3,374 matches
-
resurse de imaginație), romanul se înalță în sfere de cunoaștere mai pretențioase, ceea ce-i dă substanță academică. Există însă și multă „viață” în tot ce se scrie; indiferent de modul de tratare, eroii, avizi de cunoaștere, își deapănă destinele : dramatice, ludice, cu moșteniri tradiționale, cu griji personale, cu fereală de cele rele, de ispită (Mașa își apără cu strășnicie puditatea, deși ar fi gata, gata să cadă în păcat!!). O carte plină de informație, plăcut prezentată, nu poate să nu fie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
istorie literară" e ceea ce dorim astăzi, ci o reconstituire (chiar și o reconstruire) afectivă a trecutului, o restaurare a vechilor și îngălbenitelor fotografii până la claritatea realității, o întîlnire virtuală sub semnul respectului pentru adevăr - dar a unui alt adevăr, relativizant, ludic și simpatetic - cu cei pe care am învățat să-i iubim din scrierile lor. Fapte în copilărie era "mic și îndesat"1, foarte negricios, ca toți frații săi. La Cernăuți avea o frică patologică de stafii 2. Adolescent, "era un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
enigmatic-butaforică a baladelor cum aș fi studiat sub lupă o insectă fascinantă și ambiguă. Mi-era imposibil să-mi dau seama dacă poemele îmi plăceau cu adevărat. Nu aveau intensitatea delirantă ale celor ale lui Nichita Stănescu, nici ironia și ludicul avangardiștilor. Era o poezie exactă, o proiecție ortogonală, ce nu lăsa umbre pe hîr-tie, clasică până și-n jubilație, simetrică până și-n proliferarea baroc. Puteam înțelege fabula simplă a fiecărui poem. Tehnica leitmotivului funcționa mecanic și ireproșabil ca un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
foc. El însuși rămânând cu toate acestea o enigmă. In 1981 i-a apărut prima carte, "Cîntece de trecut strada", cuprinzând câteva dintre cele mai frumoase poeme ale lui: "Aer cu diamante", "Duelul", "Titanic Vals". S-a remarcat imediat caracterul ludic și ironic al acestor poeme. Nu s-au observat însă alte lucruri mai clare și mai importante: Florin Iaru este totuși un suprarealist, chiar dacă unul evoluat. Este singurul din întreaga generație '80 ce are legături serioase cu Tonegaru, Gellu Naum
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sociale, ci și ca momente încărcate de mister și de ce nu de sacralitate. Practicile divinatorii cu scop marital încă se mai practică și astăzi în noaptea de Sfântul Andrei, de Ajun sau de Anul Nou. Ele demonstrează că dincolo de dimensiunea ludică, gestul ascunde importanța cu care este învestit momentul căsătoriei. El nu este privit ca un simplu contract între două persoane, ci are o însemnătate destinală. La fel se întâmplă și în cazul nașterii, dar și al morții. Cât privește celelalte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și din cea a teoriei lui Constantin Rădulescu Motru (societatea ca realitate sufletească), Ilie Bădescu numește homo ludens și homo divinans ca fiind "polii absoluți în care prind înfiripări toate trăirile omenești. Ca atare, nu putem paria doar pe omul ludic, omul senzualist. Opusul său, homo religiosus, are și el aceeași permanență existențială" (Istoria sociologiei, Galați, Ed. Porto-Franco, 1994, p. 374). Diferența dintre eul somatomorfic și eul pneumatomorfic ar putea explica sensibilitatea omului pentru domeniul magico-religios. Cf. Ilie Bădescu, Dan Dungaciu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
strânsă relație între forma și conținutul mijloacelor de bază iar regulile (legile) după care se conduc să fie în acord cu structurile sistemului de educație fizică și sport. Tipuri de activități motrice (corporale) (după M. Epuran, 2005, p. 8-9): * activități ludice (de joc) aparțin în general vârstelor copilăriei, presupunând diferite jocuri cu importante funcții formative și psiho-sociale. * activități gimnice - orientate spre dezvoltarea armonioasă a organismului (ex. gimnastica de bază, joggingul etc.). * activități agonistice - cu caracter competitiv. Sunt specifice sporturilor și au
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
activități motrice (Epuran, 2005, p. 8-9), diferențiate în funcție de scopurile urmărite și modul lor de organizare. Dintre acestea, distingem câteva care cunosc o răspândire mai mare, fiind practicate de un număr mai mare de oameni, și anume: activitățile gimnice jocurile - (activitățile ludice) activitățile sportive (agonistice) turismul 7.1. Activitățile gimnice Considerații generale Gimnastica presupune un sistem de exerciții fizice naturale și construite, aplicat analitic sau global, care ține cont de particularitățile aparatului locomotor, dar și de considerente igienice, fiziologice etc., urmărind în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vedere al formei, constatăm în gimnastică prezența unor forme ale mișcărilor create special în scopuri pedagogice, menite să contribuie la influențarea diferențiată a organismului, creșterea treptată a gradului