5,217 matches
-
care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare din partea puterii politice 24. Pe de altă parte, și mai important pentru prezenta argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii rămâne o condiție "moralistă" a legitimității, una care nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne ale politicii, ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
una care nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne ale politicii, ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce însă niciun serviciu realismului în disputa cu moralismul. Împotriva a ceea ce pare să creadă Sleat, moralismul parohialist este tot
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în ultimul rând, dacă Erman și Möller au dreptate în observațiile lor (și nu văd cum am putea să nu le dăm dreptate în aceste observații), situația nu se schimbă prea mult nici în cazul celei mai recente concepții a legitimității politice avansate de Sleat, concepție pe care Erman și Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mult nici în cazul celei mai recente concepții a legitimității politice avansate de Sleat, concepție pe care Erman și Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Möller nu au luat-o în considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
considerare în cadrul argumentării lor. Probabil constrâns de deficitul de plauzibilitate al amendamentului său la concepția legitimității politice ca acceptabilitate egală, Sleat a optat în cele din urmă tot pentru o concepție realistă egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea ca "puterea politică să ofere o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egalitariană a legitimității politice, concepție potrivit căreia condiția legitimității este justificarea egală, nu consimțământul egal sau acceptabilitatea egală a puterii politice. Potrivit noii concepții - mai "slabă" decât acceptabilitatea egală, dar, în același timp, concepută ca având valabilitate universală, trans-istorică -, condiția legitimității este aceea ca "puterea politică să ofere o justificare tuturor celor asupra cărora pretinde autoritate, deși această justificare nu trebuie să fie neapărat una care să fie acceptată de toate persoanele asupra cărora puterea politică pretinde autoritate"26. Întrebările lui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
reformularea) ilicită a susținerilor normative ale realiștilor la (ca) susțineri identificate de obicei ca fiind susțineri morale. Aceasta este, în opinia lui Jubb și Rossi, ceea ce fac Erman și Möller atunci când susțin că baza justificativă ultimă a concepțiilor realiste ale legitimității nu poate fi decât "ideea egalității și libertății fiecărei persoane" (i.e., principiul egalității de demnitate și respect). Or, realiștii recurg doar la ideea egalității și libertății tuturor cetățenilor (sau a tuturor subiecților autorității politice), nu și la ideea egalității și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
atunci când au citat și explicat concepția "convențională" despre filosofia morală și valorile morale sau atunci când au precizat - în mod gratuit, în opinia mea - că ea a stat la baza argumentelor și concluziilor lor cu privire la justificarea ultimă a concepțiilor realiste ale legitimității politice. Și tot adevărat este că temeiurile morale nu sunt singurele temeiuri normative și că "teorie normativă" și "teorie morală" nu sunt, ca atare, sinonime. Jubb și Rossi se înșală însă profund în măsura în care - după cum am putut constata - consideră că aceste
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se înșală însă profund în măsura în care - după cum am putut constata - consideră că aceste adevăruri îi pot ajuta în vreun fel pe realiști să răspundă cu succes argumentului fundamental avansat de Erman și Möller împotriva ideii că o concepție realistă (plauzibilă) a legitimității politice poate fi justificată fără ajutorul principiului egalității umane fundamentale. Departe de a constitui doar o transformare ilicită a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut cu șanse
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
doar o transformare ilicită a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut cu șanse reale de succes - la adresa realismului. Am în vedere, desigur, argumentul că diferitele condiții ale legitimității susținute de realiști (acceptabilitatea egală, justificarea egală etc.) nu pot fi întemeiate în baza diferenței dintre politică și simpla dominație (de vreme ce există și modalități nonegalitariene de asigurare a ordinii, protecției, încrederii sau bazelor cooperării sociale). După cum am văzut, Jubb și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
reprezintă o condiție sine qua non pentru îndeplinirea obiectivelor fundamentale ale politicii? Odată ce luăm în serios ideea că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică, speranța că putem întrebuința egalitatea ca valoare instrumental-politică pentru a întemeia condițiile egalitariene ale legitimității susținute, pe bună dreptate, de realiști se dovedește a fi una iluzorie. Odată ce luăm în serios ideea că egalitatea nu reprezintă o condiție indispensabilă pentru politică, realizăm, altfel spus, că, în ciuda faptului că au apelat în acest scop și la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că au apelat în acest scop și la unele argumente și explicații mai puțin inspirate, Erman și Möller și-au demonstrat punctul de vedere. Jubb și Rossi au fost învinși, fără drept de apel, în confruntarea argumentativă. Condițiile egalitariene ale legitimității (inclusiv cele pentru care pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
