KorAP: Find »[drukola/base=managerial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...557 >

13,923 matches

Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522

ale teoriei stabilirii obiectivelor Înainte de a se impune ca o teorie, stabilirea obiectivelor a fost omologată drept o tehnică de motivare. Și astăzi o serie de autori o consideră mai mult o tehnică, decât o teorie propriu-zisă. Implicațiile practice și manageriale vizează stabilirea obiectivelor dificile și clare pentru motivarea angajaților, stipulând o serie de reguli ce trebuie respectate pentru ca această intervenție să fie eficientă. Creșterea atașamentului față de obiective este una din aceste cerințe și poate fi îndeplinită dacă sunt respectate următoarele

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
o situație complexă este necesară încercarea diferitelor strategii și a posibilităților de rezolvare, iar această direcție este întărită prin diminuarea nivelului de specificitate în stabilirea obiectivelor. Teoria a avut în mediul organizațional un impact ridicat, stabilirea obiectivelor devenind o practică managerială curentă. Și în planul cercetării pot fi identificate o serie de direcții de dezvoltare, dintre care opt sunt apreciate drept semnificative (Locke și Latham, 2006): alegerea obiectivului, obiectivele de învățare, cadrul de referință, afectele, obiectivele grupurilor, obiectivele și trăsăturile de

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
urmărește integrarea relației dintre stabilirea obiectivelor, performanța individuală, recompense, satisfacția în muncă și atașament (Humphreys și Einstein, 2004). Selden și Brewer (2000) consideră că modelul este unul promițător deoarece integrează rezultatele cercetărilor anterioare, include concepte care au semnificații practice și manageriale și urmărește armonizarea perspectivelor centrate pe individ cu cele centrate pe influența mediului. Fig. 10. Ciclul înaltei performanțe (după Latham, 2007, p. 81) Schema logică este una de tip inductiv și integrează relațiile cauzale confirmate prin cercetări care valorifică mai

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
Jasso (2005) justiția organizațională, Brislin și alții (2005) teoria bifactorială, Huang și Van De Vliert (2003) teoria caracteristicilor postului, Peterson și Ruiz-Quintanilla, (2003) teoria evaluării cognitive și teoria caracteristicilor postului etc. Capitolul VI Evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial o aplicație practică În acest capitol sunt prezentate prestațiile profesionale de evaluare a motivației în muncă pe care le-am coordonat în perioada 2002-2008. Aceste prestații contractuale s-au întemeiat pe un model propriu de operaționalizare a conceptului de motivație

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
acționează asupra lor. Modelul propriu de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii este prezentat în figura 11. Acesta furnizează un cadru conceptual pentru evaluarea motivației angajaților și a fost utilizat în ultimii cinci ani pentru măsurarea motivației staff-urilor manageriale din șase organizații brașovene. Schema de operaționalizare integrează patru teorii ale motivației, dintre care trei centrate pe nevoi (teoria ierarhiei nevoilor, teoria motivație-igienă, teoria nevoii de realizare) și o teorie de proces (teoria echității). Teoria ierarhiei nevoilor și teoria motivație-igienă

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
6.3. Prezentarea aplicației practice. Resursa umană evaluată În perioada 2002-2008 în cadrul unor prestații profesionale contractuale, coordonate de Gheorghe Onuț, conferențiar la Catedra de Sociologie Filosofie a Universității Transilvania din Brașov, au fost realizate proiecte de evaluare a staff-ului managerial pentru șase organizații brașovene. Evaluarea motivației în muncă a făcut parte din proiecte mai ample de dezvoltare organizațională. Nevoile beneficiarilor au fost legate de creșterea performanței angajaților, dezvoltarea resursei umane, schimbarea și/sau consolidarea culturii organizaționale, reproiectarea design-ului organizațional

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
și performanța în muncă. De asemenea, evaluarea motivației fiind inclusă în proiecte mai ample de dezvoltare a resursei umane, a urmărit și perfecționarea personală, în direcția creșterii conștiinței de sine (self awareness) a persoanelor evaluate și îndeosebi a staff-ului managerial. Pentru aceasta, întreg personalul evaluat a avut acces la dosarul propriu de evaluare, care a cuprins pe lângă rezultatele evaluării și o prezentare a teoriilor motivației în muncă și a implicațiilor practice și manageriale ale acestora. Din cele șase organizații brașovene

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
persoanelor evaluate și îndeosebi a staff-ului managerial. Pentru aceasta, întreg personalul evaluat a avut acces la dosarul propriu de evaluare, care a cuprins pe lângă rezultatele evaluării și o prezentare a teoriilor motivației în muncă și a implicațiilor practice și manageriale ale acestora. Din cele șase organizații brașovene au fost evaluați 648 manageri, dintre care 421 bărbați și 227 femei. Vârsta medie a managerilor a fost de 38,6 de ani. Decizia de a începe evaluarea motivației în muncă cu echipa

