5,997 matches
-
de bivoli, uriaș și negru, împodobit de cruci și oase albe de morți. Moartea gigantică se desfășura, stăpânind, cu coasa ei lungă, peste peisajul sutelor de morminte. Când cortegiul se oprea, lespezile se ridicau. De sub ele, se înălțau fantome, fluturând mânecile negre și lucioase ale mantiilor, luminate de albul sinistru, de var, al oaselor pictate pe mătase grea, legănându-se, în falduri. Oase albe, de mort, ale pieptului, brațelor și picioarelor, în lumina făcliilor ridicate de cavaleri slujitori, și ei, ai
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Stă pe locul Ortansei, nu mai e nimeni în jur. Ambele părți ale ferestrei sunt date în lături. Chipul se reflectă de pe luciul uneia din jumătățile ferestrei deschise pe luciul negru al celeilalte. Poartă o bluză roșie, mult răscroită, fără mâneci. Marginea fustei albe s-a tras deasupra genunchilor sticloși, arămii. Picioarele atârnă goale și fragile peste stinghia taburetului înalt, vibrează. Umerii sunt curbați, mijlocul îndoit spre colțul mesei. Între degetele lungi, cu unghii retezate, rotește un creion galben, din care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ar trage în neștire...“ Tovarășul Manole : obraz palid, proaspăt ras, părul muiat de transpirație, privirea calmă, clară. Ochii nu clipesc decât la mari intervale. Și-a dezbrăcat haina, adevărat dezmăț : umerii înguști și osoși înveliți într-o cămașă vernil cu mâneci scurte și guler descheiat peste cravata galbenă. „S-ar trage în neștire. Unii în alții, în neștire. Descărcând totul, totul. Neputință și ură și complicitate.“ Colegul Vornicu, nebărbierit, buzele mult subțiate, dunga mustății nesigură, perii rebeli năpădind pungile fălcilor, gura
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
totul, totul. Neputință și ură și complicitate.“ Colegul Vornicu, nebărbierit, buzele mult subțiate, dunga mustății nesigură, perii rebeli năpădind pungile fălcilor, gura, gâtul, bărbia. Ochii acoperiți, sprâncene zburlite, mâinile moi, cu palme umede, ieșind din manșete scorțoase. Cămașă albă, cu mâneci lungi, descheiată, fără cravată. Colegul Manole tăifăsuiește cu colegul Vornicu, în fața biroului plin de fișe hașurate. — Știi, plecăm mâine dimineață în concediu. — Da, am auzit. — Mergem cu băiatul la mare. Apoi îl duc la un unchi, în Banat. — Foarte bine
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cupluri, triplete : colegul Ropcea și colegul Pasăre, doamna Caropol chimista și tovarășul Albu, ce fel de coleg o fi, Marcu Sidonia și amantul ei Cornea obțineau, iată, validarea unei îndelungi și intime colaborări : brevetarea turnului de răcire. Lotomanul își suflecase mânecile deasupra planșetei, cu creionul mult ascuțit, vârf lung în aer, gata să înțepe foaia de calc în chiar punctul vulnerabil, Mina maura, cocoțată pe taburetul înalt, vântura piciorușele mentolate privind fix în ochelarii nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
știe și deduce fără să vadă tot ce se întâmplă. Ușa se deschisese de câteva ori. Apărură Braun Robert și Grefu, ocupându-și repede locurile, chiar și Mina și Luminița pistruiata și Cornea șchiopul și Ropcea, care își suflecase deja mânecile. Deschiseră sertarele, mapele, cărțile, diagramele. Privi dulapurile verzi, planșetele cu ghiuleaua gri, birourile pe două-trei rânduri, telefoanele, ferestrele, cuierele. Înălță cadranul ceasului, numără rotirea lentă a săgeții, grad cu grad, minut cu minut. Își ascultă bătăile inimii, pneumă slăbită, tictactac
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dușman? repetă Bologa mai batjocoritor. ― Dușmanul țării, oricare ar fi! vorbi Varga, puțin mai aspru. În clipa aceasta tu, prietene, ești dezertor în gândul și sufletul tău! Apostol Bologa tresări scurt, apoi zise repede, cu glas mai cald, apucîndu-l de mânecă și împlîntîndu-i în ochi privirea hotărîtă: ― Ascultă, Varga... Tu ai fost odinioară om și te lăudai că, sub mundirul militar, vei purta veșnic o inimă! De aceea îți zic acuma: dă la o parte rațiunea cazonă și spune ce-ai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fii ursuză. Căci cu degetul cel mic Te ating pe buză. Și șoptește-mi un nimic Nimeni să n-auză. Astăzi e Duminecă. Pac! și una bună. Eu te las și bine că Mi te las nebună... Trage-te de mânecă... Ce știi de-i minciună. Nici nu știi, o, turture, Ce-mi auz de-a bine. Tu gândești cine știi ce Și te uiți la mine. Ah, iubită mitite, Cum te-ador pe tine. Un nimic, un cuvințel, Spus după
