5,440 matches
-
pe compararea cifrelor recensămintelor fiscale ale Ministerului de Finanțe din anii 1930-1931 cu cele din 1927, care indicau un asemenea fenomen 42. • Ibidem, p. 171. 40 „Adevărul“, 20.II.1936. • „Dreptatea“, 26.I.1938. • „Universul“, 4.V.1938; Constantin Garoflid, Menirea proprietății mijlocii și mari, București, 1938, p. 12, 21-22. Analiza statisticilor utilizate de cei doi polemiști probează că, din cauza deficiențelor de fond ce le cuprindeau acestea, nici unul din ei nu se întemeia pe cifre care să fi reflectat în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu trebuiau sau nu puteau fi realizate niciodată, întrucât, oricând, transferul de proprietate ar fi generat o criză de adaptare. Tocmai de aceea, național-țărăniștii și-au completat proiectul cu o serie de măsuri de consolidare a proprietății țărănești, care aveau menirea să atenueze consecințele nedorite ale reformei agrare. Singurele care ignorau acest aspect sau, mai exact spus, nu vroiau să-l recunoască în mod public au fost formațiunile aflate în sfera de influență a partidului comunist. Astfel, într-un interviu acordat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai era necesară. În plus, Bucureștii nu oferiseră încă un răspuns cu privire la planul franco-britanic propus la 27 martie 78. Mai mult decât atât, Marea Britanie a preferat să dea curs dorințelor Poloniei, publicând la 6 martie 1939 un comunicat ce avea menirea de a înlocui declarațiile de garanție, temporare și unilaterale, cu un acord permanent de asistență mutuală 79. Britanicii au fost însă nevoiți să facă o alegere dificilă, deoarece își dădeau seama de faptul că Polonia își asuma în regiune un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cehilor, iar 55 germanilor); Galiția (79 polonezilor și 28 ucrainenilor); Istria (3 italienilor, 2 sârbocroaților și 1 slovenilor) etc. În complicata ecuație a împărțirii pe naționalități a mandatelor în Camera Deputaților, cei 5 deputați români, împreună cu cei 19 italieni, aveau menirea echilibrării balanței dintre blocul celor 233 de deputați germani și blocul celor 259 de deputați slavi 20. La fel ca în celelalte provincii ale Coroanei austriece și în cazul Bucovinei, o dată cu introducerea votului universal, s-a produs o creștere spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în sine. Ca urmare, propaganda rămâne în arsenalul beligeranților. De unde folosirea ei fusese una episodică prilejuită de războiul mondial, acum devine permanentă, expresie a unirii ideologiei marxiste-leniniste cu acțiunea politică. Propaganda devine cheia formării noului regim, utilă și după revoluție. Menirea acestei propagande este complexă; vizează lămurirea „poporului“ asupra misiunii sale de construire a unei lumi noi și mai ales vizează formarea proletariatului. Cealaltă misiune, la fel de importantă, urmărește distrugerea capitalismului și în special un „război al nervilor“ cu clasa burgheză până la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
informativ. Activitățile din cadrul I.C.E. «Dunărea» se desfășurau în zone care prezentau interes din punct de vedere comercial pentru România“2. La această soluție în privința comerțului exterior românesc s-a ajuns ca urmare a decretului nr. 276/1979, ce avea ca menire să îmbunătățească activitatea acestuia. Ceaușescu a apelat la ofițerii D.I.E. și la cei din Direcția a III-a din departamentul intern al Securității care au convenit asupra unui plan de acțiune, ce purta numele de cod „Dunărea“, prin care cele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
gândirii politice revoluționare 6. Un alt aspect al filosofiei lui Hegel, derivat tot din experiența Revoluției franceze, privește caracterul mișcării istorice, mișcare dialectică și necesară, de la revoluție la contrarevoluție, de la 14 iulie la 18 Brumar și Restaurație. Această mișcare are menirea să împingă istoria într-un sens irezistibil. În faimoasa dialectică hegeliană a Libertății și Necesității, preluată ulterior de marxism, cele două concepte termină prin a se concilia. Finis coronat opus. H. Arendt crede că această teorie este teribilă, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
efectele secundare, de la durere, greață, pînă la căderea părului. În medicina viitorului, după cum prevăd, prima intervenție va fi lucrul cu cîmpul energetic al pacientului. Intervenția chirurgicală va fi ultima de pe lista priorităților. La fel și medicamentele. Ele Își vor avea menirea lor În continuare, Însă prima parte a tratamentului va consta În schimbarea tipului de energie care a cauzat boala. Înainte de asta, educarea oamenilor În legătură cu modul În care să-și păstreze energiile În tipare sănătoase va reprezenta o parte importantă a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
