5,957 matches
-
indivizi ciudați, ieșiți din normă ori pitorești, cum sunt cei doi escroci (doctorul Russu și Lucia Gârlan) în Zăpada niciodată stinsă. Prozatorul mânuiește cu abilitate stilul indirect liber, scrie cursiv și agreabil, are o notabilă ușurință a verbalizării. SCRIERI: Memoria lirei, București, 1976; Septembrie, Craiova, 1977; Zăpada niciodată stinsă, București, 1979; E târziu pe steaua polară, București, 1982; Râu cu cerb în frunte, București, 1984; Floarea de piatră, București, 1988. Repere bibliografice: Dan Bogdan, „Septembrie”, ARG, 1977, 4; Hristu Cândroveanu, „Memoria
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
București, 1976; Septembrie, Craiova, 1977; Zăpada niciodată stinsă, București, 1979; E târziu pe steaua polară, București, 1982; Râu cu cerb în frunte, București, 1984; Floarea de piatră, București, 1988. Repere bibliografice: Dan Bogdan, „Septembrie”, ARG, 1977, 4; Hristu Cândroveanu, „Memoria lirei”, CRC, 1977, 18; Al. Piru, Copilul și patria, LCF, 1977, 26; Olimpia Berca, „Memoria lirei”, O, 1977, 26; Ovidiu Ghidirmic, „Septembrie”, R, 1977, 11; Virginia Burduja, „Septembrie”, CRC, 1978, 35; Ioan Adam, Incursiune în cotidian, CNT, 1979, 33; George Bădărău
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
București, 1982; Râu cu cerb în frunte, București, 1984; Floarea de piatră, București, 1988. Repere bibliografice: Dan Bogdan, „Septembrie”, ARG, 1977, 4; Hristu Cândroveanu, „Memoria lirei”, CRC, 1977, 18; Al. Piru, Copilul și patria, LCF, 1977, 26; Olimpia Berca, „Memoria lirei”, O, 1977, 26; Ovidiu Ghidirmic, „Septembrie”, R, 1977, 11; Virginia Burduja, „Septembrie”, CRC, 1978, 35; Ioan Adam, Incursiune în cotidian, CNT, 1979, 33; George Bădărău, „Zăpada niciodată stinsă”, CL, 1979, 11; Pavel Pereș, „E târziu pe steaua polară”, SPM, 1983
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
inconsistența lor flagrantă. Oricare ar fi nuanțele care le separă, umbra și sângele, întunericul și sexul, ființa și lucrul sunt totuna și trimit la un semnificat unic: neantul. Angela Marinescu se apără în veșnicul necunoscut dând veste în zori din lira atârnată de gât ca o ghitară. În amenințarea „golului” care urcă spre cer, poeta are o sete de călătorie, căci, ca la benedictini, cerul se vede luminat, iar viața urcă cu ea prin hăuri. [...] Piramida de lumină se înalță într-
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai înainte sunt sonetele din Patriarhale și exotice (1988), ca și cele imnice, din seria Sport și liră, dedicate pindaric sportivilor: Imnuri olimpice (1975), Sub semnul lui Hercule (1976). O altă serie, Dacica (1984), versifică războaiele daco-romane, originea dublă a românilor și pe cei care au exaltat-o, totul concurând la o „epopee națională în sonete”, relativ marcată
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București, 1975; Sub semnul lui Hercule. Sport și liră, București, 1976; Catehismul iubirii. Eseu liric, cu o planetă de Edgar Papu, Argument pentru eseul liric de... și o epistolă regăsită de
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București, 1975; Sub semnul lui Hercule. Sport și liră, București, 1976; Catehismul iubirii. Eseu liric, cu o planetă de Edgar Papu, Argument pentru eseul liric de... și o epistolă regăsită de F. Aderca, București, 1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de dicționare și gramatici ale limbii române), G. continuă să scrie versuri. Poet al discreției sufletești, sobru și elegant în expresie, autorul se află într-o continuă căutare a purității și a liniștii spirituale. În Alb pelerin, „poetul timid al lirei tandre” cântă în manieră vag simbolistă trecerea domoală a vieții. Cel de-al doilea volum, Efebul din lumină (1979), cuprinde o lirică meditativă, elegiacă, organizată după un principiu muzical, poetul încercând să devină un fel de glas firesc „precum pământul
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
mari dificultăți, din cauza cenzurii ideologice, placheta de debut, Piața Diolei (1974). Îi apar apoi alte cărți, între care Mitul trandafirului (1985), Scoica solară (1987), Insula de repaos (1988), Dulcele foc (1989, 1991; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1992), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului, Lunaria (1995), Infinitul de aur (2001). Având un temperament liric neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
George Meniuc, Chișinău, 1985; Scoica solară, Chișinău, 1987; Insula de repaos, Chișinău, 1988; Dulcele foc, Chișinău, 1989; ed. îngr. Doina Uricariu și Victor Negară, cu un portret literar de Ioan Alexandru, pref. Doina Uricariu, București, 1991; Anul 1989, Chișinău, 1990; Lira și păianjenul, pref. Marin Sorescu, Chișinău, 1992; Al nouălea val, Chișinău, 1993; Epifanii, Galați, 1994; Scrisori de pe strada Maica Domnului, București, 1995; Lunaria, București, 1995; Aldebaran, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Între îngeri și demoni, București, 1998; Învingătoarele
