2,951 matches
-
inferior și a termenului dóxa - de către Parmenide, invocat mai târziu în Politeía și comentat critic de către sofiști. Relația mult discutată dintre conceptele grecești care trimit la existență și la cunoaștere a condus în mod necesar la reflecții asupra metamorfozei vizibilului în invizibil, dar și asupra unui alt raport relevant, cel dintre imaginea−copie și imaginea−simulacru (Védrine 19). Pentru phantasia/imaginatio, diferența dintre cele două tipuri de imagini, copie și simulacru, nu era determinantă doar semantic, ci în primul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
stigmatul finitului, stigmat ce nu permite o cunoaștere-viziune totală a Divinității în deplinătatea sa majestos-infinită. Credința religioasă este un angajament și o investire spre un reper ce nu comportă relativitate de substanță, spre un punct fix ce este incompatibil cu metamorfozele eidetice, de esență și profunzime. Din perspectiva experienței marilor religii, dogma-centru obligă să o accepți sau să o respingi nuanțele și jumătățile de măsură în raportarea la ea fiind excluse. Interpretarea teologală poate gravita in jurul unui astfel de atom
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Primele versuri (10 dec. 1926) interpretează o secvență din Divina Comedie: Nova mihi apparuit Beatrix. Mai publică: Vedenii, Ceasornicul. În Sburătorul îi apar poezii (Idolatrie, Inviolabila aeternitas) în stilul solemn al lui Ion Barbu. Publică, de asemenea, versuri în Sinteza (Metamorfoze, Apariție), Viața literară (Preistorie, Grădini) etc. 1926 - 1927 Profesor de italiană și franceză la liceul "Șincai". Cu o singură întrerupere, în 1928, figurează aici, ca profesor, până în 1935. Coleg cu E. Lovinescu, I. M. Rașcu, Al. Graur, N. N. Condeescu. 1927
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Hube, în timp, ca un mic monstru ce-și primenește capetele. Prozatorul supune percepția unei adevărate disocieri plastice. În viziunea creației biologice, într-o pagină dintre cele mai remarcabile, regnul animal e conceput ca o singură himeră în continuă metamorfoză, parodie a spiritului universal și a selecției naturale: " Ele au stăruit și s-au selecționat, s-au îndepărtat una de alta și s-au adaptat diferitelor medii, și-au stins lumina ochilor ca să nu mai vadă soarele, și-au exagerat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul, au spaime surde, teroare de strigoi și de balauri, vise cu apariții de îngeri și metamorfoze. Dănuț se teme ca tras de zmeu să nu se înece în văzduh. În volumul întîi metaforele sunt dozate cu sobrietate și apar aproape numai ca sublinieri ale vitalității. Zahărul de gheață se prezintă ca "cețoasele diamante înșirate pe sfoară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
interesant în strofe de declamație shakespeariene: Deșertul solitudinei atente Din oaza unor visuri vegetale Îmi urcă-n ceruri negre, colosale Ferigi de mari tristeți arborescente. Hamletismul sistematic îl profeseză, cu efecte grațioase dar cu primejdia facticelui, Emil Botta: Iată ora metamorfozelor: voi îmbrăca minunatele straie. Rânjiți, colegii mei, cu dinții voștri albi când copacii mi-o spune Majestate! Ștefan Stănescu claudelizează: Îmi apropii mult auzul, să-l atingă marea-Ți voce, Cum truditele Picioare fruntea veșnicei mirese, Totuși un al treilea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu o perioadă de distanțare de 18 nm. Frecvența "câmpurilor" paracristaline variază în funcție de fenofază și de calitatea unor factori ale mediului ambiant, ca și de anumite condiții de cultură. Inaniția în azot determină o creștere a incidenței agregatelor de particule. Metamorfozele profunde și rapide ale plasmalemei (de exemplu: agregarea și dezagregarea particulelor intramembranare) sunt posibile datorită marii mobilități (fluidități) a lipidelor membranare, care permit o mișcare amplă și rapidă a complexelor funcționale. Un rol în acest sens îl au și elementele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
izbucnirea neașteptată a altora, până atunci neglijate. Exemple: resurecția practicilor orientale concomitent cu o criză a instituției Bisericii creștine; explozia unor vechi „erezii”, „schisme” din primele secole ale creștinismului ce devin obiect de analiză a sociologiei religiilor. Ocultismul, cu toate metamorfozele lui, de la astrologie și chiromanție la levitație și clarviziune, stă în atenția sociologiei actuale a religiilor. în Eros și magie în Renaștere. 1484, Ioan Petru Culianu arată că, deși „musca apteră” (știința modernă) a supraviețuit și s-a impus în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
