18,601 matches
-
ajuns aici, așa cum ai vrut, numai că totu-i dat peste cap și prietenul tău, doctorul, mă urăște, așa c-o să trebuiască să-mi dai o mână de ajutor. Pe când le frunzăream, cărțile ridicau în aer nori de praf. Învățăturile maestrului Lin-Chi, puf. Casa ororii, puf. Departe de Africa: Povestea evoluției umane, puf. Instinctul intuitiv, puf. Catch-22, puf. Visele și timpul; Jurrasic Park; Introducere în mecanica cuantică, puf, puf, puf. Chemarea lui Cthulhu; Cum vă funcționează creierul; Nefericiții; Scurtă istorie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
UNU Istoria ne spune că un călugăr, Eisai, a fost cel care a introdus Zenul în Japonia, dar, înainte de vremurile acelea, a existat un număr de japonezi luminați care au călătorit în China și au studiat Zenul sub îndrumarea vechilor maeștri chinezi. Tekisui n-a călătorit în China pentru a învăța Zenul. El era un student sârguincios în artă și istorie, și s-a dus în China mânat de aceste interese. Se spune că a petrecut mulți ani studiind caligrafia chineză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acum o imagine în alb-negru cu o casă mică, terasată. Casa Primului Eric Sanderson. Casa mea, locul în care mă trezisem pe podeaua dormitorului și-o sunasem pe doctorița Randle și urmărisem meciuri de biliard și gătisem după rețetele celebrului maestru bucătar. Locul pe care-l lăsasem în urmă ca să pornesc în călătoria asta imprimat acum acolo, pe pătrățelul acela de carton. M-am uitat de la imaginea din mână la insula de la orizont. Imaginea devine reflecția, iar reflecția, imaginea. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
transferat la limbi străine. În perioada facultății, fiindcă îndrăgise cântecul și jocul popular, a fost membru al "Ansamblului Casei de cultură a studenților" (s-a înființat în anul 1958) alături de artiști, care au devenit mai târziu nume celebre, cum este maestrul Gheorghe Zamfir. Apartenența la ansamblu i-a dat prilejul să vadă unele țări străine (a dansat cu ansamblul la festivaluri de folclor în Grecia, Polonia, Finlanda ș.a.). După absolvirea facultății, a lucrat un an în Centrul Petrolier de la Țicleni și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în anul 1996 "Ordinul cultural și de presă", "Centenario Azul Ruben Dario", în grad maxim de "Gran Oficial Mayor". În anul 1997, a fost desemnat, în Chile, "Atașatul Cultural al anului 1997". Iar în anul 1997, primește Titlul de "Mare Maestru al Ordinului "Ruben Dario", pentru Europa. Despre toate acestea a scris, la timpul respectiv, cotidianul "România Liberă". În perioada 2001-200,7 a publicat, în cotidianul românesc "Realitatea Românească", peste 500 de articole, analize și comentarii de politică internațională, în special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
proporții fără precedent repurtat de arta poetică și de cultura română în inima Europei ". Alte acțiuni la realizarea cărora a adus o contribuție apreciată au fost spectacolele Teatrului Național din Craiova, concertul oferit de Filarmonica "George Enescu", care sub bagheta maestrului Cristian Mandeal a interpretat magistral Rapsodia a doua de George Enescu și, împreună cu Corul Comunităților Europene din Bruxelles, Simfonia a IX-a de Beethoven. Concertul desfășurat în marea Catedrala din Louvain, la care au participat membri ai parlamentului și ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în secolul trecut, ci în secolul XIX, în 1899; s-a căsătorit tîrziu cu mama, în '39; m-au avut pe mine tîrziu, în '44. Atunci, în '30, tînărul boem cînta pentru 9 lei pe seară și masă, sub bagheta maestrului Mâță. Orchestrele de zece inși funcționau cu dificultăți. După o lună de repetat și repetat și repetat, profitul fiecăruia valora cît un abonament de tramvai. Mai acompania (în felul lui subtil, plus harul de-a citi alla prima vista) tenori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
comportamentul ăsta? Tinerii sînt sfătuiți să nu se rețină de la nimic, să nu-și controleze hormonii, să se vaccineze de pudoare ca de gripă. Editurile se întrec în a publica histoires de cul. Criticii se plîng că românii n-au maeștri ai obscenului, ca Henry Miller. Că scriitorii români pun prea multe frunze de viță textului, că poeții nu-s destul de obsceni. Adică, după DEX: nerușinați, triviali, indecenți, vulgari, porno(grafici); că prozatorii români nu-s destul de destrăbălați, n-au gînduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
