2,956 matches
-
energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa în teologia bizantină propriu-zisă, după Dionisie Areopagitul îndeosebi la teologii secolului al XIV-lea. În contrapunct cu Eunomie care separa energeia de ousia divină pentru a o atribui Logos-ului, singura ființă creată nemijlocit de Agennetos (Cel Nenăscut), Sfântul Vasile cel Mare a susținut inseparabilitatea acestor două aspecte. Altfel, Dumnezeu ar rămâne nemanifestat și necunoscut în relațiile Lui cu ființele create. În același timp, Sfântul Vasile a insistat pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este mediat de un al treilea element, imago, specific logicii contradictoriului. Nu putem înțelege această ipoteză de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu. Logica sa este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a primi. Părintele Papacioc știe să umple golul terestru cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologie, Iași, Editura Timpul, 2001. Țuțea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creștină, Iași, Editura Timpul, 2004. Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile, București, Editura Humanitas, 2008. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenței, București, Editura Fundației Culturale Române, 1991. Vulcănescu, Mircea, Logos și Eros, București, Editura Paideia, 1991. Vulcănescu, Mircea, Ultimul cuvânt, București, Editura Humanitas, 1992. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, 3 vol., București, Editura Eminescu, 1996. Vulcănescu, Mircea, Posibilitățile filosofiei creștine, București, Editura Anastasia, 1996. Vulcănescu, Mircea, De la Criterion
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
All these landmarks do not represent simple metaphysic attitudes that the human being has to follow, in order to avoid a certain punishment, or to obtain the salvation, but represents true historical facts. Above these punctual aspects: from the Orthodox logos, the interfaith archaeology to date Tradition, the religious knowledge, the volume also contains a composite theological breviary with reference to diverse auctorial themes, such as: liberty, subversive forms of discourse, image theology, to issues of strict religious actuality: episcopate meant
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Christ. Tous ces repères ne constituent de simples attitudes métaphysiques que l'être humain doit suivre pour échapper à une certaine punition ou pour obtenir la rédemption, mais ce sont des événements historiques. Outre ces aspects ponctuels y traits: du logos orthodoxe, l'archéologie interconfessionnelle jusqu'à l'actualité de la Tradition de l'Église, la connaissance religieuse, le volume comprend aussi un bréviaire théologique composite, faisant référence aux divers thèmes visant la liberté, les formes du discours subversif, la théologie de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Maritain, de la Meudon, unde, l-a cunoscut și Nae Ionescu; cel care avea să asigure existența curentului neopatristic, la congresul internațional de teologie ortodoxă de la Atena, din 1936. 10 Georges Florovsky, L'idée de la creation dans la philosophie chrétienne, în "Logos". Revue Internationale de Synthèse Orthodoxe, nr. 1/1928, pp. 3-30. 11 Nikolai Berdiaev (1874-1948), face parte din grupul celor 25 de intelectuali ruși exilați, din motive ideologice, în Occident; între 1922-1924 se stabilește la Berlin, unde îi cunoaște pe Max
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, nr. 1/1928. Iată definiția dogmatică propusă de Sinodul de la Calcedon (451) cu privire la cristologie: "Urmând deci pe Sfinții Părinți, mărturisim, într-un singur glas, un singur și același Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, același și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Nae Ionescu, apoi preot și spiritual la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de cântăreți bisericești (1948-1952), preot la Biserica Sfântul Anton din București (1952-1978); unul dintre redactorii revistei Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe; traducător, autor de lucrări teologice, dintre care amintim: Jertfă de seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile euharistice în frescele din catacombe (1937); Orientări creștine (1937); Sufletul preotului în luptă cu ispitele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
studiu biblic și exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți, considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român din perioada interbelică. 17 P. Partenie (1882-1946), director al Seminarului Central din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 4 5 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
