2,968 matches
-
ieșire, fără nici o armă, a fost un semnal pentru cei care Îl pot Înțelege. Această descoperire Îl uimi mai mult chiar decât desfășurarea luptei, care nu era deloc o luptă, fiindcă nimeni nu reușise să-l atingă. Era un adevărat masacru. Un singur om atacase și ucisese peste treizeci sau, poate, patruzeci de adversari fără a fi rănit. Cercul din jurul lui se lărgise, treptat, căci nici un Cuceritor nu mai voia să se afle În apropierea omului care aducea moartea. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spusese, cu aceste cuvinte, că el Îl reprezintă, cu adevărat, pe Amir Baian. - Și eu Îi doresc stăpânului tău aceeași liniște a sufletului, răspunse Oană. Deși, după câte Îmi spun cei cu vederea ageră, dincolo de Nistru a fost un adevărat masacru. Stăpânul tău e mânat de o dorință de răzbunare care stârnește furtună. - Stăpânul meu e cel mai mare luptător al Asiei, moștenitorul lui Gingis han. Dar acum el Îndeplinește poruncile celui care e mai presus de el. Marele Maestru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sultanul se pregătește să părăsească tabăra și că peste cincizeci de mii de ieniceri și spahii Îl vor Însoți! Voievodul privi scurt spre spătarul Costea, proaspăt Înălțat În rang după moartea spătarului Mihail. Se iveau boieri și dregători noi după masacrul de la Valea Albă. Oameni tineri, care Îi prețuiau pe cei care se jertfiseră și care, la rândul lor, credeau În victorie. Stolnicul Petru, comisul Groza, căpitanul Gherman, Dragoș, pârcălab de Roman. Și alții. Îi scosese În primele rânduri, le dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră speranța. Era singur, dar vreme de aproape două decenii Învățase tot ce se putea Învăța despre luptele de pedestrime și cavalerie. Era adevărat, Oană nu fusese la o singură bătălie, iar aceea se transformase În masacru. Dar nimeni n-ar fi putut salva ceva, cu zece mii de oameni Împotriva unui val de o sută cincizeci de mii. - Aprinse, măria ta? Întrebă Costea. Voievodul Își reveni din gânduri. Era dimineața Sfintei Fecioare, iar ștafetele sale Înștiințaseră locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu mai dădea nici un ordin, căci nimeni nu l-ar fi ascultat. Dar brațul lui spinteca, fulgerător, fiecare spahiu ivit În cale, ca și cum ar fi fost o păpușă de paie. Dealul Ilișeștilor deveni, În doar câteva minute, un loc al masacrului. „Sunt nemuritor!” gândi, brusc, Jurj. Era o revelație. O imensă lumină care Înlătura toate grijile și toate primejdiile. Nu exista nici o primejdie. Exista doar el, forța lui, mânia lui, brațul lui. Și știu că, În acea zi sfântă, anume aleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o idee bună... spuse Ștefănel, cu aceeași voce liniștită. Pumnalul din teaca legată de Încheietura ta dreaptă ar pune Într-o primejdie prea mare viața stăpânului tău... Ali Își aminti despre ce i se povestise, la Întoarcerea din Balcani, despre masacrul din piața Ak Sarai. Și despre cel din deșertul Gobi. Și despre calitățile paranormale ale Marelui Maestru. Se gândi să nu se gândească la nimic, știind că tânărul din fața lui va citi și aceste gânduri albe. Făcu semn gărzii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe urmele căpitanului Oană și adâncea debandada trupelor turcești. Ștefan privea totul și Înțelese că se apropia de o nesperată victorie. După atâtea bătălii, știa când dușmanul Începe să cedeze. Îi simțea teama. Îl avea În față, din nou, după masacrul de la Valea Albă, pe Mahomed. Și Mahomed se retrăgea. Atunci Își aminti de un detaliu de care toată lumea uitase. Apărătorii primseră două mesaje pe care căpitanul Oană nu le citise. Le ceru Erinei, care le Întinse fără a-și lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oblâncul șeilor. Și deodată, asemeni unei pantere care pândise doar momentul hotărâtor, Marele Maestru țâșni În fața voievodului, se opri o fracțiune de secundă, cât să rupă Între degetele mâinii drepte săgeata otrăvită, apoi scoase ambele săbii de la spate și dezlănțui masacrul. Mișcările erau prea iuți ca să poată fi văzute și parate. Erau fulgere care aduceau moartea. În fața lui, ienicerii nu reușeau să se retragă suficient de repede. Erau uciși aproape fără să apuce să ridice iataganele și cădeau În neființă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sustrage unei reprezentări simpliste. În același timp, televizorul aducea războiul „acasă“ în mod mult mai efectiv decât ar fi putut să o facă vreodată grupările radicale. În fiecare seară, milioane de americani, în timp ce se aflau la cină, deveneau martori ai masacrelor pricinuite de trupele lor în Vietnam. Camerele de luat vederi au fost prezente și în august 1968, la convenția Partidului Democrat, care a avut loc la Chicago, atunci când Yippies (Youth International Party) au protestat împotriva înfrângerii oponentului războiului Eugene McCarthy