slab ar percepe-o far. Vasari povestește că Paolo Ucello s-a căsătorit cu o fată de 19 ani, el avînd 57 sau 59. Au făcut doi copii. Pentru un împătimit al perspectivei, ce perspectivă! Mai grozavă decît a tuturor maeștrilor italieni ai perspectivei. O să orbești? Domnul rănește pe cine iubește. Piero de la Francesca a murit orb și cu ce privire limpede a pictat-o pe Fecioara cu ou de struț; în ce lumină a așezat-o pe Madona Sinigaglia. Degas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ghidați de Dragoș Buhagiar, Doina Levintza și supervizați de marele croitor al Metaforei cuvântului, Fănuș Neagu, prin camera web a computerului, au luat măsurile cu o meticulozitate soioasă, fapt reprobabil care a și dus la concedierea lor. Golit de inspirație, maestrul italian și-a scos delicat pistoletul. Un întreg cimitir de Ferrari se prăbușise peste el, strivindu-i geniul. Baronul metaforei aștepta o idee, un miros sau un gust de verb printre pixeli. Moso, Dragoș, Doinița căutau pe telefonul mobil un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Iulius Cezar se-nnodaseră însângerate, se născu, multiformă, croiala. Victorie! Thailandezele muriseră la naștere. Bubuieli de dopuri, șampanie, valuri de bucurie ducese, de satisfacție contese, de extaz împărătesc. Se pare că Mama, pe partea cealaltă, făcea același lucru cu alți maeștri, al căror nume îmi scapă acum, ceea ce înseamnă că și Citadelele au lacune, șuvoiul dorințelor de a vă informa fiind mai gălăgios decât Cascada Niagara și mai luminos decât o supernovă, deturnează, uneori, flash-urile amintirilor spre găurile de vierme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
te măriți. Nu vreau să mă mărit. Acum bea, ține de foame, mâine mergem la școală. Vreau televizor! Tu trebuie să citești, ca să fii deșteaptă. Uite, iar s-a pornit vântul! * * * "S ă-i facem o rochie din vorbe" hotărî Maestrul Fănuș Neagu. Și vorbele se materializară, fiecare împărțindu-și sarcini în funcție de specialitatea fiecăruia. Pictorii scenografi folosiseră toate elementele vizuale împreună cu geometria sentimentelor care trebuiau să-i reprezinte. Au tăiat la banzic suluri de mătase, kilometri de voal, hectare de poale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
da, cerul e o cupolă a lumii, vedem curb, da, cu siguranță rotunjimile sunt făcute pentru a nu răni palmele zării, ale vântului, altfel nu ar mai curge apele și chiar scrisul pe pagini ar fi colțuros, iar Autorul un maestru cioplitor de hieroglife ilizibile. Miorița, în brațe, stă lipită de mine și plânge pentru că eu merg pe stradă și ea numără pașii, 1, 2, 3, 4, gata, unghiul de 90 de grade și iar 1, 2, 3, 4, sunt liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
braț cu Sofocle admirând viitorul trecut al lui Enescu, înconjurat în prezentul continuu de Andante Sistemo e Misterioso din partea a II-a a Sonatei care ne doare frumos pentru că natalul Bărăgan cântă în limba română. Mioara se apropie delicat de Maestrul preocupat de a imortaliza cu inflexiunile melodice corul atenienilor din Oedip, actul al IV-lea. Heterofonia, contopind mișcarea cu nemișcarea, brăzda spațiul atemporal, urmărită cu încântare de toate ființele din apa netedă a oglinzii. Eram în gândurile Povestitorului! Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înveți să aștepți Autorule. Eram plin de ciudă că o creație a minții mele îmi oferea o lecție. Mă simțeam umilit. Oul învață pe găină cum se ciugulește viața. Și m-am ascuns îmbufnat într-un loc în care, nici maeștrii ei spirituali nu ar fi putut să mă găsească. Acum să te văd, personaj ingrat, cum ai să aprinzi chibritul dacă fosforul este la mine. Flacăra sunt eu, Autorule, îmi zise râzând, aducându-mă de mână lângă singurătatea ei. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și aceeași, capricios de vii, tulburător de îndrăznețe, chinuitor de frumoase, neîndurătoare în dorința de a fi privite, admirate, adulate, neantizate și cineva o va face, se va naște o pană înmuiată în cerneala care suportă așternerea unei asemenea frumuseți. Maestrul orb, după ce lectură în Braille paginile, închise cu zgomot cartea dincolo începea simfonia naturii -, schimbă din partitură un bemol pițigoi cu un diez coțofană și scrise cu degetele în aer: ZIUĂ. Și se-auzea ZIUA. Era Madrigalul naturii sau Misa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zgripțuroaică a basmului, fântâni otrăvite, copaci vorbitori. Am creat, ȘTIIND că noi suntem o poveste pe care va fi trebuind să o așternem cu încredere și că alegoria este însăși adevărul. Sigur, știi cum am luat împreună lecții de dans, maeștrii fiind noi înșine. Ni s-a explicat teoretic ceva anapoda, fără nicio