grupe de studenți pînă În prezent despre acre știu că sînt capabili să facă teste energetice valide vă pot spune cu mîna pe inimă că și dumneavoastră vă puteți dezvolta această abilitate și că ea merită formată. Următoarele indicii au menirea de a spori acuratețea testării. Puteți să le puneți În practică acum sau să citiți mai departe, Întorcîndu-vă la acest capitol cînd vă veți simți pregătită. 1. Mențineți o minte a Începătorului. Mintea vă afectează imediat și eficient cîmpul energetic
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Ion Pop-Reteganul publică în 1886 un articol dedicat importanței și semnificațiilor literaturii folclorice, articol urmat, în anul 1887, de o Programă pentru adunarea materialului literaturii populare, care conține un chestionar cu 55 de întrebări. Pentru I. Pop-Reteganul literatura populară, pe lângă menirea de a fi o expresie a geniului național, constituie „un atestat de noblețe spirituală” și „un izvor din care trebuie să se adape literatura înaltă, cu deosebire poezia”. În afară de I. Pop-Reteganul, au mai colaborat, cu texte populare culese din Banat
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
și absurdă”) la regimul politic. Atât Crainic însuși cât și, mai ales, secundanții săi (cu deosebită vehemență, P. Marcu-Balș) opuneau cultura, înțeleasă ca acumulare de cunoștințe, deci în alt sens decât cel spenglerian și cel din cartea lui Motru, creației. „Menirea pe lumea aceasta a unui popor - afirmă Crainic - nu e aceea de a ști, ci aceea de a crea.” Și cum nu se poate crea viabil decât în spirit autohton, în baza tradiției, e normal să fie luați drept model
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
romanul conține trei intervenții ale autorului, care „reevaluează cu privire critică” traiectoria personajelor de-a lungul întregii narațiuni, vrând de fapt să surprindă „ispitele” apărute în calea unui scriitor în formare, tentațiile care vor să-l abată de la adevărata sa menire. Mai reflexiv, romanul Dragoste la lumina zilei (1989) este un pretext de a studia atât relațiile complexe dintre oameni, cât și unele evenimente istorice. Subiectul pornește de la dorința de „reamintire”, de întoarcere în trecut pentru a cataloga și analiza fapte
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
obscure, nu sunt altceva decât acel trecut care refuză să moară, devenit permanență și modelând În continuare viețile noastre. Din acest punct de vedere, istoria s-ar ocupa, dimpotrivă, cu trecutul care s-a epuizat, a murit, este definitiv clasat, menirea ei fiind tocmai deshumarea acestuia, interogarea lui și reconstituirea semnificațiilor sale. Practic, deci, În timp ce etnologia s-ar ocupa cu supraviețuirile trecutului, istoriei i-ar reveni să reconstituie ceea ce uitarea a lăsat În Întuneric și nemișcare. Ultimele decenii Însă tind să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
special În acest sens. Și nu de niște oameni care au o formație literară sau culturală. Cred așadar că nu e o tragedie faptul că generația literară ’80 nu se regăsește actualmente În posturi politice de conducere, pentru că nu este menirea ei, așa cum nu este a nici unui intelectual În general, nu numai optzecist, nici șaizecist, nici de alt fel. Pe de altă parte, mă Întreb dacă celelalte generații, ’60, ’70, sunt, ele, chiar atât de bine plasate În politică? Dacă mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artă. El crede că „înălțimea morală” a operei este condiționată (relație abordată, uneori, prea simplist) de moralitatea autorului, de unde datoria artistului de a fi o conștiință a epocii, un „artist-cetățean”, implicat direct în toate acțiunile politice, sociale, naționale ale contemporanilor. Menirea artei și înălțimea ei morală se află în legătură cu viața, cu gândurile, pasiunile și suferințele oamenilor. Literatura trebuie să exprime modul de a gândi și de a simți al unui popor și al unei epoci. Importanța acordată forței educative și moralizatoare
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
ca semn al personalității lui. Inevitabil, deci, orice operă are o tendință socială, morală sau politică. Ea este implicită, de aceea opusă „tezei”, care, impusă din afară, este străină operei de artă. Într-o atare viziune, ce atribuie artei o menire importantă în viața socială, nu putea fi vorba nicidecum de supremația formei, pe care teoreticianul o subordonează „adâncimii simțirii”. La imaginea romantică a poetului profet și tribun, D.-G. adaugă imaginea „artistului-cetățean”, a poetului de geniu, angajat în viața cetății
