2,632 matches
-
fosilizatei Academii a statului burghezo-moșieresc, simțind nevoia simplificării, a înlăturării semnului parazitar â, ei nu l-au întrebuințat decât pe î, după cum l-au întrebuințat pe sînt, știind că sunt era o formă artificială creată din aceleași tendințe latinizante de către lingviștii din Școala Ardeleană. Ținem să mai subliniem că prin folosirea numai a semnului î îi vom scuti pe copii și pe străinii care vor să învețe limba de chinul pe care li-l impunea vechea ortografie de-a fi mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe de-o parte simplifică sistemul de scriere. Dat fiind însă că discuțiile de până acum au arătat în suficientă măsură justețea majorității propunerilor proiectului, ne vom opri aici mai mult asupra unor propuneri care au nevoie încă, atât din partea lingviștilor, cât și din partea opiniei publice, de o studiere mai atentă. După cum a arătat și tov. Leonte Răutu și după cum au dovedit-o discuțiile ulterioare, «proiectul noii ortografii mai are lipsuri, mai conține unele soluții discutabile, păcătuind uneori prin inconsecvență» (În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie 1954. De altfel, în 1953, acest îndreptar ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la limba română. În presă, moartea lui Stalin revigorează și pentru lingviști comentariile de rigoare, bunăoară la Contemporanul, contribuții substanțiale își aduc D Macrea 66, director adjunct la Institutul de lingvistică și Jean LIVESCU 67; în presa lingvistică, atari intervenții vor fi fost, desigur, mult mai numeroase. Din cuvântul lui D.Macrea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
București a terminat redactarea dicționarului ruso-român cuprinzând 50.000 de cuvinte. Prof. D.Macrea a arătat că în domeniul lingvisticii se resimte lipsa de cadre, că nu s-a dus o acțiune susținută în direcția ridicării de cadre tinere de lingviști - una din cele mai importante condiții pentru dezvoltarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bilanțul activității pe tărâmul lingvisticii din țara noastră, a arătat vorbitorul, este aceea resimțită prin absența unor lucrări originale cu caracter teoretic general, ca și a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
încheiere vorbitorul, lingvistica din țara noastră prezintă un bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și rodnic, fiind călăuzită de o teorie justă”. Dar „de-a dreptul nesatisfăcătoare” pare să fie contribuția lingviștilor la studiul limbii literare în lumina tezelor staliniste, scrie Eugenia TUDORICĂ 69: „La o întâlnire cu tinerii scriitori sovietici, împărtășindu-le din bogata sa experiență de artist, Maxim Gorki spunea, accentuând asupra importanței deosebite a limbii operelor literare: «Elementul primordial
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de azi, el ar rămâne de-a dreptul nedumerit și nemulțumit de cele ce ar afla (...). Într-adevăr, răsfoind revistele de lingvistică ori pe cele de literatură din anii trecuți, căutătorul unor studii asupra limbii operelor literare va vedea că lingviștii au mai publicat totuși uneori articole cu privire la limba scriitorilor noștri (...). O astfel de studiere a limbii unui scriitor, făcută independent de conținutul de idei pe care-l redă limba, o întâlnim în articolul lui Al. Andriescu, apărut în Iașul nou
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
autor un motiv de studiu aprofundat). Articole asemănătoare, scrise de pe același punct de vedere greșit al celor care «nu vedeau pădurea din cauza copacilor» apăreau și în vechea revistă a Institutului de Lingvistică Cum vorbim. Dar dacă încerci să afli în ce măsură lingviștii s-au ocupat concret de studierea limbii operelor noastre de azi, aplicând cunoștințele lor în acest domeniu, și care sunt realizările pe care le-au obținut în această privință, în cei patru ani de la apariția lucrării tovarășului Stalin Cu privire la marxism
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dar după citirea lui cititorul nu se lămurește în ce constă frumusețea limbii operelor maestrului Sadoveanu, cum se aștepta, ci află doar care sunt părerile cu privire la limba literaturii (...). Constatarea la care ajungi după ce citești revista Institutului de Lingvistică este că lingviștii noștri nu au pornit încă - deși ar fi trebuit s-o facă demult - la studiul concret al limbii literaturii noastre, cu toate că nu putem pune la îndoială interesul pe care-l manifestă în această direcție. Ci, așa după cum fac B. Cazacu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vreunui scriitor, din punct de vedere al felului cum e folosită limba în construirea imaginilor literare. În această privință există și începuturi care sunt indicii că revista are în vedere și astfel de studii. Ele se datorează însă nu unor lingviști, ci unor critici și istorici literari. Este vorba despre articolele lui Tudor Vianu despre limba operei lui Bălcescu și I. Vinter despre limba operei lui Caragiale”. VARIA Ședința plenară a C.C. al P.M.R.70: „În zilele de 26 și 27