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
ale acestora. Din cele șase organizații brașovene au fost evaluați 648 manageri, dintre care 421 bărbați și 227 femei. Vârsta medie a managerilor a fost de 38,6 de ani. Decizia de a începe evaluarea motivației în muncă cu echipa managerială a fost una strategică și a luat în calcul mai multe dimensiuni organizaționale. Proiectele de evaluare a motivației au avut un caracter pilot, urmând ca procedura să fie extinsă (prin departamentele proprii de resursă umană) la nivelul tuturor angajaților. În

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
luat în calcul mai multe dimensiuni organizaționale. Proiectele de evaluare a motivației au avut un caracter pilot, urmând ca procedura să fie extinsă (prin departamentele proprii de resursă umană) la nivelul tuturor angajaților. În acest context, începerea evaluării cu echipa managerială a urmărit familiarizarea acesteia cu procedura de lucru, creșterea gradului de informare privind metodele și tehnicile de motivare și asigurarea suportului staff-ului managerial pentru extinderea procedurii la nivelul celorlalte eșaloane ierarhice. Proiectele de investiție în resursa umană nu pot

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
departamentele proprii de resursă umană) la nivelul tuturor angajaților. În acest context, începerea evaluării cu echipa managerială a urmărit familiarizarea acesteia cu procedura de lucru, creșterea gradului de informare privind metodele și tehnicile de motivare și asigurarea suportului staff-ului managerial pentru extinderea procedurii la nivelul celorlalte eșaloane ierarhice. Proiectele de investiție în resursa umană nu pot fi optim implementate dacă nu există o bună informare a angajaților cu privire la scopul, obiectivele și rezultatele așteptate. În condițiile în care un astfel de

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
apropiate de baza ierarhiei (managerii de linie, managerii de mijloc) să blocheze sau să îngreuneze implementarea proiectului. Diminuarea acestui risc a fost posibilă prin includerea eșaloanelor de manageri în proiectul pilot. Cel de-al doilea considerent pentru evaluarea staff-ului managerial este dat chiar de obiectivele propriu-zise ale procedurii. Scopul evaluării motivației în muncă a fost acela de a identifica metodele și tehnicile adecvate de motivare pentru fiecare angajat și a furniza șefilor direcți pârghiile necesare aplicării lor. Procedura s-a

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
finalizat cu întocmirea unor dosare personale de evaluare la care au avut acces managerii evaluați și șefii direcți. Fiecare dosar a cuprins, pe lângă rezultatele evaluării și o descriere analitică a teoriilor motivației utilizate în cadrul procedurii, asigurându-se astfel familiarizarea echipei manageriale cu problematica motivării. Managerii au fost împărțiți în trei clase, în funcție de nivelul deținut în ierarhia organizației: top management, middle management și line management. Această clasificare a fost realizată pe baza unui proces de evaluare și analiză a posturilor. Procesul de

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
utilizat o schemă proprie de operaționalizare a motivației, fiind instrumentate următoarele modele teoretice: modelul combinat Maslow-Herzberg, modelul C. Alderfer, modelul D. McClelland și modelul J.S. Adams. Având în vedere obiectivele procesului de evaluare a motivației în muncă a staff-ului managerial din organizațiile brașovene, dar și resursele de timp și resursele financiare alocate acestor contracte, am optat pentru utilizarea anchetei combinate. Tehnicile folosite pentru culegerea datelor au fost interviurile semi-structurate individuale face to face și scala R-P-A. Interviurile au fost realizate

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
prealabilă. 6.4.1. Modelul combinat Maslow Herzberg Pentru depășirea rigidității celor două modele teoretice centrate pe nevoi (ierarhia nevoilor elaborată de A. H. Maslow și teoria motivație-igienă elaborată de F. Herzberg), în evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial s-a utilizat un model teoretic combinat. Modelul combinat Maslow-Herzberg are rolul de a valorifica capacitatea predictivă a celor două teorii, printr-o schemă de măsurare de tip aditiv. Teoria lui Maslow este utilă pentru a indica nivelul de motivare

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
muncă în direcția creșterii randamentului muncii. 5. Comportamentele care servesc deopotrivă intereselor organizației și intereselor angajatului sunt cele de satisfacere a nevoilor de nivel superior. 6. Dacă pentru saturarea factorilor igienici se impun măsuri corective ce sunt gestionate de echipa managerială, pentru saturarea factorilor incitativi măsurile trebuie luate de șeful direct al persoanei evaluate. 7. Chiar dacă angajații sunt ușor nemulțumiți de nivelul salariului sau de condițiile de muncă, nu înseamnă, în mod necesar, că numai după ce are loc o creștere a

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
motivaționale și asigurarea unui nivel mai ridicat de compatibilitate între trăsăturile titularului de post și caracteristicile postului. Potrivit predicțiilor teoriei, persoanele care au nevoia de realizare dominantă obțin performanță pe posturi de expert/specialist și în roluri antreprenoriale, în timp ce pozițiile manageriale sunt performate cu succes de persoane care au dominantă nevoia de realizare, cu nevoia de putere în poziție secundă. Posturile care implică un nivel dezvoltat al relaționării (relații publice, resursa umană, vânzări) sunt performate cu succes de persoanele care au