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul celor care „se mulțumesc cu imitația servilă”. Drept consecință, F. ar fi avut menirea „să susțină literatura sănătoasă” împotriva elucubrațiilor unor „curente” ale căror „celebrități poetice” sunt „înfățișate publicului cu zgomot de tobe și trompete de «Sburătorul», «Adevărul» și «Universul literar», de «Cetatea» și «Viața literară»”. În rubricile „Răspunsuri la atacuri”, „Reflecții și observații
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
N. Densușianu. Încercări de istorie sau de critică literară dau I. Micu Moldovanu, I. Sălăjan, I. C. Drăgescu și Aron Densușianu. Lui G. Barițiu i se reproduc studii și articole apărute în revista „Transilvania”. I. Micu Moldovanu și Aron Densușianu discută menirea criticii, intervențiile lor având și nuanțe polemice îndreptate împotriva orientării maioresciene, considerată „destructorie”. La F. a colaborat cu articole politice, semnate Varro, și Mihai Eminescu. Primul dintre ele, Să facem un congres, este tipărit la 17 aprilie 1870 (numărul 33
FEDERAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286974_a_288303]
-
șeful contraspionajului din CIA, a coordonat operațiunile din departamentul său: „Într-adevăr, se pare că acordăm o atenție mai mare KGB ca inamic al CIA decât Uniunii Sovietice ca inamic al Statelor Unite”12. În mod evident, un serviciu secret are menirea de a servi interesele națiunii sale în contextul competiției dintre națiuni. Însă, pentru a realiza acest lucru, de cele mai multe ori trebuie să se concentreze în special asupra activității serviciilor secrete inamice. Când un serviciu secret se axează în principal pe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
and Decline of the CIA (Simon and Schuster, New York, 1986), p. 140. Murphy și colaboratorii săi, Battleground Berlin, neagă existența acestui „efect de ecou” (pp. 206-207). Este imposibil să lămurim acest aspect în lucrarea de față; relatarea din text are menirea de a ilustra tipul de implicații la care poate da naștere acest gen de operațiuni. 64. Murphy et al., Battleground Berlin, p. 289. 65. Murphy et al., Battleground Berlin, p. 295. 66. De ce ar fi dorit sovieticii să încheie operațiunea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
înlătură orice obstacol, configurând un sfârșit previzibil. De altfel, frecvența imaginilor sexual-viscerale se explică tocmai prin tentativa de a delimita un hinterland protector. Încercând să împiedice disiparea cosmosului, eul liric densifică aglomerările de materie, împrăștiind sânge și înmulțind numărul sexelor: „menirea mea-i să strâng masiv în pântec/ o tragică risipă./ și ca să uit coșmarul acestei vieți/ aș vrea să-mi fie sexul o aripă” (Și ca să uit). Versurile rezumă exemplar condiția ontopoetică a eului liric: zborul poetei nu are nimic
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este reclamată de nevoia de afirmare a fondului primar, autohton. Progresul poporului român, al spiritualității sale nu este posibil decât prin valorificarea substanței specifice, al cărei prototip îl constituie creația populară, miturile și obiceiurile folclorice, experiența vieții materiale
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
perceptibile mai ales în pasajele de evocare a tragediilor ce au însângerat istoria poporului transcaucazian. Ca publicist, M. stăpânește o bună limbă românească, vioaie, clară, fără fiorituri de stil. Intervențiile lui, prompte și de bun-simț, se bizuie pe credința în menirea socială a artei scrisului. Multe însemnări, altminteri de aspect anodin, își propun să atragă atenția asupra unor neajunsuri ce fac omului de rând viața amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în „Ararat” și în „Universul” surprind instantanee
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
mai potrivită pentru analiza acelor probleme. Forma literară folosită aici este denumită de obicei „prozimetru”, fiind un amestec de proză și versuri; partea în proză conține dialogul și demonstrația propriu-zisă, iar partea în versuri cântată de regulă de Filosofie, are menirea de a confirma, prin intermediul poeziei, rezultatele la care ajunsese discuția desfășurată anterior. Folosirea prozimetrului era veche în literatura romană, de obicei, însă nu era utilizat în opere filosofice (apărea în Satirele Menippee ale lui Varro și în Satyriconul lui Petroniu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
stelelor și, în sfârșit, în a zecea, sunt consemnate mai multe mărturii ale Sfinților Părinți. Apoi, pe neașteptate, urmează o descriere a animalelor și a arborilor din India și din insula Taprobane (adică Ceylon), iar o a douăsprezecea carte are menirea de a arăta că mulți scriitori păgâni atestă vechimea operelor scrise de Moise și de Profeți. Aceste ultime două cărți sunt probabil un adaos redactat de altcineva mai târziu, însă amândouă sunt alcătuite pe baza unor opere ale lui Cosma
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]