drept de apel, în confruntarea argumentativă. Condițiile egalitariene ale legitimității (inclusiv cele pentru care pledează realiștii) nu pot fi întemeiate decât cu ajutorul principiului egalității umane fundamentale 29. Realismul radical nu este o poziție metodologică "fezabilă" sau "realistă" cu privire la întemeierea concepțiilor legitimității politice. Exigența metodologică a realismului radical - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este imposibil de pus în practică. Realismul radical nu este decât un moralism deghizat. La aceeași concluzie ajungem și dacă privim lucrurile din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
În cadrul unei execuții scurte și sumare (dar nu mai puțin eficiente) a pretenției realiștilor de a se fi "eliberat" de principiile și valorile morale "pre-politice", Baderin ne propune să întrebăm nu doar ce temei au realiștii pentru condițiile egalitariene ale legitimității pe care le avansează, ci și care este baza convingerii lor că politica este preferabilă dominației. Altfel spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la dominație în relația cu cetățenii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acord cu Michael Freeden sau William E. Scheuerman în sugestia că distincția realistă între politică și dominație este una moralistă (i.e., una impregnată de valori și principii morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice normative plauzibile. Desigur, Ermann și Möller au demonstrat necesitatea folosirii valorilor morale în orice concepție (plauzibilă) a legitimității politice. Teoriile legitimității nu epuizează însă, firește, sfera teoriilor politice normative. După câte îmi pot da eu seama, realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent realismul ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice normative plauzibile. Desigur, Ermann și Möller au demonstrat necesitatea folosirii valorilor morale în orice concepție (plauzibilă) a legitimității politice. Teoriile legitimității nu epuizează însă, firește, sfera teoriilor politice normative. După câte îmi pot da eu seama, realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent realismul ca metodologie de argumentare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de interese ale disciplinei. Aceste probleme - i.e., ce instituții, proceduri, mecanisme de decizie etc. trebuie să fie adoptate în condițiile dezacordului generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale - au nevoie de soluții care să se înscrie în sfera condiției liberale a legitimității (i.e. să fie justificabile sau acceptabile pentru toți membrii rezonabili ai unei astfel de comunități). Or, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că este posibil să existe probleme importante ale filosofiei care nu pot fi abordate în mod adecvat pe baza
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Waldron pentru filosofii politici în cazul acestui gen de probleme este temeiul că acest principiu îi obligă din punct de vedere moral să ofere soluții și justificări acceptabile pentru fiecare cetățean rezonabil? Întrebările care se ridică în privința condițiilor egalitariene ale legitimității se ridică, firește, și în privința "condițiilor de legitimitate" ale argumentării filosofice. Iar răspunsul la aceste întrebări nu poate fi, desigur, decât unul și același 26. Nici Mark Philp nu a reușit, în opinia mea, să aducă un argument legitim pentru
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de probleme este temeiul că acest principiu îi obligă din punct de vedere moral să ofere soluții și justificări acceptabile pentru fiecare cetățean rezonabil? Întrebările care se ridică în privința condițiilor egalitariene ale legitimității se ridică, firește, și în privința "condițiilor de legitimitate" ale argumentării filosofice. Iar răspunsul la aceste întrebări nu poate fi, desigur, decât unul și același 26. Nici Mark Philp nu a reușit, în opinia mea, să aducă un argument legitim pentru teza că filosofia politică nu este doar o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Ronald Dworkin sau Will Kymlicka au avut dreptate să insiste că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au avut dreptate să insiste că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali rezultă cu necesitate din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
punct de vedere moral 6 etc. Toate acestea - și mai toate celelalte întrebări pe care le-au ridicat până acum filosofii politici (precum problema "cetății ideale"/"societății bune", problema dreptății globale, problema dreptății rectificative, problema "supunerii femeilor", problema condițiilor de legitimitate ale războiului, problema "fundamentelor morale ale democrației" și a "bazelor morale" ale egalității politice sau ale libertății, problema "semnificației normative a comunității, solidarității și apartenenței", problema răspunsului dezirabil al statelor la fenomenul multiculturalității sau al pluralismului religios și valoric, problema
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
putere, constrângere, contingență, șansă sau coordonare"13. Nu doar Geuss, ci toți realiștii radicali par să fie de acord că nu dreptatea, ci ordinea reprezintă "prima virtute" a unei societăți și toți au sugerat, într-o formă sau alta, că legitimitatea trebuie să beneficieze de prioritate asupra dreptății - dacă nu chiar trebuie să înlocuiască dreptatea - în agenda de lucru a filosofilor politici 14. Ca atare, toți realiștii par să respingă, în baza acestor idei, prima premisă a argumentului fundamental pentru moralism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]