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în cădere. Pe urmă nu s-a mai mișcat nimic. În orice caz, am văzut ieșind din grămadă roata din față a unei biciclete: cum se învârtea și se tot învârtea. Dar se poate întâmpla și ca această descriere a masacrului să fie numai o imagine fabricată ulterior, care este pusă în scenă din cauză că, încă înainte de răpăitul final, eu îmi părăsisem deja postul de la fereastră și nu văzusem nimic, n-am vrut să văd nimic. Fără mitraliera ușoară, arma care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
must, fremăta de sărutarea meșteșugită a mangalului de stejar. Viu încă pe jumătate, manifesta prin acel palpit lupta recentă dintre foc și fibre și rezista autopsiei cu totul jalnice a lui Mini, de o inferioritate chirurgicală vădită. Totuși săvârșise singură masacrul parțial. Elena, nemișcată, cu profilul ei grec perfect, palidă și îngîndurată, nu-și oferise servi ciile, nici Lina, care era operatoare desăvârșită. Iar glumele obicinuite ale lui Nory la friptură nu se produseseră: "Tu Eleno! toată viața ta o împărți
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca și celălalt, era în plină desfășurare. Peste tot, pe întreaga scală, voci proferau amenințări și acuzații. ― Mașina! Mârșava Mașină!... O monstruozitate mecanică, necinstită, inumană... Conspiratorii venusieni, cei care au infectat oamenii cu otrava sa străină... Cămașă de forță... asasinat... masacru... Și în tot acest timp, ca un fundal sonor al acestor voci mincinoase, răsunau bubuiturile tunurilor, vacarmul surd, dar în continuă creștere, al armelor. Gosseyn simțea că adoarme. "M-aș simți mai bine în pat. Sunt obosit. Atât de obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
în alte câteva domenii bine definite. Iar noi am distrus Mașina cu torpile atomice. Mici, e drept, dar totuși atomice. În concepția Ligii crima supremă este genocidul. Dacă omori 5% din populație, este un război; dacă omori 10%, este un masacru și ești pasibil de plata de daune, dacă acest lucru poate fi dovedit în fața Ligii. Dacă ucizi 20%, sau un total de 20 de milioane, este un genocid. Și dacă fapta este dovedită, guvernul sau puterea compromisă sunt declarat "în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
valoare. Nu voi distruge civilizația non-A. Nu voi folosi energia atomică. O voi rupe cu Enro sau, cel puțin, nu-l voi informa cât mai mult timp posibil. Aici voi duce numai un război de uzură și voi reduce masacrul. Sunt gala să ofer toate acestea în schimbul colaborării tale voluntare. Dar dacă vom fi nevoiți să-ți forțăm concursul, nu mă voi mai simți legat cu ceva. Singura întrebare fără răspuns este, în fond următoarea (Ochii lui verzi ardeau intens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
industrial. Și atunci, s-a hotărât să-i slugărească în continuare pe doi bătrâni dintr-un orășel de lângă Madrid. O mai leagă de Spania și pensia de urmaș pe care o primește nepotul meu de pe urma tatălui său dispărut în acel masacru. Dar și fecioru-meu mi-a spus că nu s-ar mai întoarce acasă, în situația de acum, pentru nimic în lume... Să se întoarcă la minciună, zice, la hoție, la curvăsăraie la nivel înalt și la tunuri-țepe pe seama bogățiilor Țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oamenilor. Nu mă voi referi la unele drame teribile care se întâmplă sub ochii noștri și care ne dau oricând de gândit. Nu voi descrie dezastre naturale sau politice, forme de violență, decizii nebunești, vieți nefericite, calcule halucinante, orori și masacre puse cu destulă știință la cale. Toate acestea sunt nemijlocit absurde. Ele pot arunca departe orice logică a bunei conviețuiri. Descoperă imediat latura tenebroasă a vieții, fiind terifiante în ordine cotidiană și socială. Le poți resimți în chip elementar astfel
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
acum 3500 de ani! Profesorul: Apar hărtia și scrisul, busola, praful de pușcă. Aurora: Este o glumă. Ce a uitat să facă pe Pămănt Dumnezeu, face chinezul! (răsete) Evelin: Dar au apărut și s-au generalizat crima, războaiele cu mari masacre umane. Aurora: și cum ați vrut să opriți evoluția omului, a vieții pe Pămănt? Evelin: Prin declanșarea unor epidemii generale. Dar, pănă la urmă, le-am folosit doar parțial: holera, ciuma, tifosul toate făcute în laboratoarele noastre. Profesorul: Ați făcut
