilii modelării gândirii. În forme apropiate, determinate de particularitățile locale, procesul s-a desfășurat după același scenariu și în celelalte țări din fostul „lagăr” al țărilor socialiste. Vom decupa câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea ideologică și de instaurarea unor noi practici sociale, domenii care au modelat formarea unui anumit profil de individ. El a rămas ancorat în schemele cognitive
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În ceea ce privește frigul, prezența sa a fost mai puțin teoretizată de către istorici 9. Era însă o constantă în universul penitenciar comunist, așa cum putem desprinde din numeroasele mărturii ale unor foști deținuți politici. Acest detaliu a permis avansarea ipotezei că între domeniul lagărelor de concentrare și cel al societății libere diferența, deși considerabilă, nu era așa de mare10. Impresia de familiaritate poate dilua orice analiză de acest tip, ce tinde să impună ideea caracterului deosebit al regimului social pe care l-am traversat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tot». Voi fi întotdeauna un inamic nemilos și nu mă voi lăsa cuprinsă niciodată de o toleranță de prost gust ș...ț. și, pentru a preveni toate concluziile mincinoase, să fie clar, înaintea rândurilor care urmează, că ura mea pentru lagărele de concentrare germane este exact aceeași ca și pentru lagărele dictatorului Stalin” (Buber-Neumann, 1998, p. 241). În Deportată în Siberia (1949), la p. 53, Buber-Neumann vorbește despre o studentă la matematică ale cărei spate și șale erau „străbătute de dungi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
voi lăsa cuprinsă niciodată de o toleranță de prost gust ș...ț. și, pentru a preveni toate concluziile mincinoase, să fie clar, înaintea rândurilor care urmează, că ura mea pentru lagărele de concentrare germane este exact aceeași ca și pentru lagărele dictatorului Stalin” (Buber-Neumann, 1998, p. 241). În Deportată în Siberia (1949), la p. 53, Buber-Neumann vorbește despre o studentă la matematică ale cărei spate și șale erau „străbătute de dungi negre”, de o letonă „bătută până la sânge la interogatoriu”. Întâmplarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ore, ne prăbușeam de oboseală pe paturile înguste, dar nici nu se punea problema să ne gândim la odihnă: bătălia împotriva insectelor începea! Rezultatul era epuizarea completă pe termen scurt și așteptarea unei morți rapide. Orice om care a cunoscut lagărul de concentrare a cunoscut și proba îngrozitoare a murdăriei pe care nu o poți combate cu nici un mijloc. Murdăria distruge treptat voința de a trăi; ea epuizează și demoralizează” (Revel, 1998, p.243). Într-un articol recent publicat în revista
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am văzut niciodată oameni mai urâți, mai alterați decât la cozile de pe atunci: se stricau și se învecheau o dată cu alimentele. „Nu se mai satură, viermii”, ar fi spus tovarășa Elena Ceaușescu, savant de renume mondial. Impresia dominantă, copleșitoare era de lagăr în aer liber. Unii bătrâni își aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii din cartier, cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau aici din plin umilirea și revolta neputincioasă. Aveau un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]