3,668 matches
-
determină creșterea substanțială a deficitului bugetar național, cu tot cortegiul său de mari efecte economice negative. La toate acestea se mai adaugă un factor neeconomic, dar care este important și pe care nici Marx, și nici alți adepți ai teoriei marxiste nu l-au luat în considerare. Acest factor are un rol deosebit în declanșarea și evoluția unei crize economice. Este vorba de factorul uman, de psihologia lui, înainte, în timpul și după terminarea unei crize economice. Starea de panică provocată de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sau macroeconomic. În concepția lui Engels și a lui Marx și prin prisma materialismului istoric 68 existența claselor sociale este determinată de structura economică fundamentală a societății, a muncii și a proprietății. Din acest punct de vedere, Marx și toți marxiștii iau în considerare existența a doi factori fundamentali care determină poziționarea diferitelor clase sociale: ─ factorii obiectivi dovedesc existența acelorași tipuri de relații față de mijloacele de producție. În această categorie sunt incluși oamenii dintr-o clasă care își asigură condițiile de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
baza unor asemenea criterii, Marx și Engels consideră că, în capitalism, societatea este împărțită în două mari categorii: proprietarii și ne-proprietarii mijloacelor de producție. Categoriei sociale a "micilor burghezi" nu li se acordă o importanță deosebită, întrucât, în opinia marxiștilor, aceștia sunt proprietari ai mijloacelor de producție, pe care le folosesc ei înșiși și nu angajează sau "exploatează" altă forță de muncă. În această categorie sunt incluși micii meseriași, micii negustori și cei mai mulți dintre profesioniști. Factorii amintiți mai sus pot
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
caz, nu ar putea fi socotiți ca factori prioritari în interpretarea noțiunii de clasă socială. În primul rând, asemenea factori nu sunt suficienți pentru a explica poziția "de clasă" și nici nu pot fi considerați ca un imbold (așa cum pretind marxiștii) al unui conflict permanent între clasele sociale, manifestat prin "lupta permanentă de clasă". În al doilea rând, concepția lui Marx și Engels legată de clase și "lupta de clasă" în societatea capitalistă se bazează pe niște postulate și teorii empirice
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sociale. Prof. Ralf Dahrendorf 72 consideră că cei mai mulți dintre sociologi, până la Werner Sombart 73 și Max Weber 74, au asociat conceptul de clasă socială cu diverse tipuri și aspecte sociale, în special cu cele referitoare la stratificarea socială. În literatura marxistă, definirea claselor sociale se referă la locul pe care îl ocupă o clasă socială într-un anumit sistem de producție istoricește determinat și prin raportul în care se află față de mijloacele de producție, prin rolul pe care îl are în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
reclamă și publicitate, de exemplu, sunt socotiți ca "neproductivi". Un paradox al vremurilor noastre este și faptul că producția de armamente este considerată ca fiind tot o activitate productivă. Referitor la aceleași principii de catalogare a muncii, Marx și toți marxiștii au omis (voit sau nu) să explice caracterul muncii unui profesor (sau a oricărui salariat) care, atunci când este angajat la o școală (sau la o instituție) privată, poate fi considerat că desfășoară o activitate "productivă" (în sensul concepției marxiste), întrucât
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
toți marxiștii au omis (voit sau nu) să explice caracterul muncii unui profesor (sau a oricărui salariat) care, atunci când este angajat la o școală (sau la o instituție) privată, poate fi considerat că desfășoară o activitate "productivă" (în sensul concepției marxiste), întrucât, prin activitatea lor, creează profit pentru proprietarul școlii sau instituției respective, în timp ce, aceleași activități, desfășurate însă în școli sau instituții de stat, unde nu se urmărește obținerea de profit, se consideră munci "neproductive". Putem oare desprinde de aici concluzia
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
85, aceasta fiind înlocuită cu noțiunea de rentabilitate 86. Dacă ar fi să desprindem o concluzie în funcție de rezultatele reale (și nu din datele oficiale ale statisticilor mistificate) ale economiei socialiste, putem spune că, prin teoria sa, Marx, și în general marxiștii, au făcut un mare deserviciu "clasei muncitoare". După Revoluția rusă din 1917, ulterior transformării Rusiei într-o țară socialistă și mai apoi când țările satelit ale Uniunii Sovietice, din Europa răsăriteană și din alte colțuri ale lumii, au devenit țări
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
conștiinței ei de clasă) și, prin concentrarea și centralizarea capitalurilor. Cât de reale și valoroase pot fi considerate în prezent asemenea afirmații? În aceeași ordine de idei se încadrează și opinia lui Henri Lefebvre,88 care spune că: "Marx și marxiști au ridicat istoria manifestării contradicțiilor [între clasele sociale n.n.] la cel mai înalt nivel [amplificându-le și ridicându-le la rangul de "legi sociale obiective" n.n.] prevăzând prin aceasta sfârșitul societății capitaliste". De asemenea Hans-Herman Hoppe 89 afirmă: "Angajându-se