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroën-mă moară de eucalipt / și probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul mării / văd plămânul tău cu parcuri și chaise-longue”. Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
catrene, terține sau distihuri, uneori veritabile haikuuri. R. este o poetă discretă, de nuanță tradiționalistă. SCRIERI: Despre suflet, despre cuvânt, București, 1968; Tinerețea toamnei, București, 1977; În freamăt de luceferi, București, 1979; Semper poesis, București, 1982; Din herb moldav răsună lira, București, 1985. Repere bibliografice: Piru, Poezia, I, 391-392; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 338; Cristian Livescu, Varia, RL, 1983, 25. C.Br.
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
ușor pentru americani să cumpere În Europa, deoarece nu mai trebuie să facem o mulțime de calcule mintale, ca să ne dăm seama dacă prețul este bun sau nu. Vă mai aduceți aminte de timpul când dolarul valora 1.700 de lire italiene? Când ne sunt controlate pașapoartele În Londra, Frankfurt, Paris și Milano, observăm că toți europenii care stau la coada vecină așteaptă la un ghișeu marcat cu blazonul celor douăsprezece stele așezate Într-un cerc pe un fond albastru. Un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vapoarele cu aburi și trenurile - au lărgit orizontul spațial al oamenilor mai mult decât În oricare altă perioadă anterioară În istorie. În 1830, un emigrant putea să călătorească cu vaporul din Europa În America, prețul călătoriei fiind de numai două lire sterline 10. Călătoriile la distanțe mari fuseseră atât de periculoase Încât rădăcina cuvântului călătorie În engleză (travel) era travail (muncă). Odată cu secolul al XIX-lea, călătoria a devenit, În mod surprinzător, chiar o formă de distracție. Un englez Întreprinzător, Thomas
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au introdus ideea centralizării producției sub un singur acoperiș și cu o sursă unică de energie - la Început, folosind forța hidraulică și eoliană, iar apoi cărbunii și mașina cu aburi. Manufactura În fabrici necesita un capital ridicat - adeseori mii de lire sterline sau chiar mai mult -, mult peste posibilitățile chiar și a celor mai bogați meșteșugari. Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea să-și permită costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
13.1.3.1. Problematizarea 336 13.1.3.2. Metoda rezolvării creative de probleme (creative problem solving) 337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de lire 349 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune 349 13.2.1. Metode centrate pe reflexie 349 13.2.1.1. Reflecția personală 349 13.2.1.2. Învățarea folosind principiul lui Premack 350 13.2.1.3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faza a treia, deoarece etapa de alegere a ideilor și de dezvoltare a propunerii de soluție este potențial producătoare de conflicte. 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de liretc "13.1.3.4. Tehnică\: Oferta de 100 de lire" Atunci când există mai multe soluții posibile la o problemă cu care ne confruntăm, ne aflăm adesea în ipostaza de a nu reuși să alegem, individual sau în echipă, cu mult succes soluția cea mai potrivită. Această tehnică rezolvă, în opinia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în ipostaza de a nu reuși să alegem, individual sau în echipă, cu mult succes soluția cea mai potrivită. Această tehnică rezolvă, în opinia lui Clegg și Birch (2003), dilema noastră. Astfel, vom împărți tuturor participanților hârtii simbolizând 100 de lire. Apoi le vom cere să parieze pe soluțiile emise, despre care consideră că vor avea șansele cele mai mari de a fi alese. Fiecare participant face opțiunea în funcție de propriile criterii, oferind pentru soluții toți banii primiți, fie mizând pe una
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tarele totalitarismului. Este și autorul unui scenariu de film artistic. SCRIERI: Fântâna Albă, pref. Valentin Roșca, Chișinău, 1963; Aruncă-mă în cer, Chișinău, 1965; Mireasa, pref. Vasile Vasilache, Chișinău, 1967; Contrapunct, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Antologii: Și nordica ta liră... Omagiu lui A.S. Pușkin, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Dinamica cunoașterii, „Nistru”, 1966, 3; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 93-95; Gheorghe Chira, Andrei Strâmbeanu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 525-531; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 198; Popa, Ist. lit.