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sâniliul cerului în zi e vară! Toate aiestea așezate pe un chip măiestrit cioplit de Cel de Sus. Purta o pălărie cu zagara întinsă ușor, aplecată pe o parte. Era îmbrăcat într-o cămeșă de in cum îi helgea, cu mâneca suflecată, pantalon bufant și cizme cu carâmb potrivit. Un chimir lat, ghintuit cu ținte strălucitoare, îi încingea mijlocul, iar pe umăr purta o bundă... O rămas o vreme în ușă cătând cu ochi vulturești prin han. Cine era omul și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Mașina porni din nou și femeia încurajată își scoase pardesiul contorsionându-se și icnind de efort în acel spațiu îngust, punându-și involuntar în evidență pieptul. Moliciunile trupului se expuneau rând pe rând, sânii îi tresăltau victorioși cum își dezbrăca mânecile pardesiului. Bărbatul nu a văzut mai mult decât știa dar a fost suficient... din oglinda retrovizoare o săgetă cu-o privire imprecis-pofticioasă; atracția ambiguă se împrăștie până la nivel de erecție. Uimit se uită mai atent la femeie, îi mângâie sânii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
băteam până acolo. Am ezitat pentru început, dar se încăpățîna să se scuture în fața mea, semn că cineva de celălalt capăt al ei insista. Am primit ștafeta, am profitat de lipsa de vizibilitate și i-am șters insistent gura pe mâneca hainei, după care, mai mult fără să o ating cu buzele, mi-am turnat acritura în mine, bineînțeles vărsând pe mine, de pe mine pe gât, de pe gât pe gulerul alb al cămășii, și de acolo mai departe pe costumul meu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și cravată, cu cearcăne la ochi, delicat și blând, mai curând un simbol al toleranței, pluralismului și unității planetare decât un teoretician literar. Sânt cu soțiile. Willie Masters'Lonesome Wife. Malcolm vorbește și vorbește și vorbește. E-n cămașă cu mânecile suflecate. Are un râs care n-a impresionat hârtia fotografică. Gezim Hadaj, albanezul, n-a impresionat nici el hîr). 92 O mie și una de nopți (firește că doar pentru John Barth, care e ocupat acum să determine ÎN CARE
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
talaz marin. Știam atunci că se mai dăduse un gol pe "Dinamo". Când am mai crescut, tata mă lua la meci și puteam vedea atunci o priveliște tipică anilor '60: un stadion întreg plin cu bărbați în cămăși albe, cu mânecile suflecate. Parcă trăiam într-un televizor alb-negru. Doar terenul, cu fotbaliștii în tricouri mohorî-te, aducea oarece culoare. Și uriașul cer azuriu de deasupra. Era o lume muncitorească, relativ benignă, cu țipi neciopliți și hazlii, pe care curgea sudoarea, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
frumos coafat. Ea observă că îi venea foarte bine. într-adevăr, îi dădea o și mare grație. Ochii ei albaștri, umbriți de gene lungi, păreau mai strălucitori sub efectul machiajului. în seara aceasta purta o rochie din voal albastru, cu mâneci largi iar la gât un șir de perle albe. Toate acestea îi dădeau un plus de distincție. Ajunși la Ramona, cei trei colindară în fața ferestrei. înăuntru, doamna Neli plângea ascultându-i, iar fiica ei se ocupa grăbită și nu fără
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
va uimi pe toți cu descoperirea lui. Ridicându-se de deasupra fântânii, tresări deodată atent. Apăruse pe drum o fetiță de vreo unsprezece ani, cu o băsmăluță colorată. Purta o fustă lungă, creață și o bluză scurtă din stambă, cu mâneci largi. Era una dintre puținele colege de la școală, a cărei prezență o remarcase, după ce aflase despre tatăl ei, că fusese moșier. Fostul boier încă mai purta, ca semn al averilor de altă dată, o manta din doc și o șapcă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Trebuia să afle încotro mergeau și cine-i conducea. Oprirea neașteptată-l intrigă. Încercând s- ajungă spre capul coloanei, printre soldații români, unii șezând, alții rămași pe șosea, la lumina unui chibrit scăpărat de cineva, zări strălucind galonul auriu al mânecii uniformei unui ofițer, sublocotenent activ. Nici el nu știa motivul opririi. I se alătură, ajungând împreună în capul coloanei, însă acolo, surpriză, nu era nici un ofițer. Oamenii mergeau în virtutea inerției, cum se și opriseră. Ghicindu-le nedumerirea, un sergent isteț
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