particular, din traducerea lui Pope a acestei opere"; greaca, însă, "era o limbă necunoscută în Anglia de la acea dată" cînd poemele lui Rowley se presupune că ar fi fost scrise (secolul al XV-lea); pe de altă parte, English metamorphosis / Metamorfoza engleză este "pur și simplu împrumutată din opera lui Spencer Faerie Queene, cartea ii, c. x. st. 5-19"; de asemenea, cîntecul din piesa intitulată Ælla (strofele CV-CXIII) este foarte apropiat compozițional de cîntecele Opheliei din Hamlet (Skeat 1883: XXI). Desigur
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ale culturilor care le-au dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în prealabil - faptele de natură psihologică, socială sau educativă nu sînt inerte, ci se află într-o permanentă dinamică, într-o continuă metamorfoză. 4.2.4. Interpretarea este încununarea cercetării Indiferent dacă interpretarea însoțește o altă metodă pe parcursul exercitării sale în acumularea faptelor sau reprezintă faza finală a unei cercetări, ea îndeplinește întotdeauna funcții vitale pentru aceasta, fiind de fapt încununarea demersului investigativ
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
în 1950, la ziarul „Crișana” din Oradea, iar editorial cu volumul Cadențe, apărut în 1963. Va colabora la „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România liberă” ș.a. A fost soția criticului și istoricului literar Marin Bucur. După o etapă marcată de plachetele Metamorfoze (1968) și Existențe (1969), ce filtrau sevele sensibilității și organizau materia din Cadențe și din Culorile complementare (1966) în sensul eliminării programatice a înconjurătorului în favoarea zonelor eterat-spirituale, poezia scrisă de T. cunoaște, după volumul Catharsis (1970), o perioadă tranzitorie, de
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
în 1976, în colaborare cu Marin Bucur, Dicționarul de rime eminescian și a dat versiuni din scrierile Elenei Văcărescu și ale Iuliei Hasdeu. În 1983 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Cadențe, București, 1963; Culorile complementare, București, 1966; Metamorfoze, București, 1968; Existențe, București, 1969; Catharsis, București, 1970; Brățara lui Prometeu, București, 1972; Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Restituire, București, 1972; Imn, Cluj-Napoca, 1974; Paul Verlaine, București, 1974; Cartea zilelor, București, 1975; Cartea nopților, București, 1977; Recitativ, București, 1980
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
Paul Claudel, Cinci mari ode - Cinq grandes odes, ed. bilingvă, postfața trad., București, 1994. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, „Culorile complementare”, GL, 1966, 33; M.N. Rusu, „Culorile complementare”, LCF, 1966, 36; Paul Georgescu, Gravitatea actului poetic, VR, 1966, 9; Dumitru Micu, „Metamorfoze”, GL, 1968, 36; Adriana Iliescu, „Existențe”, VR, 1969, 12; Radu Enescu, „Catharsis”, F, 1970, 9; Doinaș, Diogene, 221-222; Valentin Tașcu, „Restituire”, F, 1973, 1; Piru, Poezia, II, 198-201; Barbu, O ist., 135-137; Regman, Colocvial, 199-201; Popa, Dicț. lit. (1977), 556
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
printr-o critică tendențioasă: cel al Teatrului de Stat din Bîrlad. Ce-mi displace mai mult e că publiciștii de felul lui ignoră ținerile noastre de minte. În rigiditatea mea de om cu o singură față nu pot admite atari metamorfoze. La cîteva minute, hop, apare chiar G., voios nevoie mare că va merge la cei despre care a scris, unde urmează să aibă premieră cu Drumul spre Everest. „I-am umilit, lăudîndu i, și acum îi dau zor cu pregătirile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în planul receptării, sînt omologi! Pe mine, provincial inadaptabil, lucrurile astea mă surprind, mai exact - mă uluiesc! *„Cronica” aceasta poate părea strîmtă: aceiași oameni, aceleași trasee, aceleași „caramboluri”. Aceste limite mă obligă să fiu „impresionist”, atent la variații, să surprind „metamorfozele” în lumina fiecărei zile. Deși trăim în provincie, viața noastră nu e lineară, monotonă. Cine se plînge de așa ceva crede prea mult în clișee. E adevărat, sînt zile cu plafon jos, dar și zile cu plafon înalt. E adevărat, de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în fișe, acestă definiție dată de Shelley: „Ce-i fericirea în lume? / Un fulger ce rîde de noapte / și-o clipă durează” (Traducere: I. Boniface-Hétrat). *Inscripție pe un ștergar: „Unde-i pace și iubire / E noroc și fericire”. Simplu, liniștitor! *Metamorfozele unui bărbat: la culcare era „șarpe” (care, bineînțeles, a fost încălzit mereu la sîn), iar dimineața „mătrăgună”. Ce va fi la prînz, și apoi, din nou, seara? *Cîți pumni verbali poate încasa cineva într o zi fără să se clatine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
