50,381 matches
-
persoane obișnuite, cu studii superioare În diferite domenii, cu o anumită experiență de viață, și doar prin voința Creatorului am făcut cunoștință, la jumătatea lunii martie a anului 2011, prin intermediul internetului. În această perioadă eu mă aflam În casa unde locuiesc, În Statele Unite ale Americii, din Sacramento, statul California, iar Alexandra C. (care este un pseudonim al unei persoane la fel de reale ca și mineă se afla În locuința sa din România. Ca să nu apară vreo suspiciune de ce nu prezentam numele real
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
populat Pământul. Drogurile reprezintă Încercarea sufletului de a ajunge la Matrice scăpând din această existență În care a ales să intre pentru a evolua. Numai că sufletul ignoră faptul că prin drog anihilează funcțiile locomotorii ale casei pe care o locuiește temporar, numită trup. Așadar, sufletul devine egoist, devine Înclinat spre Întuneric și nu are nici cea mai mică șansă să ajungă la lumină. Din acest motiv, demonstrat de știința voastră, după prima doză de drog, care reprezintă Nirvana, atingerea absolutului
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
lui adânc?, poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei ai Valhalei"' (Eugen Simion) „Poartă solar?" simbol al într?rii Într-o lume superioar?, a cunoa?terii ?i spiritualit??îi, nu reprezenta un semn al interdic?iei: „Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de stânci coboar?", iar sc? rile, „simbol În vertical? al evolu?iei, punte de comunicare Între cosmic ?i terestru, figureaz? că un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea palatului Dochiei (f
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Sonia Mihail, 20 de ani fiica Getei și a lui Ștefan Un editor Maricica I Livingul mare și cam neglijent al unei case modeste, cu curte, probabil într-un oraș mic de provincie. E locuința bătrînească a familiei Văleanu unde locuiesc acum cu ginerele și nepoții lor. Uși dau spre curte, spre alte încăperi. Ilie, bunicul, pare că citește ziarul. Cocuța, bunica, tricotează. Sună telefonul. Nu înțelegem de ce Bunicul și Bunica nu răspund. De fapt Bunicul doarme în poziție șezîndă iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
doar o tovarășă de luptă. Iar Vasile a Înțeles repede că taică-său nu avea de ce să Îi spună lui toate lucrurile astea, și că tânăra Violeta Îl prefera pe Matei, care purta mustață, mergea apăsat spre Liceul Agricol și locuia la casă. Absurd Însă nu era faptul că În acel Început de viață neînsemnată dragostea i s-ar fi arătat Într o pripită bătaie de pleoapă ca să dispară imediat, lăsându-l perplex. Și mai absurdă era Înverșunarea care se trezise
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Casa În care trăiau frații Holeră, cei șapte, care trăgeau cu praștia În voi, băieții de la bloc, parcă presimțind că apariția voastră le amenința viitorul, nu mai este nici ea, au demolat-o ca să construiască alte blocuri, În care vor locui copii mai favorizați În felul acesta decât ei. Cine știe unde au ajuns frații Holeră, În ce cămin de nefamiliști, În ce văgăună din Simileasca, În țigănie. Și nici casa babei Didina, care v-a primit pe toți În noaptea cutremurului din
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
spună un vis. S-a văzut mergând pe Strada Biruinței, undeva la marginea ora șului, o stradă care Îi amintea de copilărie: case modeste, bărbați măturând trotuarul, strigăte de copii care se jucau. S-a oprit În dreptul numărului 17, unde locuia Matei. Se aștepta să descopere Înăuntru tăcerea, sobrietatea priveghiului prin care ne mărturisim odată cu mortul acestei călătorii misterioase. Tăcerea i-ar fi făcut atât de bine, vacarmul Însă era asurzitor. S-a apropiat de sicriul În care dormea pentru totdeauna
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
