103,225 matches
-
fost obligată să accepte în momentul aderării sale la această organizație economică regională concesile comune existente în cadrul CEFTA, cu derogări temporare pentru anumite produse până la data de 1 ianuarie 1999. Conform conceptului promovat în comerțul cu produse agricole între țările membre, partea substanțială a facilităților o reprezintă concesiile comune, care cuprind două categorii de produse, cele din Anexa A, la care nu se aplică taxe vamale și produsele din Anexa B, la care toate țările aplică același nivel redus de taxe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
oricum mai avansate pe calea reformei, erau în plină perioadă de creștere) au contribuit la cronicizarea deficitelor comerciale"13. Începând cu data de 1 mai 2004 configurația CEFTA s-a schimbat, ca urmare a aderării la UE a cinci țări membre (Ungaria, Polonia, Cehia, 13 L. Voinea, Economie regională. Europa de Sud-Est și integrarea europeană, Ed. Sylvi, București, 2002, p. 42 Slovacia și Slovenia), în această organizație rămânând doar România, Bulgaria și Croația. În ceea ce privește regimul comercial aplicabil produselor industriale, aderarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să afecteze într-o proporție considerabilă fluxurile comerciale, deoarece atât prevederile CEFTA cât și cele ale Acordului European instituind o asociere între România și Comunitățile Europene au condus deja la eliminarea completă a taxelor vamale existente în cadrul comerțului dintre țările membre. Din punctul de vedere al comerțului cu produse agricole, între sistemul de concesii din CEFTA și cel din Acordul European există deosebiri pronunțate, atât de structură cât și de conținut. Astfel, în viitorul apropiat va fi necesară începerea de negocieri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de conținut. Astfel, în viitorul apropiat va fi necesară începerea de negocieri în scopul adaptării concesiilor agricole din Acordul European, ca urmare a extinderii UE, deoarece în mod firesc UE va dori ca regimul comercial dintre România și noile state membre să nu devină mai restrictiv drept consecință a aderării acestora din urmă. 5.3. Alte acorduri regionale încheiate de România Derularea acordurilor de comerț liber încheiate de România după 1990 a demonstrat utilitatea acestor instrumente în dezvoltarea schimburilor comerciale, în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
domeniul comerțului cu produse industriale, taxele vamale fiind complet eliminate începând cu 1 ianuarie 2002. Calendarul de liberalizare, necesar pentru eliminarea treptată a obstacolelor tarifare și netarifare, a fost stabilit pe baze asimetrice, fiind mai lent pentru România în comparație cu țările membre AELS. În ceea ce privește relațiile comerciale reciproce cu produse agricole, părțile și-au acordat reciproc anumite concesii la unele produse care prezintă interes la export, România beneficiind de un tratament preferențial pe piețele țărilor AELS la un număr important de produse agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al GATT, aceasta generând o serie de avantaje certe, care s-au soldat cu un impact benefic asupra schimburilor comerciale ale țării noastre cu străinătatea. În primul rând, România a obținut pe cale multilaterală clauza națiunii celei mai favorizate din partea țărilor membre 20, beneficiind în acest fel de concesiile tarifare negociate în cadrul GATT, excluzând prin aceasta riscul retragerii unilaterale a acestora din partea celorlalți membrii, fără compensații echivalente. În al 19 cu doar trei ani de zile înainte de eliminarea lor completă, în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
excepție a fost reprezentată de SUA, care acordă această clauză numai în relațiile bilaterale, România obținând-o patru ani mai târziu (1975). doilea rând, au fost eliminate treptat restricțiile cantitative discriminatorii în ceea ce privește exportul de mărfuri originare din România în țările membre GATT. De asemenea, prin aderarea la GATT, țara noastră se situează în poziția de a putea invoca prevederile Acordului precum și de a folosi mecanismul consultărilor bilaterale și multilaterale în scopul apărării intereselor comerciale, în situațiile când România ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acesteia de țară în curs de dezvoltare, i-a conferit posibilitatea de a beneficia de o serie de măsuri speciale pe care părțile contractante le-au adoptat în favoarea acestui grup de țări. În schimbul avantajelor de care beneficiază din partea celorlalte țări membre GATT, protocolul de aderare a țării noastre la GATT prevede și anumite obligații. În primul rând, România s-a angajat să majoreze și să diversifice importurile de mărfuri provenite din rândul celorlalte țări membre GATT în același ritm în care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de care beneficiază din partea celorlalte țări membre GATT, protocolul de aderare a țării noastre la GATT prevede și anumite obligații. În primul