autocritică pentru faptul că n-a fost sensibil la unele din propunerile lor. „Puturoșii” (cum le zicea pînă mai ieri) deveniseră dintr-odată un fel de „eroi ai muncii socialiste”. Curios, nici unul n-avea aerul că se amuză de această metamorfoză. Uleiul laudelor îi înmuiase. Nu-și mai aminteau locurile din suflet ulcerate de „înjurături” și „mojicii”. Nici unul nu părea să se gîndească la capcana unui divide et impera. Am privit liniștit „spectacolul”, știind că asemenea „luni de miere” au mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am rămas mirat de perfecțiunea traducerii care Îmbina scrupulozitatea cu dreptul de readaptare, făcând din traducere o recreațiune. A tălmăci „les fleuves impassibles” prin „fluvii ce nu aveau păsare” era nu numai pietate pentru versul lui Rimbaud ci și o metamorfoză cu nimic inferioară obârșiei sale. Mai târziu, am rugat-o să-mi traducă un sonet, care și el, nu mi se părea posibil decât În limba lui originară. E una din cele mai magice din câte există: El Desdichado de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ritm care ne comandă existența și ne revelează sensul ei ascuns. Un alt text propus pentru analiză vorbește de înstrăinarea prin lașitate și teamă. Aceste sentimente distrug libertatea personajelor lui Eugen Ionescu în piesa Rinocerul, silindu-le la o odioasă metamorfoză. Nu se întâmplă și la noi, cu unii oameni, același lucru? Nu devenim oare ceea ce nu suntem și nici n-am vrea să fim: ipocriți, lași, slugarnici? Aceste josnice sentimente nu ne împiedică oare să simțim, să gândim și să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Jurnalul vrând să facă abstracție de mediul Înconjurător. (Nu vă iau cu mine În Eternitate!) E și ăsta un punct de vedere, care nu-i al meu... fiindcă ajungi În Eternitate doar Încărcând căruța cu proști și mânând cu grijă”. Metamorfoza pe care literatura o operează asupra celui care o practică Îndelungă vreme și cu absolută implicare? Calitățile induse prin cultură și talent forțează ființa să asimileze „Înlocuirile”, deformările, să devină cea necesară literaturii. Educarea restrictivă a sensibilității, metabolismul deformat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pojarul,/ o răpăială de ploaie de vară,/ onevroză ca o mătase”. Scrutând, „cu ochii Îngroziți”, degradarea, Mariana Marin aude și Înregistrează, cum doar marii privilegiați ai poeziei izbutesc, „scrâșnetul și mașinăria” traumei din care vor țâșni, Îndurerate și superbe, memorabilele metamorfoze metafizice ale materiei. Dimineața solitudinii „În fața paginii” devine o patrie a ceea ce nu a fost să fie sau a ceea ce ar fi fost „dacă bâlciul de dincolo de fereastră/ ar fi avut ritmul inimii mele”. Poeme În M (Mutilare? Martiriu? Mutualitate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
părinții mei și probabil și eu aveam instalate În apartament aparate de ascultare. Am aflat că inginerii colegi s-au arătat mai solidari decât unii dintre scriitorii colegi. Surpriză nesurprinzătoare, s-ar zice, În universul Închis și mereu „complex” În metamorfoze și măști ale subteranei socialiste. Am descoperit, Însă, Între filele murdare și doi eroi, așezați În chiar centrul biografiei mele: un om fragil și discret, care a refuzat, Îndârjit, să colaboreze cu Instituția, și un om pasionat și puternic care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și cunoscu chipul iubitului său”. Ar putea să pară această scriere atât de musiliană a lui Musil o prevestire a „revoluției sexuale” și a dezintegrării mariajului, specifice epocii noastre? O operă literară, a unui mare scriitor. În definitiv, nici Procesul, Metamorfoza și atâtea alte scrieri ale lui Kafka nu anunțau, neapărat, alienarea și totalitarismul modern. Anunțau, Însă, un mare scriitor al modernității, care scrutase ca nimeni altul relieful straniu al sufletului său și al semenilor deloc asemănători. New York, 1996 (Familia, nr.
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]