zise cu indiferență, și Începu să fluiere iarăși, metodic, fără melodie, ca să simtă și el că există. A mai mers vreo două sute de metri, ducând cele trei prăjituri ca pe un trofeu grațios, și a intrat În blocul În care locuia Ionela („De ce?“ s-a Întrebat Într-o doară). — Tu erai? l-a Întâmpinat ea. Tu fluierai așa pe scări? — Așa cum? Eu... eram, a mai zis - și a remarcat că mâna În care ținea prăjiturile Îi tremura, că picioarele Îi tremurau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de cine-știe-unde pe această lume. Am văzut oameni în vârstă și copii umiliți, jigniți și îmbrânciți pe stradă, în plină zi; am văzut oameni înjurați pentru neputința lor de a traversa strada pe cât de repede ar dori “măria-sa” șoferul; locuim alături de vecini care și-au transformat apartamentul în șantier de lucru, sfredelind, dărâmând și zidind la loc pereții blocului. Toți acești indivizi au ceva în comun: o imensă și îngrijorătoare lipsă de moralitate dusă peste limita lipsei de respect față de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
la vedere, sub așa-numitele expresii de “emancipare” sau “adaptare la timpurile noi”? Pentru că, în aceste vremuri din urmă, fiara “și-a deschis gura sa spre hula lui Dumnezeu, ca să hulească numele Lui și cortul Lui și pe cei ce locuiesc în cer.” (Apoc. 13, 6). Sodoma și Gomora, cetăți vestite pentru desfrânarea ce o adăposteau între zidurile lor, pentru abominalele fapte de spurcare a trupului și sufletului, în toate modalitățile posibile, au pierit sub o ploaie de foc. La vremea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
butonul verde. Cu buricul dege tului mare. Nici măcar nu se uită la telefon. Se uită departe. Peste mări și țări. Mda. Eu n-am idee dacă se văd mări și țări de la etajul ăsta, pentru că nu am avut ocazia să locuiesc într-un zgârie-nori. Încă. Cine știe. Poate că o s-o trăiesc și pe asta. Mă uit la fața Sophiei și mă gândesc că femeia asta vede departe. De fapt, nu se uită nicăieri. Dar senzația mea e că vede munții
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
tata colonel doctor și mama profesoară de română-franceză, în țară și la Sorbona; născut în orașul de chiaburi F și actualmente domiciliat în Iași, la bloc. * EA - babă comunistă, membru PCR, studii medii, căsătorită, cu un copil - față - în Canada, locuind într-un bloc din Iași, pensionara. * ECRANUL - pe care se rulează imagini care susțin acțiunea din scenă. PĂPUȘARII Textul rostit de EA este cules din volumul lui Dan Lungu, Sînt o babă comunistă, Polirom, 2011. Textul rostit de EL este
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
e a 700-a dintr-un clasament de 500 (e mare mister cum de se poziționează pe locul 700, cred că a vrut să se dea mare) - un oraș „roșu”, care așteaptă să pice pleașca. Ambii, și EL, și EA, locuiesc în apartamente de bloc, în cartiere muncitorești, acum pline de nostalgici, foști muncitori, acum fie șomeri, fie pensionari, fie cu ajutor social, dar care au câte o cârciuma la fiecare 50 de metri și care e plină de la 7 dimineață
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
o pensioara de 600 ron și față mai vrea să votez cu convenția, cu Băsescu, nu cu Iliescu, PSD, USL, Ponta, Antonescu, Voiculescu. EL și EA: CUM DE AM AJUNS AICI ȘI CE TREBUIE SĂ FACEM? ACTUL I - COPILĂRIA EL: Locuiam în casa noastră, care era mare și cu o grădină, căci tata era pasionat de grădinărit. Când m-am mărit, locuiam în bucătărie, cămara și nu puteam ieși pe intrarea casei, ci printr-un teren viran, căci casă era ocupată
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Antonescu, Voiculescu. EL și EA: CUM DE AM AJUNS AICI ȘI CE TREBUIE SĂ FACEM? ACTUL I - COPILĂRIA EL: Locuiam în casa noastră, care era mare și cu o grădină, căci tata era pasionat de grădinărit. Când m-am mărit, locuiam în bucătărie, cămara și nu puteam ieși pe intrarea casei, ci printr-un teren viran, căci casă era ocupată de PMR, care ocupă și casele de alături și de vis-à-vis. A venit un ordin că, dacă nu pot să exproprieze
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
2 le despărțeau 2 ani. EL: Era o viață grozavă. Noi, bărbații cu studii superioare făceam noaptea de ofițer de serviciu, că aveam schimbul III - se lucra noaptea la perforat cartele, exploatare. În hol erau niște canapele mari. Directorul care locuia la 200 m și care știa el ce știa, măi venea noaptea, toți erau călare pe toate, de ziceai că e bordel. Ele erau tinere, între 18-25, ei la fel, noi aia de sus, tot așa, necăsătoriți, canapelele erau, fete