aerisire, Îl ginesc pe Niddrie ieșind pe ușă, Îmbunătățind atmosfera cam tot În același fel. Până și Toal pare mai săltăreț acum. — Bărbatul era Îmbrăcat În blugi, un tricou roșu și o bluză de trening neagră cu dungi portocalii pe mâneci. Avea părul tuns scurt. Amanda, gesticulează Toal spre gagicuța aia bătută-n cap Amanda Drummond, care se ocupă cu singurul lucru pe care e În stare să-l facă, adic-o mânăreală semi-birocratică, Împarte-le copii ale descrierii. Drummond și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mică cu o privire vicleană și o nevestică jenată. Jegoasă? Îi arăt io puțoiului jeg. Puțoiu n-a văzut pânacu jeg ca lumea. — Mă rogi sau Îmi spui? Îi zic eu. — Ce? zice el. — Terry, spune femeia trăgându-l de mânecă. — Ei Bruce... de fapt cred că... se cacă pe el Bladesey. — Mă rogi sau Îmi spui? repet eu Încet și răspicat. — Vă rog politicos... dar dacă nu vorbiți mai Încet o s-o chem pe stewardesă... Zâmbesc și ridic din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
șmecher. În Încuietoarea sertarului de sus al biroului există un set de chei. Evident sunt cheile de la casă și de la mașină, așa că aia care e Înfiptă În Încuietoare sigur e valoroasă pentru Toal dacă o ține lângă celelalte. Îmi trag mâneca puloverului peste palmă și răsucesc cheia. Înăuntru e ceva ce pare a fi un raport gros, doar că nu-i un raport, ci e un manuscris de scenariu. Titlul de pe pagina Întâi: ORAȘUL ÎNTUNERICULUI: O CRIMĂ MISTERIOASĂ Scenariu de Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Cliff? De ce m-ai târât și pe mine În asta? Credeam că suntem prieteni! N-am făcut-o, n-am făcut-o, suntem prieteni! se roagă Bladesey de mine și apoi cedează nervos. Na-ham-făcuuut-o... Na-ham-făcuuut-o... se sufocă el, mușcându-și mâneca hainei lui În carouri ca să-și Înăbușe hohotele de plâns. E patetic să vezi cum un om În toată firea plânge În felul ăsta. N-are pic de mândrie. Mă vezi tu pe mine că cedez așa nervos ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
este omonimă cu una colorată, expresivă și cunoscută. Ceea ce ne Încîntă este faptul că există această coincidență și că o imagine ne mijlocește, pe o cale ocolită găsirea, ghicirea ei. Imaginea Însă nu are nimic, nici În clin, nici În mînecă, cu expresia figurată. În haiku Însă, textul, cît se poate de alb, trimite la o imagine colorată emoțional (cu care uneori se Împletește), care, și ea, trimite la sensuri izvorîte din conotațiile lucrurilor și scenelor evocate de cuvinte. Între hippocren
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mine și să-mi afirmați [...] o iubire de care nici nu mă-ndoiam?)", fie că aluziei îi atașază litotic ideea unei posibile și justificabile corecții, deci o insinuare a agresivității ilicite (" De ce n-aș trece ocazional, cu briciul ascuns pe mânecă, și la Universitate, a cărei barbă sunteți?"), fie că disimulează o perfidă ignoranță ("Nu sunteți dumneavoastră acel A.C. Cuza care afișa pe vremuri un liber-cugetism naiv și cam găgăuț?)" sau, în sfârșit, trece din regimul dedublării în cel al transparenței
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Sosesc în Anglia primele contingente de trupe din Australia și Noua Zeelandă. // Italia declară război Franței și Marii Britanii (10 iunie), iar guvernul Reynaud se refugiază la Tours și apoi la Bordeaux. // Germanii ocupă Parisul (14 iunie) și insulele anglo-normande din Canalul Mînecii (Channel Islands, 1 iulie). // Cu sprijinul lui Churchill, generalul Charles de Gaulle vorbește la BBC francezilor, lansînd un apel la rezistență generală (18 iunie: La France a perdu une bataille, elle n'a pas perdu la guerre...Mais la France
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din funcția de guvernator al insulelor Bahamas și se reîntoarce în Franța. // Charles de Gaulle este ales de Parlamentul francez prim-ministru al Franței. // După o pauză de cinci ani, pleacă din gara Victoria primul tren spre Europa via Canalul Mînecii (boat train). // Se semnează la New York Charta Organizației Națiunilor Unite (24 octombrie). // Începe seria proceselor de la Nürnberg, mai întîi cu lotul celor 24 de "mari ciminali de război" (noiembrie). Tribunalul se va pronunța în octombrie 1946, dar "Procesul medicilor" se
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
influență majoră asupra dezvoltării arhitecturii și artelor vizuale în Europa și în cele două Americi. În moda vestimentară feminină trei sînt elementele frapante: dispariția turnurii la rochii, apariția taiorului și a fustei pantalon. Rochiile sînt acum mulate pe corp, iar mînecile devin ample. Deși cuvîntul "taior" este de origine franceză (< tailleur = croitor), ideea pare să fi aparținut unui anume (croitor?) englez, Redfern†††††. Cei care lansează moda sînt francezii, nu britanicii. Un reprezentant de frunte al așa-numitei haute couture este Paul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]