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Belgia, Rusia, China, Germania, Italia, Ungaria, a reprezentat cu mult succes arta noastră coregrafică. Natalia Vronschi-Gașler a trecut în neființă în ziua de 21 aprilie 1982 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZACORDONEȚ, ALEXANDRU (1912-1977) PROFESOR ȘI LINGVIST Se numără printre cadrele didactice de prestigiu care, în cei 34 de ani cât a funcționat în învățământul superior ieșean, a desfășurat o activitate prodigioasă pe plan didactic și științific. Născut la 13 martie 1912, în comuna Subkovci, județul Konstantino-Vechi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unde a urmat cursurile școlii primare și ale Liceului Al. Donici (1920-1932ă. După suținerea examenului de bacalaureat, în 1932, se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași. În timpul studiilor universitare (1932- 1936), s-a format ca lingvist la școala unor profesori renumiți ca G. Ibrăileanu, Al. Philippide, G. Pascu și Iorgu Iordan. Și-a luat licența în filologie modernă, specialitatea limba și literatura română, în 1937, cu mențiunea Foarte bine, după care a făcut practică la Seminarul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
traducerii, îndeosebi din rusă în română. Alte studii lingvistice: Confruntarea procedeelor gramaticale ale limbilor rusă și română (1956), Aspecte lingvistice ale traducerilor din limba rusă în limba română (1959), Problema existenței aspectului verbal în limba română (1961). Deși cu precădere lingvist, A. Zacordoneț a acordat un interes deosebit și cercetărilor cu caracter literar, publicând un mare număr de articole și studii consacrate unor figuri reprezentative ale literaturii ruse și sovietice. Se remarcă articolele închinate lui A. Pușkin, Mihail Lermontov, Ivan Turgheniev
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
N. Ostrovski, Maxim Gorki, Mihail Șolohov și alții. A. Zacordoneț a desfășurat o susținută activitate de traducător, mai ales din limba rusă în română. A colaborat cu poetul George Lesnea la finisarea unor tălmăciri din Esenin și Pușkin. Profesorul și lingvistul A. Zacordoneț a decedat la 15 septembrie 1977, în Iași, și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea. ZAVATE, OLGA (1927-2000) MEDIC Ilustru reprezentant al școlii medicale ieșene în domeniul virusologiei, cercetător pasionat, dr. Olga Zavate s-a născut la 15
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de către daci depune și Dioscorides în Materia Medica unde 27 de plante sunt menționate cu denumirea lor dacică. Asemenea plante medicinale și tot cu denumirea indigenă sunt însemnate și de Pseudo-Apuleius în tratatul Herbarius. Denumirile acestor plante sunt atestate de lingviști, de istorici și preluate de Istoria Medicinei cu remarcarea vâscului, care la daci se bucura de o atenție deosebită, fiind utilizat pentru fluidizarea sângelui, echilibrarea tensiunii și menținerea tinereții. Preoții daci, spiritualiști prin însăși religia lor, practicau dieta vegetală, apicolă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai Dunării. Scrierile geografice și istorice vechi ne oferă cea mai sigură posibilitate de a ne apropia de originea numelui râurilor noastre. Amintim amplul inventar al acestor surse întocmit de Marin Popescu-Spineni24. Iar lingviștii, începînd cu Hașdeu și continuând cu I. I. Russu, C. Poghirc, A. Vraciu, Lucia Wald și Dan Slușanschi au căutat în hidronimele consemnate de aceste vechi scrieri, ca și în limba vorbită astăzi, rădăcinile indoeuropene și sensurile lor primare. Pornind
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în secolul VI la Iordanes, ca Grisia, iar la geograful Ravenat, ca Gresia. I. I. Russu îi derivă numele de la indoeuropeanul kers - negru, tradus și adăugat la numele românesc al Crișului Negru, cursul de mijloc al celor trei Crișuri. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu această origine, deși în secolele XV-XVI, Stephanus Taurinus pretinde că și-ar fi luat numele de la grecescul chriso - aur, datorită nisipurilor aurifere. Mureșul are o mare vechime în literatura antică, apărând încă din secolul V
