4,245 matches
-
aranjamente comerciale preferențiale proprii cu țările din această regiune, înainte de aderare, în sensul de a fi conforme cu cele propuse de UE. UE considera că aderarea României va întări integrarea economică regională în Sud-Estul Europei și, în special, procesul de liberalizare a comerțului. UE a amintit că modalitățile de contribuție a României la Fondul European de Dezvoltare vor fi decise de Consiliu, conform cu Acordul Intern stabilind Fondul European de Dezvoltare, după aderarea României la UE. O atenție specială trebuia acordată, considera
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
înregistrate de România, de la prezentarea documentului inițial de poziție, au fost: * negocierea de noi acorduri de comerț liber cu Israel și Lituania, consultări exploratorii pe această temă cu Croația și FYROM, încheierea, în iunie 2001, a Memorandumului de Înțelegere privind liberalizarea și facilitarea comerțului între țările participante la Pactul de Stabilitate; * aplicarea amendamentelor convenite privind regulile de origine, prin protocoale încheiate cu țările participante la Sistemul de cumul pan european; * continuarea liberalizării comerțului cu produse agricole în relația cu UE și
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
încheierea, în iunie 2001, a Memorandumului de Înțelegere privind liberalizarea și facilitarea comerțului între țările participante la Pactul de Stabilitate; * aplicarea amendamentelor convenite privind regulile de origine, prin protocoale încheiate cu țările participante la Sistemul de cumul pan european; * continuarea liberalizării comerțului cu produse agricole în relația cu UE și finalizarea negocierilor pentru: produse agricole de bază (mai 2000), vinuri și băuturi alcoolice (octombrie 2000), pește și produse din pește (mai 2001); * monitorizarea și implementarea, de către România, a politicii UE privind
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la dezvoltarea politicilor educaționale ale Marii Britanii și Statelor Unite, dat fiind rolul lor în diseminarea conceptelor de piață liberă și capital uman, concepte încorporate și în politicile educaționale ale OECD și ale Băncii Mondiale. Analiza realizată pune în evidență felul cum liberalizarea pieței educaționale la nivel individual poate satisface cerințele eficienței și relevanței sociale, dar nu poate da o educație echitabilă pentru toți. În consecință, mecanismele "pieței administrative" transformă dezavantajul individual într-o pierdere socială de care în realitate nu este nimeni
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din ce în ce mai mult un rol predominant în conducerea afacerilor, există riscul ca dimensiunile financiare și economice să prevaleze ca singurele preocupări ale acestor instituții, ignorând alte probleme fundamentale legate de aspectele sociale, educaționale, de sănătate sau de mediu. Caracteristica specială a liberalizării comerțului este tendința companiilor transnaționale de a-și transfera afacerile în țări care oferă avantaje (cum este și cazul României) ceea ce în termeni practici înseamnă salarii mai mici pentru lucrători, o legislație a muncii mai puțin strictă, condiții de muncă
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
intelectuali, sindicate, organizații neguvernamentale de mediu, politicieni, activiști în domeniul drepturilor omului, instituții ale femeilor etc., adică o gamă largă de instituții și persoane interesate să construiască o lume mai echitabilă care, în opinia lor, nu poate exista atâta timp cât neoliberalismul, liberalizarea prețurilor și privatizarea sunt principalele motoare ale globalizării economice. Analizând mișcările antiglobalizare, Castells (1999, apud. J.P.Coronado, 2003 9-11) distinge trei tipuri de grupări cu identități distincte pe de o parte "globalofilii, care sprijină globalizarea considerând-o o sursă legitimă
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
participare sau influență a procesului de învățământ. Astfel, mecanismele "pieței administrative" transformă dezavantajul individual într-o pierdere socială de care în realitate nu este nimeni interesat în afara comunității sau a societății civile, în ciuda programelor de discriminare pozitivă. Credem că o liberalizare a pieței educaționale la nivel individual poate satisface cerințele eficienței și relevanței sociale, dar nu poate da o educație echitabilă pentru toți. CAPITOLUL 3 Actorii educației la nivel local și politicile de valorizare a comunității locale Restructurarea globală a capitalului
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
bancar, dar și ca efect al accelerării reformelor și creșterii economice susținute, În condițiile pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană, În anul 2000, are loc ieșirea din recesiune a economiei României, fapt reflectat de următoarele aspecte: − pe fondul restructurării economiei, liberalizării prețurilor și al progreselor Înregistrate În procesul de privatizare, a fost restabilit, În mare măsură, echilibrul macroeconomic; − promovarea noii legislații financiar-bancare, prin care s-a Întărit rolul Băncii Naționale a României În ceea ce privește supravegherea sistemului bancar, alături de celelalte funcții, vizând reglementarea și controlul, a