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de fapt să stârnească indignarea cititorului față de brutatlitatea prin care s-au format averile capitaliste". De fapt, pe această cale, Marx a ocolit o problemă pe care el a considerat-o ca fiind elucidată. Profesorul Hoppe menționează în lucrarea Teoria marxistă a claselor că Marx a căutat să abată atenția de la faptul că teza lui era, în fond, una cu totul alta: chiar și în ipoteza în care s-ar presupune existența unui capitalism așa-zis "curat" (expresia lui Hoppe), adică
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
capitalistul care angajează mână de lucru (după opinia lui Marx) este direct angrenat într-un proces de exploatare, ceea ce Marx a considerat a fi fost cea mai mare contribuție a sa la analiza economică. O evaluare mai atentă a teoriei marxiste a exploatării muncitorilor, dovedește că prețurile factorilor de producție (în mod specific salariile plătite muncitorilor) sunt cu mult mai mici decât prețurile de vânzare a produselor finite. Muncitorul, de exemplu, primește un salariu care reprezintă echivalentul bunurilor de consum ce
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de consum ce pot fi produse în trei zile lucrătoare, dar el muncește efectiv cinci zile pentru acest salariu, producând bunuri de consum ale căror volum și valoare depășesc remunerația primită. Produsele celor două zile reprezintă plusvaloarea (în sensul terminologiei marxiste), pe care capitalistul și-o însușește în mod gratuit. De fapt, afirmă Hoppe, muncitorul consimte la efectuarea unui "târg" (cu capitalistul) de stabilire a salariului. Acest "târg", este o acceptare de către muncitor a unui bun prezent (salariul), în schimbul unui timp
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și de risc90 pe care acesta le acceptă. Din cele de mai sus rezultă că interesele celor doi participanți la tranzacția salariului (muncitorul și reprezentantul firmei capitalistului) nu au un caracter antagonist, așa cum a fost prezentat de întreaga literatură economică marxistă, ci se bazează pe o înțelegere mutual benefică. Făcând o comparație între pozițiile celor două clase sociale din sistemul capitalist, de condițiile de activitate ale muncitorului într-un sistem socialist și a necesității luptei de clasă, trebuie să ne fie
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
se angajeze un muncitor (salariat), remunerarea muncii era stabilită pe baza criteriilor amintite; ca atare nu exista niciun fel de diferențiere și niciun fel de stimulent al muncii. Astfel, se poate confirma opinia multor economiști teoreticieni, după care întreaga teorie marxistă a "exploatării omului de către om" și a nevoii de lichidare a acesteia printr-o revoluție de tip socialist aparține unei adevărate fantasmagorii, atât din punct de vedere economic, cât și social și juridic. Conform literaturii marxiste, conflictele sociale care au
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
după care întreaga teorie marxistă a "exploatării omului de către om" și a nevoii de lichidare a acesteia printr-o revoluție de tip socialist aparține unei adevărate fantasmagorii, atât din punct de vedere economic, cât și social și juridic. Conform literaturii marxiste, conflictele sociale care au avut loc pe parcursul istoriei au fost forme de manifestare a diferitelor nemulțumiri ale păturii sociale sărace împotriva celor înstăriți. Aceasta este și afirmația lui Marx și Engels; ei spun: Toate societățile de până acuma s-au
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
prezentate în acest capitol, este faptul că perioada la care Marx se referea și pe care o explica teoria marxist-leninistă, prin tezele sale propagandistice, era o epocă ce poate fi considerată ca fiind total depășită și, ca atare, nici tezele marxiste nu pot fi considerate altfel. Toate acestea, însă, nu înseamnă că nu există multiplele deficiențe care se manifestă în sistemul capitalist și care îl fac să fie departe de a fi un sistem perfect. Dacă există așa ceva! În analiza prezentată
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
multiplele deficiențe care se manifestă în sistemul capitalist și care îl fac să fie departe de a fi un sistem perfect. Dacă există așa ceva! În analiza prezentată în capitolele ulterioare, vom vedea (încă o dată) că teoria lui Marx și a marxiștilor (susținută ani de zile) referitoare la obținerea profitului sau a rentei prin exploatarea muncitorilor, la necesitatea luptei de clasă și a lichidării capitalismului prin acțiunea proletariatului "revoluționar" ca "gropar" al societății capitaliste, a avut un caracter pur propagandistic, și că
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