rând, România s-a angajat să majoreze și să diversifice importurile de mărfuri provenite din rândul celorlalte țări membre GATT în același ritm în care vor spori și importurile totale, conform prevederilor conținute în planurile cincinale (angajamentul cantitativ). De asemenea, țara noastră și-a asumat răspunderea să respecte prevederile Acordului, ținând în permanență la curent partenerii din GATT în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comerciale și de plăți. În vederea atingerii obiectivului principal al participării în cadrul GATT, în sensul valorificării avantajelor care decurg din calitatea de membru cu drepturi depline, țara noastră a purtat tratative atât bi cât și multilaterale cu o parte dintre țările membre pentru a urmări transpunerea în practică a prevederilor acordurilor comerciale bilaterale în avantajul reciproc al părților contractante. După anul 1990, datorită schimbării sistemului economic bazat pe planificarea centralizată, a fost necesară renegocierea protocolului de accesiune la GATT, obligația asumată de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a liberaliza, începând de la 1 ianuarie 2000, comerțul cu produse ale tehnologiei informației 22. De asemenea, pentru a asigura integrarea comerțului cu textile (fire și fibre textile, țesături, produse textile finite și îmbrăcăminte) în cadrul GATT s-a solicitat tuturor țărilor membre eliminarea restricțiilor într-o perioadă de 10 ani (până la 1 ianuarie 2005), când se va realiza liberalizarea totală a livrărilor. În domeniul produselor agricole, peste trei sferturi din numărul pozițiilor tarifare au fost consolidate la niveluri cuprinse între 50% și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe piața mondială, etc.). Fenomenul de deturnare de comerț s-a desfășurat de asemenea cu continuitate pentru ansamblul statelor din Europa Centrală și de Est, UE majorându-și constant ponderea ca partener comercial, pe fondul reducerii procentului deținut de statele membre CSI și de țările în curs de dezvoltare. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% UE 15 Fed. Rusa CEFTA Alte regiuni Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 (www.insse.ro) Figura 5.1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
În ceea ce privește fenomenul de deturnare de comerț, acesta a fost determinat de reducerea inegală a obstacolelor comerciale dintre România și principalii săi parteneri și s-a manifestat prin reorientarea unei părți a exporturilor din direcția Federației Ruse și a altor state membre CSI, precum și a unor țări în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America Latină către țările continentului european, în special UE și CEFTA. Liberalizarea comerțului exterior românesc a determinat o creștere a exporturilor și importurilor bilaterale dintre România și țările
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu CEFTA -62 -66 7 -174 -245 -248 -489 -215 -143 -457 -643 Sursa: Anuarul Statistic al României 2002 și www.dce.gov.ro Comparativ cu evoluția de ansamblu a comerțului exterior românesc cu produse industriale, în relația cu țările membre ale UE, care a devenit principalul partener comercial al României, se observă o tendință de creștere mai pronunțată (exporturile s-au majorat de peste 6,4 ori, iar importurile de aproape 4,7 ori între 1992 și 2002), care reflectă aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o anumită scădere 33 În prezent România se situează pe locul I între țările est-europene exportatoare de îmbrăcăminte în UE. a veniturilor bugetare, datorită eliminării sau reducerii taxelor vamale precum și o deteriorare a situației balanței comerciale în relația cu țările membre, care a depășit pentru ansamblul perioadei 1992-2002, 11,3 miliarde dolari SUA, adică mai mult de 35% din deficitul comercial total aferent intervalului considerat. Datorită faptului că mărfurile tranzacționate cu țările CEFTA diferă din punct de vedere al structurii cât
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
data de 1 ianuarie 1994. TARIC-ul are la bază nomenclatura combinată (NC), formată din 10000 de coduri (din opt cifre), care constituie nucleul de bază pentru schimburile comerciale externe ale Comunității sau pentru relațiile de comerț reciproc dintre statele membre. Datorită aspectelor birocratice și problemelor tehnice perpetuate și după anul 1990, alinierea în domeniul uniunii vamale, capitolul 25 a fost mai dificil de acoperit în termen foarte scurt, negocierile fiind deschise în cadrul Conferinței de Aderare România-UE din 17 mai 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
piața internă se va confrunta cu un influx suplimentar de mărfuri din țările terțe, care va genera o creștere importantă a importurilor. În perspectiva aderării la UE, țara noastră, pe lângă eliminarea completă a taxelor vamale potrivit principiului reciprocității cu țările membre ale Comunității, trebuie să adopte Tariful Vamal Comun precum și acordurile de preferințe vamale care sunt încheiate de UE cu țările terțe. Datorită faptului că România a devenit membră cu drepturi depline a GATT încă de la sfârșitul anului 1971, instrumentele de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