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu Mureșul se poate explica prin marile revărsări și băltiri permanente, care se produceau în regiunea de câmpie de la vărsarea sa în Tisa, situație care a persistat până în secolul XVIII, când au început primele lucrări de asanare a zonei. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu originea traco-dacică a numelui. Timișul apare și el la Herodot ca Tibisis, la Ptolemeu ca Tibiscos, la Priscus Panites, în secolul V e.n., ca Tipnisas, în Tabula Peutingeriană (sec. II sau III e.n.) Tibiscus, iar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
adică prin analizarea rămășițelor pe care cultura indo-europeană le-a lăsat În culturile care Își au originea În ea și prin demonstrarea neîntâmplătoarei lor universități. Din punct de vedere tehnic, această procedură comparativă nu diferă substanțial de cea prin care lingvistul istoric reconstruiește elemente ale limbii indo-europene (se va vorbi deci despre Împrumuturi, elemente de substrat, inovații paralele etc.); diferă totuși prin faptul că elementele comparate sunt reprezentate de texte sau de conținuturi intelectuale, independente de forma lingvistică În care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
peste oameni, iar celălalt ca stăpân peste animale, astfel Încât pomenirea lor Împreună În cadrul jurământului are semnificația unei invocări ca martori a celor care stăpânesc orice formă de viață. În ceea ce privește etimologia acestui teonim, total inacceptabilă este tocmai varianta avansată de marele lingvist Jakobson, care a presupus (1969) existența unui compus străvechi cu primul element atematic, adică un protoslav *Vel-sú (din care ar apărea termenul rus Volosúxe "Volosu^", la fel cum din *melko, „lapte”, a apărut termenul rus moloko) cu semnificația „cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a scrie biografia lui Iorga a trebuit să consult cele 1 200 de cărți și cele 20 000 de articole scrise de el și să mă ocup nu numai de Iorga istoricul, politicianul, ziaristul, criticul literar, dramaturgul, scriitorul, poetul și lingvistul, ci și de Iorga oratorul, profesorul și ultimul, dar nu cel din urmă -, de Iorga ca ființă umană. Dimensiunile fantastice ale acestui titan, acest veritabil Tatmensch goethian, m-au convins că nu aveam altă posibilitate decît să apelez la metoda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este o sarcină ușoară: opera lui Nicolae Iorga este alcătuită din circa 1 200 de volume și 20 000 de articole; el a fost un ziarist și un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric și critic literar militant, orator, lingvist, memorialist și profesor universitar de prim rang, care își fascina auditoriul. Plus activitățile sale politice, conferințele, numeroasele călătorii și volume care le descriu. Să zugrăvești imaginea integrală a unui fenomen aproape supraomenesc este dificil, nerămînîndu-ți decît speranța de a reuși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
învățământului spre o cultură a vizualului, dar și contribuția esențială a unor pictori precum Ștefan Popescu și Apcar Baltazar, susținerea pe care o acordă ca mecena Alexandru Bogdan- Pitești, cu apariția unei reviste dedicată exclusiv artei, revista Ileana, precum și implicarea lingvistului Sextil Pușcariu. Târgul Moșilor constituie un bazar cuprinzător de unde criticul își selectează exemplele, de la arta olăritului la cea a obiectelor de uz casnic (donițele) sau a portului popular, evidențiindu-se cu precădere, fotele. El menționează o valorificare similară de către Art
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
150 19. Uniunea Internațională de Științe Psiholo- gice (I.U.P. sys) $ S.U.A. 200 20. Comitetul Internațional de Științe Istorice (C.I.S.H.) Franci elvețieni 800 21. Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene (A.I.E.S.E.E.) $ S.U.A. 600 22. Comitetul Internațional Permanent al Lingviștilor (C.I.P.L.) $ S.U.A. 200 23. Uniunea Internațională de Mecanică Teoretică și Aplicată $ S.U.A. 1.419 24. Comitetul Științific pentru Cercetări dolari Antarctice (SCAR) S.U.A. 15.000 Consiliul Superior al Magistraturii 1. (RECJ) Rețeaua Europeană a euro echivalentul în Consiliilor Judiciare euro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
150 19. Uniunea Internațională de Științe Psiholo- gice (I.U.P. sys) $ S.U.A. 200 20. Comitetul Internațional de Științe Istorice (C.I.S.H.) Franci elvețieni 800 21. Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene (A.I.E.S.E.E.) $ S.U.A. 600 22. Comitetul Internațional Permanent al Lingviștilor (C.I.P.L.) $ S.U.A. 200 23. Uniunea Internațională de Mecanică Teoretică și Aplicată $ S.U.A. 1.419 24. Comitetul Științific pentru Cercetări dolari Antarctice (SCAR) S.U.A. 15.000 Consiliul Superior al Magistraturii 1. (RECJ) Rețeaua Europeană a euro echivalentul în Consiliilor Judiciare euro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]