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
s-a pornit de la premisa că tipul dezirabil de cultură organizațională poate fi dezvoltat prin plasarea în posturi cheie a angajaților care pot transmite valori și practici specifice acestuia. Astfel, o cultură organizațională de tip family friendly necesită un staff managerial cu o nevoie ridicată de afiliere, îndeosebi pentru managerii de linie. O cultură organizațională de tip learning poate fi consolidată sau dezvoltată de managerii care au nevoia de realizare dominantă. Similar, o cultură organizațională de tip macho solicită manageri cu

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
afiliere) 4 6 Pentru întărirea rezultatelor obținute prin aplicarea modelului McClelland scorurilor obținute prin aplicarea scalei R-P-A s-au corelat cu scorurile obținute prin utilizarea unor probe suplimentare. Pentru fiecare manager a fost aplicat un test de evaluare a abilităților manageriale, fiind evaluate șapte dimensiuni (Whetten și Cameron, 1984): maturitatea valorilor morale, rezistența la stres, stilul cognitiv, rolul predilect în echipa de conducere, rezolvarea creativă a problemelor și stilul de gestiune a conflictelor. De asemenea, s-a realizat evaluarea psihologică a

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
echipa de conducere, rezolvarea creativă a problemelor și stilul de gestiune a conflictelor. De asemenea, s-a realizat evaluarea psihologică a personalității, evaluare care a vizat temperamentul, echilibrul psihic general, maturitatea afectivă, sursele de anxietate, sursele de stres. Evaluarea abilităților manageriale și evaluarea personalității nu se înscriu în obiectul acestei prezentări, acestea nefiind incluse în procedura propriu-zisă de evaluare a motivației în muncă. Aceste părți din contractele de consultanță au contribuind secvențial la clarificarea neconcordanțelor și la creșterea validității de criteriu

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
din organizațiile beneficiare. 6.5. Rezultate și reguli de bună practică în evaluarea motivației Evaluarea motivației în muncă pentru cei 648 de manageri din organizațiile brașovene s-a finalizat cu întocmirea rapoartelor individuale pentru fiecare persoană evaluată și a rapoartelor manageriale destinate directorilor generali și/sau acționarilor companiilor. Rapoartele individuale au cuprins rezultatele evaluării, rubrica "recomandări pentru șeful direct" și transcrierile secvențelor de interviu care au instrumentat modele teoretice. Aplicarea modelului combinat Herzberg-Maslow a evidențiat lista factorilor extrinseci (igienici Herzberg, respectiv

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
nivelul întregii organizații. Dimpotrivă, întregul demers s-a centrat pe profilul individual al fiecărui angajat evaluat și pe elaborarea unor planuri personale pentru creșterea motivației în muncă. O serie de concluzii, pot fi însă desprinse, pentru cele trei nivele ierarhice manageriale. Prin aplicarea modelului Herzberg-Maslow s-a constatat saturarea factorilor igienici la nivelul top managerilor, aceștia acționând preponderent pentru satisfacerea nevoilor de nivel superior (nivel IV-V Maslow). Au fost însă și manageri din această categorie care au semnalat necesitatea redimensionării

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
ales cu colegii care dețin poziții similare în firma angajatoare. Pentru această dimensiune se poate emite ipoteza potrivit căreia orientarea managerilor către grupurile din interiorul organizației crește odată cu scăderea nivelului ierarhic din organizație. Evaluarea motivației în muncă pentru staff-ul managerial din organizațiile brașovene a permis identificarea unor reguli de bună practică privind implementarea acestor proiecte și dezvoltarea relației cu reprezentanții organizațiilor beneficiare. Cele șase contracte de consultanță au avut durate diferite, în funcție de numărul managerilor evaluați și a cerințelor clienților, variind

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
este direcționată într-un singur sens: evaluarea motivației în muncă a fiecărui angajat, urmată de configurarea unui set individual de tehnici de motivare. Limitele acestui demers sunt multiple, așa cum s-a constatat și în urma procesului de evaluare a staff-ului managerial din organizațiile brașovene. Pot fi identificate trei tipuri de limite: conceptuale, pragmatice și metodologice. Limitele conceptuale sunt date de nucleul teoretic al modelelor teoretice centrate pe nevoi. Acestea postulează existența unei ierarhii, a unei succesiuni în activarea nevoilor umane. Pentru

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
ultimul secol arată că o treime din totalul cercetărilor aferente psihosociologiei organizaționale vizează problematica motivației și a satisfacției. De asemenea, evoluția numărului de publicații indică o menținere a interesului față de acest domeniu. În ceea ce privește mediul organizațional, se poate afirma că practicile manageriale din ultimele decenii acordă o importanță sporită resursei umane în general și motivației în special. Motivarea angajaților este sintagma care atrage atenția managerilor, indiferent de dimensiunea organizației și cultura managerială. Cu toate acestea, distanța dintre teoria motivației și practica motivării

Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]