au fost armonizate cu principiile și regulile convenite în Statutul precum și în rundele de negocieri comerciale care s-au desfășurat sub egida GATT. În acest mod s-a realizat o primă armonizare în materie de politică comercială externă cu țările membre ale CEE, care au devenit membre GATT. Punctul culminant în ceea ce privește gradul de apropiere dintre cele două părți a fost reprezentat de semnarea Acordului European de asociere 12 Gh. Caraiani, G. Ș. Diaconu, Tariful Vamal Integrat reglementări și mod de utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
01, Adaptarea politicilor României la cerințele UE cu privire la taxele vamale și politica comercială, Studiul de impact nr. 4, p. 40 18 Începand cu 1 mai 2004 configurația CEFTA s-a schimbat ca urmare a aderării la Uniunea Europeana a cinci țări membre (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Slovenia). Astfel, în CEFTA va rămâne doar Romania, Bulgaria si Croația, existând perspectiva ca la acest acord regional de comerț liber să adere si alte țări din regiune. suprimat deja, de la 1 ianuarie 2002, taxele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
realiza în special prin modernizarea și restructurarea de ansamblu a ramurilor industriale și firmelor autohtone. În acest sens, apare ca deosebit de necesară realizarea unei analize minuțioase în scopul de a identifica și determina impactul asupra structurii comerțului României cu țările membre ale Uniunii Europene. 6.4. Asimilarea acquis-ului comunitar în domeniul sistemului vamal Codul vamal comunitar, instituit prin Regulamentul Consiliului CEE nr. 1913 din 12 octombrie 1992, reprezintă cadrul juridic comun, care regrupează într-un tot unitar întreaga legislație vamală a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mărfurilor sub regim vamal, import (mărfuri importate cu titlu definitiv) și export. În același timp, dispozițiile referitoare la admiterea temporară, cuprinse în Codul vamal, sunt identice cu cele în vigoare în Uniunea Europeană. În ceea ce privește datoria vamală, cu excepția reglementărilor referitoare la statele membre, care vor fi aplicabile abia după aderare, prevederile din Codul vamal al României sunt armonizate complet cu cele comunitare. Legislația română referitoare la regulile de origine este de asemenea armonizată cu cea a UE, țara noastră fiind deja integrată în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ajusteze progresiv orice monopol de stat cu caracter comercial astfel încât să se asigure că, până la sfârșitul celui de-al cincilea an de la intrarea în vigoare a prezentului acord, nu va mai exista nici o discriminare între cetățenii României și ai statelor membre, referitoare la condițiile în care mărfurile se achiziționează și se comercializează (art. 33); să interzică orice acorduri între întreprinderi, decizii ale asociaților de întreprinderi și practicile concertate între întreprinderi având ca 47 Michelle Cini, Lee Mc Gowan, Competition Policy in
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să aprofundeze și să respecte regulile jocului, iar pe de altă parte conferind posibilitatea consumatorilor să profite la maxim de avantajele oferite de concurență, elemente care vor avea incontestabile valențe benefice și asupra comerțului exterior românesc, mai ales cu țările membre ale UE. 7. Analiza sectorială prospectivă a impactului aderării asupra dezvoltării economiei României 7.1. Avantajele comparative ale României în comerțul exterior cu UE Dezvoltarea relațiilor comerciale externe, prin atingerea și menținerea în primul rând a unor ritmuri de creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Economica, 34, August 1967, pp. 289-297 Avantajul comparativ relevat (RCA), cuantificat prin intermediul acestui indicator, oferă posibilitatea evidențierii specializării ulterioare a României și în același timp conturează și imaginea tipului de concurență pe care îl va reprezenta țara noastră pentru statele membre ale Uniunii Europene. În vederea delimitării tendințelor evolutive principale care caracterizează specializarea României în relațiile comerciale cu țările UE o utilitate ridicată prezintă folosirea în analiză a gradului de complexitate a mărfurilor comercializate, care constituie un element esențial pentru reliefarea nivelului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de teren ARO, prin intermediul companiei Cross Lander-SUA) progresul real înregistrat de cele din urmă putând acționa ca un factor potențator, extinzându-și efectele benefice asupra celor situate în aval. Având în vedere deschiderea aproape totală a pieței autohtone față de țările membre ale UE, trebuie ținut cont de faptul că nivelul de competitivitate și îmbunătățirea continuă a acestuia se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]