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să nu pufnească în râs în nasul lui Cioc, și-i spuse plin de falsă nevinovăție: ― Vă mulțumesc că mi l-ați adus!... Dar Cioc, dacă terminase cu Noica, nu terminase și cu clasa. Voia să-l afle pe autorul "masacrului" săvârșit asupra nasturilor: ― Cine e ființa lui Dumnezeu care a tăiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridică Harry Löbel, cu o mutră de pocăit, care ar fi făcut milă și celui mai neînduplecat om: ― Eu, domnule profesor... ― Cum, tu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și în La macumba du gringo, promisiunea ce trebuie onorată. Bonbon distruge pe toți cei care se află în preajma ei. Agentă a marii puteri de la nord, ea regizează ambuscada în care pier Peau-Noire și tovarășii săi. O victimă a acestui masacru este și tovarășul lui Sven, melanezianul Makka. Crima lui Bonbon transformă destinul lui Sven - ca și Corto, Sven este un cruciat al cauzelor pierdute și un devotat al prieteniei, chiar și dincolo de mormânt. Dragostea trădată a lui Moretta este rugul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
duce existența sub semnul ostilității implacabile față de cei pe care expansiunea mesianică a Americii îi condamnă la o luptă fără speranță - triburile de indieni. Ceea ce pare o biografie exemplară se schimbă odată cu actul dezertării. Refuzând să ia parte la un masacru al inocenților, refuzând să cauționeze asasinatul comandat de superiorii săi, Kirk se vede redus la poziția de dezertor, exilat pe întinsele câmpii cutreierate de bizoni, obligat să-i evite pe compatrioții săi, cei pentru care nu mai este decât un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nimicește misiunea trimisă de guvernul Maiestății Sale. Transformarea lui Winkie este completă - din fostul seducător și jucător de cărți nu a mai rămas decât ura, o ură care îl împinge să lupte și să îl ucidă pe sergentul englez în mijlocul masacrului din Kabul. Mântuirea sa nu poate veni decât din această vendetă. Trecând mai departe, din munte în munte, Winkie devine părtaș la tainele pe care diplomații și agenții secreți le trafichează, în anul de grație 1879. O listă cu agenți
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se desenaseră siluetele escadrilei de avioane republicane. Iată-i pe oamenii lui Malraux, strigau toți, cu acel entuziasm pe care doar speranța disperată îl poate hrăni. Pe Malraux, Corto îl descoperise în China, acolo unde amândoi scăpaseră cu viață din masacrele naționaliste și iată că sus, pe cer, Malraux își împlinea visul pe care i-l mărturisise lui Corto într una din serile pe care le petrecuseră pe jonca ancorată în rada unui port. Simt în mine o energie pe care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să expunem starea deplorabilă În care se găseau victimele. Domnul Brener era literalmente decapitat, cu un pumnal sau satâr, iar fetițele... Se făcea o aluzie prudentă la faptul că fetițele fuseseră violate de doi bărbați, apoi Îngrozitor mutilate. Făptuitorii Îngrozitorului masacru (relatăm cele publicate În Aradi Napló) nu fură greu de depistat, Întrucât fetița Îi văzuse pe ucigași În oglindă. Unul era un oarecare Fuchs, de douăzeci și opt de ani, calfă la un negustor, celălalt, Meszaros, fără slujbă. Amândoi slujiseră cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de barbă și‑l vor trage din pat. Monarhul‑protector care Îl salvase odată, de data aceea nu mai apăruse. Serghei Aleksandrovici Nilus va muri de infarct Într‑un lagăr, la Începutul anului 1930, neaflând niciodată că Antichristul său pregătise masacrul care avea să se petreacă foarte curând. (Soția sa, Ozerova, fostă doamnă de onoare la palat, Își va sfârși zilele șapte ani mai târziu Într‑un lagăr de pe coasta Arcticii.) 5. În timp ce părintele, departe de zarva lumii, aduna semnele satanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
spiritelor.“ (Prințul N.D. Jevahov: Serghei Aleksandrovici Nilus. Scurtă prezentare a vieții și operei Novi Sad, 1930) . Stilul emfatic al acestei fraze stă mărturie În privința influenței pe care Conspirația a avut‑o asupra unui oarecare doctor Detouche, autorul pamfletului Bagatelizarea unui masacru (nota aut.). . Titlul inițial al povestirii a fost Întîmpinarea curvei. Redactorul unei reviste autohtone mă va Înștiința printr‑o scrisoare datată 12 martie 1980 că „redacția a ajuns la concluzia că trebuia neapărat schimbat titlul povestirii“ care, după eroina sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]