de dificultate, adaptarea la unele necesități de moment etc. 7.2. Activitățile ludice (jocurile) Caracterizare generală În sensul cel mai general, jocul presupune o concentrare de acțiuni, stări și trăiri sufletești în scopul de a reflecta și transforma în plan imaginar realitatea, participanții acționând în conformitate cu un sistem de reguli prestabilite. Jocul poate fi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a adolescenței. Pe plan concret, asctivitatea sportivă, controlul dorințelor sale imediate în vederea unei mai bune eficacități ulterioare se traduce prin acceptarea unui program de antrenament în perspectiva unei competiții finale, în timp, adică în funcție de calendar. Sportul trebuie să conserve caracterul ludic Educatorul trebuie să plece de la ipoteza că importanța reală a activității este aceea de a practica și de a mobiliza cantitatea de energie suficientă pentru a se angaja. Din această perspectivă ea reprezintă un excelent model de a propune adolescenților
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
antrenament acesta fiind ocazia pentru educator să utilizeze situațiile problemă care vor fi modele analoage problemelor regăsite în timpul jocului. Concepția educației prin sport trece prin acceptarea unei pregătiri metodice, ca un antrenament. “Spiritul nou pe care sportul îl aduce spiritului ludic se arată în antrenament și nu în competiție. Prin antrenament el atinge lucruri serioase, prin competiție el ne reîntoarce în copilărie”. 7.1.2 .Sporturi individuale Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
antrenament acesta fiind ocazia pentru educator să utilizeze situațiile problemă care vor fi modele analoage problemelor regăsite în timpul jocului. Concepția educației prin sport trece prin acceptarea unei pregătiri metodice, ca un antrenament. “Spiritul nou pe care sportul îl aduce spiritului ludic se arată în antrenament și nu în competiție. Prin antrenament el atinge lucruri serioase, prin competiție el ne reîntoarce în copilărie”. 7.1.4. Sporturi individuale Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și să le retrezească În sufletul său, ci să o facă Împreună cu cei cu care le-a trăit atunci și cu alții care de data asta se aflau Întîmplător de față. O astfel de situație este dominată de o emoție ludică și de un schimb de replici orale aproape copilărești care sînt rostite, vizînd și arătînd aspecte, detalii, amănunte, dorite revelatoare, expresive, sugestive, pentru a deștepta și reînsufleți locuri, fapte, Întîmplări, În speranța că din ele ar putea să crească miraculos
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
premeditat nu doar libertatea, impunîndu-se printr-o autoritate abuzivă, ci și inițiativa și spiritul de explorare. Opera imperfectă, În schimb, seamănă cu viața, totdeauna incompletă, plutind mereu În vag și În incertitudine. Dar cel mai mult este atras către spiritul ludic prezent În ea, spirit care Îl provoacă să intre În dialog cu un obiect estetic ce trebuie completat prin adaosul experienței sale existențiale și estetice. Față-n față cu opera imperfectă, cititorul Își poate valorifica achizițiile personale, devenind partenerul pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din creionul pe care-l ascute copilul. Oricum, el rămîne solidar cu renașterea vegetației. La fel cum imacularea zăpezii devine un pandant al candorii copilărești: nici măcar semne pe zăpada proaspătădoar gând de copil Gabriela Gențiana Groza Copilul și apetitul său ludic aspiră să găsească similitudini și corespondențe simbolice și În spațiul ceresc: copii jucându-se de-a v-ați ascunselea printre nori luna Adrian Grigoriu La fel ca și În discuția despre cerșetori și orbi, trebuie subliniat că folosirea denotațiilor prea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai bună. Tăcerea evoca ea singură ambianța, atmosfera, materia lumii. Și totuși doream să spun ceva despre acea liniște aparte din timpul ninsorii. So diferențiez de aceea statică, Înghețată, compactă, masivă a iernii geroase. Liniștea ninsorii este una dinamică, pufoasă, ludică, scînteietoare. Am optat deci pentru o suspensie după tăcerea... ca și cum gîndul ar fi ezitat o vreme și ar fi continuat fermecat cu divizată-n / mii și mii de fulgi. Primul vers putea să vorbească tot de zăpadă, crengile albe de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fel de arhetipuri comportamentale cărora oricine le simte semnificația și le recunoaște Încărcătura emoțională. SÎnt concentrate la fel de concrete, de rotunde și dense ca orice lucru pe care-l evocăm Într-o imagine. BÎțîindu-ți picioarele Îți vin tot felul de gînduri. Ludice, degajate, neserioase, ca și plăcuta balansare a picioarelor. Nu din acelea care te muncesc. Nu știu de ce mam gîndit brusc la un potențial sinucigaș c-o margaretă-n mînă mă iubește, nu mă iubește... -, care (culmea ironiei) Își bîțÎie și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dicta, dictatură. Sigur, mama, Învățătoarea, școala, civilizația, toate dictatoriale, popresc tot mai mult copilul (pe cel aflat la vîrsta cronologică a copilăriei dar și pe cel care ar trebui să rămînă În noi la orice vîrstă) de la joacă, de la preocupările ludice. Educația abandonează șotronul (și tot ce simbolizează el) și-l lasă la discreția frunzelor care Îl șterg, Îl ascund, Îl anulează. Nu am mai Încercat nicio schimbare ulterior. Deși mam Îndepărtat mult de ce aș fi vrut să fac la Început