prin exploatarea muncitorilor, la necesitatea luptei de clasă și a lichidării capitalismului prin acțiunea proletariatului "revoluționar" ca "gropar" al societății capitaliste, a avut un caracter pur propagandistic, și că, în condițiile unei economii moderne, ea a devenit total desuetă. Teoria marxistă, își va putea păstra locul doar în categoria doctrinelor economice și politice istorice. Asemenea teorii nu vor mai fi luate în considerare decât ca referiri istorice, atunci cînd se va discuta despre cauzele diverselor evenimente economice din secolele precedente. CRIZA
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
prima vedere). Cauzele acestui "șoc economico-financiar" nu se pot regăsi nici în teoria cu privire la producția sau supraproducția de bunuri materiale, nici în legea valorii și a plusvalorii, nici în "exploatarea" omului de către om și în nicio altă parte a teoriei marxiste, ci provin din tot felul de dereglări financiare, din cheltuieli excesive, nu întotdeauna justificate din punct de vedere economic, din decizii eronate (sau intenționat prost aplicate) la diverse niveluri micro sau macroeconomice. În luna mai 2008, Dr. Ben Bernanke, specialist
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
New York, 2010 p. 53 Din cele prezentate mai sus, se poate desprinde concluzia că scăderea nivelului de trai a celei mai mari categorii sociale (clasa mijlocie a populației), prin creșterea inflației, nu depinde (așa cum considera Marx și toți susținătorii concepției marxiste) de "exploatarea omului de către om", și aceasta nu poate declanșa o revoluție de tip "socialist" care să ducă la lichidarea sistemului capitalist. Scaderea nivelului de trai este determinată de condițiile financiare și de modul în care este condusă politica economică
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sunt foarte instabile, riscurile pierderilor fiind foarte mari. Majoritatea au considerat că economisind sau procurând cele necesare sunt mult mai câștigați. Din a treia categorie, la care se raliază și autorul, fac parte cei care se referă la critica teoriei marxiste a politicii economice (care accentuază contradicția capitalului însuși, privit ca o relație socială ce determină însușirea plusvalorii), care favorizează un dezechilibru economic. Teoria marxistă, așa cum am prezentat-o și în capitolele precedente, plasează cauza și originea crizelor în sfera producției
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
categorie, la care se raliază și autorul, fac parte cei care se referă la critica teoriei marxiste a politicii economice (care accentuază contradicția capitalului însuși, privit ca o relație socială ce determină însușirea plusvalorii), care favorizează un dezechilibru economic. Teoria marxistă, așa cum am prezentat-o și în capitolele precedente, plasează cauza și originea crizelor în sfera producției. După concepția marxistă, crizele economice creează multiple dificultăți clasei muncitoare datorită disproporției dintre producția capitalistă (creată numai în scopul obținerii de profit) și subconsumul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
economice (care accentuază contradicția capitalului însuși, privit ca o relație socială ce determină însușirea plusvalorii), care favorizează un dezechilibru economic. Teoria marxistă, așa cum am prezentat-o și în capitolele precedente, plasează cauza și originea crizelor în sfera producției. După concepția marxistă, crizele economice creează multiple dificultăți clasei muncitoare datorită disproporției dintre producția capitalistă (creată numai în scopul obținerii de profit) și subconsumul la care este supusă marea ei masă, ce nu își poate asigura prin salariu decât mijloace modeste, de subzistență
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
planificare centralizat; pe de altă parte, țările capitaliste au aplicat o politică de izolare de restul lumii. Politica economică impusă prin planurile cincinale a permis numai pe o anumită perioadă o expansiune industrială și agricolă. Propaganda comunistă a folosit teoria marxistă despre șubrezirea sistemului capitalist și certitudinea succesului sistemului economic socialist. Teoria privind concentrarea marilor averi în mâinile unui număr din ce în ce mai redus de posesori, ruinarea permanentă a micilor antrepenori, scăderea constantă a ratei profitului în directă legătură cu capitalurile investite și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Propune reforma capitalismului, printr-o revoluție comunistă. În 1938 își publică autobiografia intitulată Destăinuirile unui economist eretic și își exprimă speranța că SUA va participa la cel de-al Doilea Război Mondial. Istoricii au atacat opiniile lui Hobson și teoria marxistă privind imperialismul. El a fost criticat pentru punctul de vedere antisemit în privința posesiei aurului și diamantelor de către evreii din Africa de Sud. MRP (Material Requirement Planning Planificarea cererii de materiale) Sistem folosit în special în întreprinderile manufacturiere, în vederea asigurării materialelor necesare procesului
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]