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Uniunii Europene. • Pregătirea aderării României la Uniunea Europeană, a inclus trei procese cheie, foarte importante, cu impact semnificativ asupra sectorului bancar, respectiv: − denominarea monedei naționale, În anul 2005; − adoptarea strategiei de politică monetară, de țintire directă a inflației, În anul 2005; − liberalizarea contului de capital, acțiune finalizată la sfârșitul anului 2006. • Armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene, În dome niul bancar, care a inclus și implementarea cadrului de reglementare Basel II, a permis păstrarea solvabilității sistemului bancar românesc peste limitele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
a inflației galopantă, care, În perioada 1991-1993 și 1997, atinsese valori cu trei cifre, fapt ce a condus la o puternică depreciere a monedei naționale. Principalele acțiuni și măsuri luate În perioada 1991-1997, pe piața monetar-valutară, au vizat următoarele aspecte: • liberalizarea dobânzilor În sistemul bancar și reluarea refinanțării de Banca Națională a României (Banca Centrală), prin introducerea instrumentelor de tranzacționare specifice economiei de piață, cum ar fi: − liniile de credit; − creditul de licitație; − creditul pe termen fix; − creditele overdraft etc.; • diversificarea instrumentelor de politică
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
păstra integral Încasările valutare, Începând cu anul 1992; − formarea pieței valutare interbancare, În anul 1993, cursul de schimb fiind determinat, pentru fiecare tranzacție, prin negociere Între băncile comerciale și clienți; − lansarea oficială a pieței valutare interbancare, În anul 1994 și liberalizarea completă a acesteia, În anul 1997, prin eliminarea restricțiilor impuse În anul 1996; − implementarea regimului de flotare controlată a cursului de schimb. 2) Perioada 1998-2003 s-a caracterizat prin Îmbunătățirea cadrului general de organizare și funcționare a pieței monetare, care
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și, respectiv, argumentarea publică, a deciziilor de modificare a nivelului dobânzilor de politică monetară, În vederea creșterii eficacității politicii monetare; • se continuă dezvoltarea pieței valutare, Înregistrându-se creșteri ale volumului tranzacțiilor, dar și oscilații ample ale acestora, În urma finalizării procesului de liberalizare a contului de capital, În anul 2006 și a accelerării procesului de globalizare a economiei mondiale. Sistemul bancar românesc, prin Banca Națională a României, este conectat la sistemul financiar-bancar internațional, atât pe baze bilaterale, cât și multilaterale, În acest sens prezentând următoarele repere
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
relațiilor cu clienții, furnizorii și cu celelalte elemente ale mediului extern, promovarea imaginii instituției, a produselor și serviciilor financiar-monetare. Capitolul 5 Intermedierea financiar-monetară și marketingul pieței monetar-financiare 5.1. Cadrul general de manifestare a intermedierilor financiar-monetare Dezvoltarea sistemului bancar și liberalizarea piețelor financiare, la nivel național și internațional, a impus delimitarea serviciilor de intermediare financiar bancară, ca un domeniu distinct al marketingului pieței monetar-financiare, În toată complexitatea acesteia. Din acest punct de vedere, rolul băncilor comerciale În procesul intermedierii financiare presupune
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
consecințe importante: declinul populației, mai evident Începând cu anul 1992;Îmbătrânirea demografică. Declinul populației României se Înscrie În ceea ce Îndeobște este cunoscut sub denumirea de „criza reproductivă” a sfârșitului de secol, fenomen În care se Încadrează majoritatea țărilor europene dezvoltate. Liberalizarea deciziei cuplului sub aspect reproductiv, după revoluția din 1989, a condus rapid la scăderea populației, Înregistându-se la primul recensământ postrevoluționar pentru prima dată În istoria României un spor natural negativ (-0,2), adică o scădere a populației cu 386.685
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
presiunea energetică și cea demografică vor ocupa din ce în ce mai pronunțat agenda globală a lumii. Cine a lansat globalizarea și cine-i culege roadele Mult timp globalizarea a fost văzută drept un alt nume pentru americanism. Motive existau. Globalizarea promova deschiderea economică, liberalizarea comerțului, circulația liberă a capitalului, adică tocmai ceea ce convenea de minune unei economii puternice, competitive, cum este cea americană, modelului ei liberal de organizare și dezvoltare. Primele efecte ale globalizării au fost de natură să consolideze percepția inițială. Creșterea decalajului
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lumea în curs de dezvoltare, atunci imensa piață americană s-a aflat, practic, la dispoziția producătorilor străini. În urmă cu 20-30 de ani, SUA reprezentau "uzina lumii". Și nu aveau a se teme. Aveau la dispoziție piața internă și cereau liberalizarea comerțului mondial, pentru a putea beneficia, fără restricții, și de piața lumii. Acum "uzina lumii" a devenit China și, potrivit preceptelor globalizării, piața americană îi stă la dispoziție. Față în față se află teribila forță de producție chineză și imensa