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Arghezi, tezele lui Vianu fac din el un autor care comunică, dar mai ales se comunică. Pentru Arghezi, actul publicistic este totodată și unul literar, autorul scriind gazetărie ca și cum ar scrie literatură. Ceea ce omologhează textul jurnalistic în spațiul literar sunt ludicul (arta ca joc), expresivitatea și caracterul ficțional. Doar aceste texte scapă de "apăsarea timpului", cum ar spune G. Călinescu, și se așază cuminți într-o istorie a literaturii publicistice. Întâlnirea cu un autor ca Tudor Arghezi nu pare să fie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
palierul empiric al existenței sale. Din acest punct de vedere, Icoane de lemn, Poarta neagră și Tablete din țara de Kuty semnifică un traseu virtual în care experiența de viață e transpusă în act artistic dinspre pamfletul polemic ca modalitate ludică și expresivă situată în proximitatea gazetăriei înspre alegoria pură, ca ficțiune literară care, la nivel rematic (din terminologia genettiană), inhibă până la disoluție contactul cu realitatea obiectivă, deși tematic tocmai această realitate este sursa fundamentală a inspirației scriitorului. Privind evolutiv pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
iar contractul paradoxal de iresponsabilitate reciprocă pe care îl face cu receptorul său este o desăvârșită problemă a faimoasei dezinteresări estetice"44. În textul polemic, fenomenul "fictivizării" apare, cel mai adesea, sub forma enunțului ironic, ca modalitate fundamentală a ocurenței ludicului într-un gen considerat, ab initio, non-ficțional. Asupra acestui aspect vom reveni însă cu detalii concrete, dată fiind complexitatea sa. Analizând "modalitățile fundamentale ale textualizării", Paul Cornea propune o taxinomie comportamentală a autorului (producătorului) de text în virtutea intenției acestuia "de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
comunicare eficientă, de a instaura o comunicare prezumtivă ori de a experimenta resursele limbii însăși"45. Astfel, distinge între comportamentul referențial, pseudoși transreferențial și comportamentul autoreferențial. Fiecăruia îi corespunde, în ordinea prestabilită, exprimarea factuală, exprimarea ficțională (magică, religioasă) și exprimarea ludică. Din acest unghi, textul polemic se bazează pe o dominantă referențială care presupune transmiterea tranzitivă a mesajului. Astfel, denotația asigură lectorului o adecvare reală la contextul informativ în care s-a produs intervenția polemică, precum și o explicitare suplimentară a intențiilor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Și citarea ironică e o modalitate strategică de a "dejuca atacul adversarului" (M. Angenot), însă scopul ei este ridiculizarea "prin readaptarea cuvintelor citate la intenția satirică" a autorului. Citarea ironică face parte din procedeele care imprimă articolului polemic accente pamfletare, ludice, grație efectului comic prin imitație neizbutită. În cazul raționamentului prin ficțiune există două variante: fie "un fenomen străin este transpus auditorului într-un plan ce ar corespunde experienței acestuia", fie "o opinie familiară este transpusă într-o situație inedită"72
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
confruntare deschisă și susținută, după ce-și justifică fără echivoc atitudinea prin enunțul performativ: "Cer scuze cititorilor mei că o dată mai mult sînt adus să scot reaua credință a domnului Banu, în relief." Autorul glisează în planul ficțional, ispitit de ludicul unui scenariu hilar, plasticizant: "angajasem cu domnia sa o spadă de vârful căreia neîncetat a fugit și, de câte ori am căutat să-l opresc, urmărindu-l prin colțuri, pe subt paturi, pe după sobă, prin toate obscuritățile în care se ascundea regulat, am
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
delicvent, în locul domnului Banu, câte un rotogol cleios. Erau răspunsurile sale literare la articolele mele"82. În planul argumentativ, anecdota, prin presupusul ei, joacă rolul unui raționament analogic prin ficțiune, pe când în cel narativ, dobândește o funcție estetică prin transcederea ludică a realului-evenimențial care a pretextat-o. Această micro-povestire ficțională (Gérard Genette) care este anecdota corespunde, de asemenea, în planul lecturii, unei provocări de ordin psihologic și estetic, deopotrivă, care aduce cititorul în proximitatea afectivă a naratorului prin motivația bunei-dispoziții. 3
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]