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Dictatorul a fugit! Veniți repede la televizor! Veniți să vedeți! Fug repede spre casă, fericită și înspăimântata. Seară mergem în centrul orașului, se agită steaguri, se țin discursuri. Apoi întreprinderea s-a desființat, s-a furat tot. Pe strada unde locuiește sor’mea au apărut viloanțe de te crezi pe Coasta de Fildeș. Casa unde trăgea Ceaușescu e o cocioaba față de hardughiile care răsar că bureții după ploaie. O colegă, Aurelia, s-a privatizat, are magazin în cartier. Ginerele ei are
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
dată afară 4 ani din învățământ , bunicului i s-a luat casă și a murit cu chirie într-o casă cu pământ pe jos, nouă ni s-au băgat chiriași și de-abia după 20 de ani am ajuns sa locuim în casa noastră, primită de zestre de mama în 1935. Astea se uită sau se fac uitate, se falsifică și se premiază scriitorii care scriu despre nostalgii nu și despre suferințele celor amărâți, declasați, băgați la inchisoare că Tătărescu, Hudița
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
face. Am ceva bani în afară, cu ce mai am îi transfer, babă te las în boii tăi. Sănătate și un praz verde, că tot e oltean premierul că și președintele Ceaușescu. România e o țară frumoasă, păcat că e locuită. Mai sunt și alte țări. Poate vin cu armata americană că Valter Român, Ana Pauker, Luca, Botnăraș etc. și atunci să te vezi. Afganistanul și Irakul sunt glume și Siria o distracție. Nu rămâne piatră peste piatră, babă. Glumesc. Nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
restituirii nu a împroprităririi și nici nu s-a aplicat cum trebuie și tot restituim de 25 de ani încoace, adică ne însușim ceea ce nici comunismul nu a confiscat de către noi, ăștia de la putere, cumpărăm pe nimic casele RAPPS sau locuim în ele că Geoana, fostă madam Român, Iliescu etc.; sau că în 1990 că eram în ele că casă din Mihăileanu. Eram de bună credință, așa că leam vândut și am primit un milion euro, casa cumpărată cu 1000 de euro
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
adevăr, albă, neagră? Răspunsul, babă, e simplu, până când vor dispărea nostalgicii și propagandiștii comunismului, Brucan cu stupid people și 20 de ani a greșit, ne vor trebui 100 de ani și un alt popor. ROMÂNIA E FRUMOASĂ PĂCAT CĂ E LOCUITĂ DE NOSTALGICI ȘI CONDUSĂ DE FOȘTI APARATNICI, RĂSPÂNDACI, SECURIȘTI, QED. Babă, anul trecut, 2013, am participat la FILIT la care invitat de onoare era Varujan Vosganian care vorbea de genocidul armenilor. O fostă colega de-a mea, de la CTCE s-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
clară: „mori dracului să te moștenim și să profităm de banii și averea ta”. EA: Trist. Vezi dacă ai? Eu nu am nimic și nu îmi fac griji. Praful de pe toba și un praz verde. EL: E un risc să locuiești într-un cartier muncitoresc și să te știe că ai bani. Bețivii se leagă de tine să le dai. Unul, eram la un local 77777 și beam o cafea, vecin cu mine, vine și îmi spune. Dă-mi de o
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
la cineva, căci e un om educat și politicos. Nu se ține de beții și femei. EU: Nu am fost securist. Voi mă credeți așa și nu poți opri bârfa. Am consultat dosarul meu de la CNSAS și în Ana, care locuia cu mine în scară, si care o cunoștea pe soția mea, v-am identificat pe dvs. d-na Apopii. CNSAS mi-a furnizat numele real al agentei Ana care erați dvs. Nu v-am spus, căci am considerat că ați
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cei vechi au mai rămas cam 40%, restul intrați în șomaj după revoluție au vândut sau locuințele sunt închiriate la studenți, salariați și ei sunt la țară. Practic, cvorumul de 50% + 1 reprezintă, odată atins, 70% din proprietarii care mai locuiesc curent în bloc. Majoritatea sunt bătrâni, multe femei rămase văduve. Tinerii încă nu participă, căci sunt mutați în ultimii 2 ani. Dacă nu ar fi fost procesul, nici EU nu ar fi participat, căci 5 lei e prețul unei cafele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
al PR - Partidul Republican, PNL, PD, PDL din toate plecând prin demisie și acum membru al fundației MP. Am editat listele electorale, am fost președinte de secție de votare și am ocupat că funcție politică organizator pe cartierul în care locuiesc. Eu mă definesc că „un reprezentant al unei lumi dispărute, distruse de comunism, un TIRANOZAURUS REX, născut din OUL VECHII LUMI, distrusă în Gulagul comunist și care paradoxal a muncit, s a căsătorit... și a făcut carieră, e drept, ca
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]