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
sferele gândesc despre noi, Iași, 1999; Metopă, pref. Ioan Țepelea, Timișoara, 2001; Ioana d’Arc, Botoșani, 2001; Povestea deviaționistului, I, Iași, 2003. Traduceri: Poeți francezi din secolul al XVI-lea, București, 2000; G. Bacovia, Plumb-Plomb, ed. bilingvă, Iași, 2001; Comment lire Eminescu en français, București, 2001; Mircea Dinescu, Trente-deux poésies, pref. Lucian Raicu, Paris, 2001; Jean Keats, Poezii, București, 2001. Repere bibliografice: Paul Georgescu, Înaintea unei premiere literare, VR, 1965, 11; Valeriu Cristea, „Jocul lui Adam”, CNT, 1967, 13; Claude Micoski
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
pref. trad., București, 1951, Opere, I-IV, pref. Mihnea Gheorghiu, București, 1954-1958 (în colaborare cu Frida Papadache, Petru Comarnescu, Eugen B. Marian), Aventurile lui Huckleberry Finn, București, 1957, Vorbesc din mormânt, pref. trad., București, 1962, Bancnota de un milion de lire, pref. Dan Grigorescu, București, 1964 (în colaborare cu Petre Comarnescu și Eugen B. Marian), Tom Sawyer detectiv. Tom Sawyer în străinătate, București, 1970, Autobiografie, București, 1977, Wilson, zevzecul, pref. trad., București, 1982; Percy Bysshe Shelley, Culegere de poeme, București, 1951
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
elaborate în limba rusă, aducându-le la forma definitivă. Împreună cu altele, concepute în graiul natal, le-a tipărit la Cernăuți cu ajutorul cuscrului său, Silvestru Morariu-Andrievici, străduindu-se, după pilda tatălui, să continue tradiția culturii românești în Bucovina („Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda...”). Regele Carol I i-a conferit, în 1895, Medalia „Bene Merenti”. Parvenitismul social ori contradicția dintre generația vârstnicilor, apărători ai datinei, conducându-se după
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
vorbește de intenția tiranului de a conduce imperiul din Ierusalim: „Astrologii îi preziseseră demult lui Nero că va fi înlăturat, iar, referitor la aceasta, el pronunțase celebrele cuvinte: Prin artă dobândim nemurirea, astfel se arată și mai întemeiată cultivarea artei lirei, plăcută prințului, necesară omului (simplu). Cu toate acestea, unii îi promiseseră că, după înlăturarea sa, va ajunge stăpânul Orientului - al regatului Ierusalimului, specificau unii - și mai mulți, că își va recăpăta întreaga putere de odinioară” (Spoponderant tamen quidam destituto Orientis
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
strădanii se Îndreptară asupra modului În care mi-aș fi putut facilita Întoarcerea. Această idee avu o Înrâurire atât de mare asupra mea, Încât chiar dacă mi s-ar fi oferit Koh-i-Nor-ul151 (care este evaluat la o jumătate de milion de lire) pentru a-mi petrece restul zilelor acolo, cu siguranță că aș fi refuzat. Îmi răsunau mereu În minte cuvintele generalului Allard: „E greu să primești o slujbă aici - dar dacă ai fost angajat, e și mai greu să scapi”. Eram
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Încheiați la vama din Viena, eu nefiind Înștiințat de aceasta, În pofida numeroaselor cercetări demarate. Sosind În Viena (la 20 iulie 1850) după cincisprezece ani, am aflat, spre uimirea și regretul meu, că cutia fusese scoasă la licitație pentru aproximativ trei lire sterline, ca bun aparținând creditorilor lui Geymüller, aceasta Întâmplându-se cu doar două săptămâni Înainte de venirea mea; licitația s-a desfășurat sub pretextul că proprietarul real nu mai era În viață. N-am putut descoperi pe ce mâini Încăpuseră antichitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]