2,630 matches
-
grupuri de Mamexe "Mame" (care sunt probabil nenumărate) pot fi individualizate prin referire la funcție sau la apartenență. În primul caz avem de-a face, de exemplu, cu Matresxe "Matres" Alagabiae, „care dau totul”, Matres Gavadiaexe "Matres Gavadiae", „care apără legămintele” (În gotică, wadi „angajament”), Matres Mahlinenhae, „care protejează tribunalele” (germanicul *mahl-), Matres Afliaexe "Matres Afliae", „care Întăresc” (În nordica antică, afl - „forță”). În cel de-al doilea caz, referința poate fi toponimică, cum ar fi Matres Iulinehiae, „Iuliacum (astăzi Jülich
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a murdărit tot aerul și cine a dat-o pe soția lui Odhxe "Odh" stirpei uriașilor. Atunci Thorxe "Thor" s-a pornit, orbit de mânie, 26 - rar zăbovește când află asemenea fapte - nu au contat jurăminte, făgăduieli și cuvinte, toate legămintele sacre făcute-ntre ei (trad. după Mastrelli, 1951). Această luptă precum și Împăcarea prin care se Încheie totul sunt povestite pe larg În capitolul al IV-lea din Ynglingasaga. 8. ANALIZA DUMEZILIANĂ A RELIGIEI GERMANICE. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "8. ANALIZA DUMEZILIANĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Varun{a" și Mithraxe "Mithra". Primul, după cum am văzut deja, are un aspect magic, misterios, obscur: este zeul care stăpânește prin vrăjile sale și care deține astfel legături cu moartea: corespondentul său german este Odin. Mithraxe "Mithra", dimpotrivă, este personificarea legământului, Înțeles desigur nu În sens notarial, ci ca pe respectul religios și conformarea fiecăruia la rolul avut În viață; astfel ordinea cosmică este salvată (vedică, •ta-, avestică, aș³-). Acest al doilea zeu al primei funcții este reprezentat În lumea germană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
evreiești relativ mică să devină o problemă majoră? Trebuie să căutăm răspunsul în Reczypoczpolita poloneză, zonă împărțită între Rusia, Austria și Prusia. Evreii o duceau mai bine în Prusia și în partea repartizată Austriei; în Rusia, ei trebuiau să respecte "Legămîntul de colonizare". Neputînd să devină membri ai breslelor, au fost obligați să-și cîștige existența exercitînd profesii de care era nevoie, dar pe care nici un creștin respectabil n-ar fi acceptat-o. Faptul că evreii au fost forțați să exercite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era nevoie, dar pe care nici un creștin respectabil n-ar fi acceptat-o. Faptul că evreii au fost forțați să exercite anumite profesii, umilințele degradante, masacrele și expulzările cărora le-au fost victime au contribuit la instituirea unui fel de "Legămînt de colonizare" evreiesc. Dar evreii au preferat degradarea, persecuțiile și chiar moartea decît să renunțe la spiritul lor național-religios atît de aparte. Într-o astfel de situație, numai Dumnezeul lor (identificat cu spiritul lor național) și supraviețuirea lor și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astfel de situație, numai Dumnezeul lor (identificat cu spiritul lor național) și supraviețuirea lor și a familiei lor contau. Din punct de vedere istoric, familia este ca o fortăreață într-un ținut ostil; onoarea ei nu poate fi întinată. În cadrul Legămîntului de colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci cînd erau cu familia lor manifestau toate calitățile care nu le erau de obicei atribuite de către observatorii superficiali: erau oameni de nădejde, cinstiți, ascultători, generoși, curajoși și disciplinați; odată ieșiți din acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să se lase asimilați de ea. Prin secolul al nuăsprezecelea, mulți evrei au încercat să evite această situație emigrînd. În deceniul 1820-1830, în timpul domniei lui Ioniță Sturdza, asistăm la o creștere rapidă a populației evreiești în Moldova la granița teritoriilor Legămîntului de colonizare. Întoleranța religioasă și persecuția erau aproape necunoscute în principate. Pămînturile românești nu au cunoscut nici o Noapte a Sfîntului Bartolomeu, nici Inchiziția, nci o Ioana d'Arc arsă pe rug. La Huși (după cum arată și numele), pe la 1500, s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe birocrație nu mai putea face față nemulțumirilor sociale. Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat următorul ordin: "Trebuie să înecăm revoluția în sînge evreiesc!" Teoria lui Hugh Seton-Watson s-a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Legămîntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speranță pe viitor, așa că mulți dintre ei au încercat să plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situație deja gravă și a constituit pentru naționalismul român o veste proastă; cea mai mare parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintr-o veche familie sefardă să se mîndrească cu legăturile cu "Mama Spania" și cu latinitatea? Ar trebui mai curînd să scoată în evidență faptul că la fiecare evreu sefard din România erau circa treizeci de evrei așkenazi proveniți din Legămîntul de colonizare. Ceea ce ar trebui să explice fenomenul respectiv. Noul stat român era în căutarea identității și a locului său, înconjurat de probleme interne și externe covîrșitoare. Modernizarea constituie o sarcină dificilă chiar și în Occident, unde era un produs
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a sprijini guvernul otoman. Situația marilor mase de evrei din Europa de est era mai complexă. În Polonia rusească, partea de vest a Rusiei și, din nefericire, și în România, existau relații încordate între evrei, birocrație și populație. Pentru acești evrei din cadrul Legămîntului de colonizare, Germania și Austria reprezentaseră întotdeauna o cultură superioară, și, înainte de Hitler, un tratament mult mai bun. În timpurile moderne, dacă masele de evrei est-europeni tînjeau după o cultură apuseană, priveau spre Viena sau Berlin. Atunci cînd au ajuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
le reproșa soldaților evrei că nu dau dovadă de curaj. Așa cum spunea el, "ei nu manifestaseră cine știe ce eroism de pe vremea Vechiului Testament". Se aștepta oare Iorga (sau alți critici ai evreilor est-europeni) ca neasimilații și cumplit de maltratații evrei ai Legămîntului de colonizare să lupte eroic pentru torționarii lor? Sau să lupte și să moară pentru idealurile lui sămănătoriste ? Dar evreii care luptau în forțele armate ale Franței, Angliei, Germaniei sau Americii? (Sau, apropo, cei din forțele armate ale Germaniei sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unei permanente bătăi de joc, o trăsătură omniprezentă a antisemitismului est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia și veșmintele lor. Într-un cuvînt, caracterul lor uman. Antisemiții din Europa de Răsărit nu învățaseră că, indiferent de ceea ce devenise evreul "Legămîntului colonizării" (grație secolelor de umilințe și persecuții necreștinești), nu-l puteai schimba bătîndu-ți joc de el. Situația evreilor din România după ce le-a fost acordată cetățenia mai curînd s-a înrăutățit decît s-a îmbunătățit, studenții fiind în primul rînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau impozitele și dădeau bacșiș. Gandhi, partizanul nonviolenței, spunea: "A nu fi părtaș la rău este o datorie". Evreii "Legămîntului de colonizare" nu s-au asimilat niciodată unui mediu neoccidental. Ca produs al istoriei, mentalitatea lor era capitalistă. Generația mai vîrstnică era fatalistă, dar foarte puțini tineri voiau să trăiască așa cum trăiseră tații lor. Drept urmare, mulți evrei au căutat soluțiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Occident aveau o tradiție în sprijinirea cu generozitate a culturii. Evreii vienezi asiguraseră culturii vieneze o înflorire fără precedent. Finanțele evreiești sprijineau aproape orice manifestare artistică din Occident, chiar și pe cele din Ungaria vecină. Dar în atmosfera nepropice a "Legămîntului de colonizare" (inclusiv în România) un asemenea fenomen nu a avut niciodată șanse de manifestare. Iorga și naționalismul său cultural s-ar fi descurcat mult mai bine fără sprijinul lui Blank, care trăgea multe sfori în politică. Iorga a aflat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rău "în sine". El făcea întotdeauna deosebire între evrei și evrei și chiar și atunci cînd îi critica. Prețuia bineintegrata comunitate evreiască sefardă (necazul era că, din rîndul celor 800.000 de evrei, proporția dintre evreii spanioli și cei ai "Legămîntului de colonizare" era poate de 1 la 30). Cele mai grave acuzații erau aduse evreilor din Transilvania, Basarabia și Bucovina, care refuzau să se asimileze, ajungînd în cele din urmă la concluzia că "problema evreilor din România trebuie rezolvată". "După