legătură cu ritmul și armonia. Ele trebuiau deduse. Și să nu vorbim decât LIMBA NOASTRĂ în fiecare pas. Dar nimeni nu ne-a explicat ce distanță: de-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nimicnicia existenței cu teoreme și postulate, privindu-ne cu acei ochi indiferenți ca la vederea unei gângănii sau a unei zdrențe oarecare. Atunci deveneam socratici: Știam că nu știm nimic. Îți mai aduci aminte teza la fizică? Atunci am fost maeștrii prostiei, dacă nu cumva ai uitat, pentru că de la început te-am suspectat, Gustav, de o încetineală a minții, inexplicabilă, mai ales că locuiai în centrul orașului, aproape de Dunăre, fapt ce ar fi trebuit să-ți imprime o mare vioiciune, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
păr în 4, 14, 40 pentru orice întâmplare de pe scena vieții de elev minuscul, de ghindă sfărmată de călcâiul autoritar al profesorilor, indolenți la drumurile întrezărite spre inefabil de cugetătorul Nilă Hagiu. Ba chiar fără inimă, atunci când îl obligau pe maestru să pună mâna pe cărțile de Istorie, pe cea de Geografie și pe cea de Muzică, motivându-și modalitatea tiranică a deranjului adus gânditorului, prin natura funcției prozaice, de eliminare a gărgăunilor. Fapt ce frână creația lui Nilă Hagiu timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
într-ale meseriei de a mușamaliza, de a îmbrăca în cumințenie, de a-i pune feregea pe chip artei și căluș în gură strigătului de frumusețe. Dacă Mihai Dinu și Prunilă nu reușiseră în versuri asemenea revoluție, ei bine, Hugo, maestru al picturii invizibilului pentru Samaliot și Năsuc, putea să o facă la fel de ușor, așa cum creiona Gustav un caracter prin evidențierea unui tic sau a unei grimase, încât îl și vedeai în fața ochilor pe respectivul personaj. Nu se știe de ce, Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ultimul vagon, a șasea ajunse ultima piatră. Priveau vidul lăsat în urmă de versurile cu trup de piatră concasată. După câteva trenuri în reluare, dovadă că timpul se întorcea mereu înapoi, Nilă și Prunilă auziră întâi ecoul pe care Hugo, maestru al creării culorilor din concertul Live al concertului timpului, reuși să le materializeze răspunsul. Cuadratele goale, Nilă și Prunilă priveau paginile ziarelor de peste 1.000 de ani, pictate din recuzita bogată a prezentului de farsorul timpului, Hugo. Să așteptăm răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
uriași cu solzi de aur. Unul avea chipul lui Chirilă, celălalt era Halipa. S e făcea că Gustav primea felicitări înainte de a-și juca nenorocitele roluri, dădea autografe îngăimând rușinat: Bine, dar n-am interpretat încă. Abia acum învăț replicile. Maestre, sunteți modest! Cât de convingător! O forță scenică! Gustav se ducea la prima cârciumă dintr-o lume paralelă, încercând să-și revină din sensul giratoriu al gândurilor. Bodega avea patru mese tăblii înfipte într-o țeavă cu fețe de masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ușa clasei, îndreptându-se hotărâtă spre Mihai. Nu vă supărați: de Mitică știți ceva? Aveți vreo veste? Dragă îi răspunse rece bastardul Matematicilor Superioare, eu sunt aici ca să predau acestor nenorociți ultimele descoperiri lăsate cu limbă de moarte de marele maestru Moș Eveniment, și nu pentru informații de tip inferior care privesc doar pe oamenii de rând. Noi ne considerăm mai presus de pasiune, de cauzalitate și de efectele iubirii. Idolul nostru e matematica și atât! Aici e un templu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-l întâmpina pe Mitică așa cum se cuvine. Dar el unde este? am întrebat. E puțin plecat în viitorul îndepărtat ca să ne aducă niscaiva mostre. Vedeți, noi suntem la început și vrem să sărim peste, scuzați, scârboasa tranziție și EL, ca maestru al artelor înalte, firește, nu singur, ci cu alți experți, are misiunea de a ne bucura cu câteva calupuri de viitor. Așa că v-am ruga să creăm o așteptare activă, adică toate mizeriile vremii trebuie eradicate, mai ales șobolanii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
salon. -Numai eu dorm așa de mult? -Nu. Dormitul face parte din blestemul casei. Eu fixez ceasul în fiecare dimineață, căci altfel nu m-aș scula decât la ore monstruoase, ca Biscuit. -Eu unul am hotărât că Biscuit va fi maestrul meu în ceea ce privește arta gândirii. -Dacă vrei, o să-i pun șampanie în gamelă. Mi-am adus aminte că salonul era vizibil din stradă. Sigrid mută frapiera în bucătărie. -La ce oră începem? întrebă ea. -La unsprezece dimineața. Acesta e cusurul șampaniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]