învățături, ci numai după ce te-ai familiarizat cu el multă vreme, trăind oarecum cu el laolaltă, adevărul răsare în suflet, cum țîșnește brusc lumina din focul aprins, și se hrănește singură. Aflăm aici și o trimitere la Heraclit, frg. 115: "Logos-ul propriu al sufletului; el se sporește pe sine însuși". Aici aflăm, se pare, și izvorul creației. Uimirea este la originea oricărei creații, în sensul cel mai larg al acestui termen, care implică nu numai invenția, descoperirea, dar și cunoașterea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Această putere are, pe de o parte, o dimensiune mundana ("șoaptele defunctei surori") și dă glas, în "Prăbușirea Casei Usher", atracției, ce se plasează dincolo de limitele raționalului, dintre Madeleine și fratele ei, geamăn, Roderick Usher. Pe de altă parte, ca Logos, aceeași energie întemeiază universul ("explică eteratele goluri") și are, prin urmare, o dimensiune cosmică: Asculta, șoaptele defunctei surori explică eteratele goluri! Căi ale științei comunicate, nupțiala cunoaștere, antene ale Dragostei, măsurând rostogolirea de gemene astre: duruta lui Monos și Una
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
special de aceea a limbajului poetic contemporan. *14(a) Cel de al patrulea termen pe care-l analizăm este acela de "mit", care în Poetica lui Aristotel apare cu sensul de intrigă, structură narativă, "fabulație". Antonimul si contrapunctul lui este logos. "Mitul" este narațiunea, povestirea ca gen opus disertației dialectice, expunerii ; el reprezintă, de asemenea, exprimarea irațională sau intuitivă în contrast cu exprimarea filozofică sistematică : mit este tragedia lui Eschil în comparație cu dialectica lui Socrate. *15 Mitul", un termen îndrăgit de critica modernă, este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ne dă posibilitatea ca, prin dezlegarea de ele și prin iertarea lor, să intrăm din nou În acest dialog binefăcător. Prin iertarea obținută, În această Sfântă Taină, de la Bunul Dumnezeu prin preot, cel care crede este, de asemenea, inclus În Logos, subiectul divin care răspunde Tatălui, ca subiect la același timp uman. Prin acest dialog, credinciosul iese din izolarea, din singurătatea la care Îl Împinge păcatul, iese din dialogul interior și chinuitor, mai bine zis, din monologul lipsit de putere, din
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
Concepția lui teologică era o îmbinare a tuturor tradițiilor filozofice ale vremii, un-de lumea superioară îl are pe Dumnezeu Tatăl, el zămislind pe Fiul care este imaginea sa, dar o imagine inferioară însoțită de creaturile spirituale pure care partici-pă la Logos. Aceștia se organizează într-un univers ce merge de la demonii de jos pînă la îngeri iar oamenii sînt la mijloc. Iudeo-sataniștilor nu le-a plăcut deloc zicerea dar nici toată opera lui și au pus anatema pe el în anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
luminare o cosmogonie. ce ne prezintă facerea lumii astfel: ,,Astfel, primul Ou care a fost vreodată făcut, fiind încălzit treptat de către Făptura Vie din el, se sparge, iar apoi capătă chip și un lucru iese... Aceasta este în mod evident Logosul - Zeul din Ou și Zeul din Piatră, căci Firmamentul Primordial era simbolizat printr-o Piatră, ca Tărie; tot așa cum în natura fizică, scînteia de viață apare din regnul mineral.” În comuna Corbi din județul Dîmbovița s-a descoperit în pământ
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa înseamnă să ai o atitudine epectatică, să devii drum pe urmele Logosului viu. Ne putem totuși întreba ce rost are pentru noi, oameni tîrziu moderni, frecventarea acestei tematici propriu-zis universale. Dincolo de incontestabilul ei beneficiu cultural, ce influență mai poate exercita asupra noastră? E puțin verosimil ca tematica universalului să ne mai poată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
totalizant al realului și ca transcendere Andrei Pleșu menționează abundența temei la platonicienii musulmani (mundus imaginalis) și la Părinții creștini orientali (citate din Grigore Sinaitul, Isaac Sirul). Acestea sînt calitățile pe care prologul Evangheliei după Ioan le proclamă solemn în ce privește Logosul divin. înainte de a se spune că este agentul întregii creații toate prin El s-au făcut și fără El nimic nu s-a făcut , Christos e raportat dinamic la Tatăl, e caracterizat prin tensiunea unitivă cu Tatăl. Cuvîntul era la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]