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
referea la asimilarea evreilor, el se gîndea la Franța. Din nefericire, împrejurările din România nu prea semănau cu condițiile oferite de Franța. Și Iorga știa acest lucru. Sămănătorismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiască a celor care făceau parte din "Legămîntul de colonizare", iar în regiunea respectivă se aflau foarte mulți evrei. În cele din urmă, pe la sfîrșitul anilor '30, persecuțiile brutale din perioada aceasta au spulberat speranțele lui Iorga în privința asimilării evreilor. În disperarea lor, aceștia își căutau adesea salvarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
simbolice pe care elenii le făceau în timpul unei mese luate în comun (grecescul eukharistia a aduce mulțumire face trimitere la acest gen de ceremonie păgână). Identificarea viței de vie cu Pământul Făgăduinței va continua până la a deveni semnul tangibil al legământului reînnoit dintre Dumnezeu și oameni. Apoi vița de vie mitică va părăsi puțin câte puțin Pământul Făgăduinței pentru a reprezenta, în final, alegerea Israelului. Mutarea simbolică a viței de vie de pe pământul faraonilor în Pământul Făgăduinței era, într-adevăr, percepută
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăirea aspră și severă a vieții, că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa prin legământ urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe care noi înșine le jurăm: 1. Să trăim în sărăcie ucigând în noi poftele de îmbogățire materilă. 2. Să trăim o viață
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pașii cu fapte mari care îi înalță fruntea și se cuminecă prin ele. Prin jurământ, în sufletul legionarului se înscăunează legi și porunci cu care va înfrunta mișelii, spadă și scut în veșnicele sale bătălii, sub stindardul Legiunii Arhanghelului Mihail. Legământul primilor legionari, punctul 83, cărticica șefului de cuib: „În dimineața zilei de 8 noiembrie 1927 ne-am dus la sediul nostru din Iași, și câțiva care s-au ostenit au venit și din alte părți. Nu mulți la număr, dar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dezlegarea noastră completă de tot ce este pământesc, fapt ce se manifestă prin dorința, plăcerea de a o rupe în chip vitejesc cu pământul, servind cauza neamului românesc și cauza crucii. Aceasta era nota celor care așteptam cu nerăbdare ceasul legământului pentru ca să se formeze voioși cel dintâi val de asalt al Legiunii. Și oricine își poate închipui că nu poate fi altă notă atunci când în mijlocul nostru, îmbrăcat în haine albe ca în ceasurile de urgie, se adunaseră uniți Ion I. Moța
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului pentru a-l purta la gât. Ion Moța a luat legământul lui Corneliu Zelea Codreanu după care i-a încredimțat acestuia săcușorul cu țărână. După aceea Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului pentru a-l purta la gât. Ion Moța a luat legământul lui Corneliu Zelea Codreanu după care i-a încredimțat acestuia săcușorul cu țărână. După aceea Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului pentru a-l purta la gât. Ion Moța a luat legământul lui Corneliu Zelea Codreanu după care i-a încredimțat acestuia săcușorul cu țărână. După aceea Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
facerea legământului pentru a-l purta la gât. Ion Moța a luat legământul lui Corneliu Zelea Codreanu după care i-a încredimțat acestuia săcușorul cu țărână. După aceea Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce pieirea sufletească și națională, te legi frate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]