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Chinei de orânduirea pe care afirmă că o edifică. Ceea ce se întâmplă în această țară ar putea fi definit mai curând drept un "capitalism birocratic". O perspectivă asemănătoare împărtășește și Alan Greenspan. Vorbind despre măsurile luate de conducerea chineză în ceea ce privește liberalizarea prețurilor și stabilirea lor pe baza cererii și ofertei, despre introducerea decisă a mecanismelor economiei de piață, autorul se întreabă cui aparține decizia adevărată în China de astăzi. Răspunsul, deși nuanțat, este totuși clar: când prețurile se stabilesc de către piață
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Foreign Policy Centre din Marea Britanie, este disponibil la adresa http://fpc.org.uk/fsblob/244.pdf. Principiile de dezvoltare economică prezentate de Joshua Cooper Ramo sunt o alternativă la politicile Consensului de la Washington, promovate de instituțiile financiare internaționale și orientate către liberalizare, implicit către dereglementare. Cele două "consensuri" sunt invocate frecvent ca denumiri generice, exprimând viziunile diferite ale celor două mari puteri în ceea ce denumim politici macroeconomice. 396 "The China Model: The Beijing Consensus Is to Keep Quiet", The Economist, May 8-14
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este puțin probabil să-l folosească. Democrația arabă, dacă se va naște vreodată, o va face pentru a îndeplini aspirațiile arabilor. Ea nu va schimba peste noapte mentalitatea acestora, nu va încuraja reconcilierea cu Israelul și nici nu va garanta liberalizarea socială. Alegerile constituie, totuși, un pas în direcția potrivită, dacă declanșează o dezbatere politică autentică. Există o mare diferență între o societate în care opiniile depind de "ceea ce crede toată lumea" și una în care cetățenii încep prin a spune: "Lasă
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
spontană” au înțeles excepționala valoare de legitimare a acordului extern și, în consecință, și-au construit propriile rețele de relații și influență inclusiv la nivelul comunității internaționale. O asemenea rețea era ineficientă în cazul realităților esențiale, precum alegerile libere sau liberalizarea contului de capital, dar extrem de utile - și au funcționat eficient - în cazul detaliilor, al modelelor sectoriale sau al modelelor referitoare la realități punctuale. Rezultatul a fost că o bună parte a transformărilor aparținând tranziției spontane postcomuniste au fost instituite nu
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
normal” al modernizării societăților est-europene. Revoluțiile anului 1989 din Europa Centrală și de Est au ca funcție esențială relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă la una manifestă și consistentă între domenii diferite. Liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării modernizării (Sandu, 2000, pp. 29-30). Aceste exemple ilustrează faptul că unul dintre termenii ecuației - cel puțin cel referitor la obiectivele tranzițiilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autonomie ridicată față de URSS și o deschidere spre capitalismul occidental, în variantele sale cele mai stângiste. Ceea ce, la sfârșitul anilor ’60, propuneau comuniștii cehoslovaci nu era foarte diferit de ceea ce a tradus în realitate China comunistă două decenii mai târziu. „Liberalizarea comunismului”, pe care o teoretizau în egală măsură comuniștii „progresiști” ai Estului împreună cu cei naționaliști din Occident - Franța, Italia, mai ales -, nu era, în principiu, inacceptabilă nici pentru Moscova. Inacceptabilă era o consecință secundară, referitoare la autonomia decizională în raport cu URSS
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în soluții financiare și tehnologice și activ și eficient în aplicarea lor. Această utopie a fost testată de sute de mii sau chiar milioane de mici întreprinzători ce au apărut ca urmare a exploziei pieței de bunuri de consum și liberalizării ei spontane de după revoluție. Aceștia, în mare măsură, au repetat sintetic acel proces istoric de formare a capitalului de tipul celui desfășurat în Occident de-a lungul a sute de ani, cu diferența că, în România, el a fost concentrat
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al noii economii de piață românești, iar 1990 este epoca lor de aur. După ce, în ultimii doi ani de socialism, creșterea volumului de vânzări cu amănuntul stagna în jurul a 1% anual, în 1990, primul an de după revoluție și primul de liberalizare a pieței, volumul vânzărilor cu amănuntul crește cu 24%! Epoca „de aur” nu durează, însă, decât un an. Sfârșitul lui 1990 coincide cu declanșarea celei mai grave crize economice din istoria țării: consumul populației scade dramatic, odată cu veniturile. Efectul este
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în acesta totul a început cu „chioșcurile”, adică cu inițiative de mici dimensiuni orientate spre colectarea banilor aflați la populație. Primele asemenea „chioșcuri” au apărut în domenii cu totul noi pentru o populație ieșită din socialism - schimbul monetar și amanetul. Liberalizarea schimbului monetar - crearea unei piețe a monedelor - a fost considerată o primă victorie importantă a noului capitalism asupra socialismului opresiv. Populația a primit dintr-odată dreptul de a deține valute convertibile, chiar dacă utilizarea lor era încă puternic restricționată de controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]