257,135 matches
-
Fără a fi un artist livresc propriu-zis, o natură extrasă direct din precedente culturale, ea se situează, totuși, într-un amplu spațiu al memoriei. Referințele sale implicite, chiar dacă acoperă aparent o plajă istorică imensă, de la desenul parietal și pînă către mijlocul veacului trecut, se regăsesc, în fapt, într-o zonă unică, și anume în aceea a modernității. Tot ceea ce pare însușit a posteriori, asumat după o serioasă deliberare, este născut din acea nevoie imperativă, oarecum inocentă și romantică, a conștiințelor moderne
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
sursă de autoritate (la autori savanți, erudiți, precum Miron Costin, sau Cantemir, dar și la unii mai "spontani", ca Neculce). într-o primă fază de construire conștientă a limbii literare (din perspectiva tradiției retorice), scrisul cult e obiect de aspirație, mijloc și scop al acțiunii culturale. De la un punct (romantic) încolo, scrisul (cult) începe însă a fi implicit subevaluat, prin valoarea pozitivă acordată în mod constant oralității. "Limba populară" e un concept abstract, generalizant, definit prin trăsături orale, dar supradialectale. Elogiat
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
extrem de dificil să te apropii de textele unui autor care spune, nu de puține ori, lucruri de bun simț, dar care sînt, fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu adevăruri incomode. Sau pentru că ar fi la mijloc o părere pur subiectivă. Antipatia este generată de anumiți "senzori" textuali pe care îi voi enumera mai jos. în numele unor mari adevăruri, criticul și-a uitat măsura, descoperindu-și o vocație sadică nu tocmai agreabilă. Repetiția este mama plictiselii, un
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
și ele se află la poli opuși. Una este creștină și umanitară, ea afirmă că individul este sacru și că regulile de aritmetică nu trebuie aplicate unităților umane. Cealaltă concepție pornește de la principiul fundamental că un scop colectiv justifică toate mijloacele (sublinierea mea) și nu numai că permite dar pretinde ca individul să fie în toate felurile subordonat și sacrificat comunității. Oricine poartă provara puterii și responsabilității își dă seama că va fi nevoit să aleagă și că prin forța lucrurilor
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
dimpotrivă, o dimensiune profund umană în marile dezbateri ale timpului nostru. Dezbateri care nu s-au încheiat încă, după cum nu s-a încheiat nici înfruntarea între logica, abstractă și rece în conducerea treburilor lumii. Cristalizată în ideea că scopul scuză mijloacele și morala opusă ei, cu prelungirile lor în atitudinea oamenilor politici din zilele noastre și a opiniei publice pe care aceștia o reprezintă. Oare filozofi plini de fervoare ca Bernard Henri Levy sau André Glucksman, care mergînd pe urmele lui
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
de recepție estetică și cu o scriitură ,,stilistică", fără a expulza metafora, efectul cuvîntului exact în calofilia sa semnificantă. Nu e o critică aservită, într-o manieră indignă, scriitorilor, așa cum s-a pretins cu o rea voință patentă (e la mijloc un delir al ,,impersonalizării", al ,,obiectivității", deoarece ne-am putea închipui oare o critică ce s-ar ocupa de altceva decît, în primă sau în ultimă instanță, de productele scriitorilor abhorați în principiu?!), și nici un atentat împotriva teoriei, așa cum s-
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
pe care nu i l-au putut anula regimurile ostile lui ș...ț. Fără să mai aștept Eliberarea, în care pînă în ultima clipă nu crezusem, am căutat să profit de dezghețul foarte real care a avut loc începînd cu mijlocul anilor '60 pentru a interveni și eu în arenă, încercînd a-mi spune cuvîntul. ș...ț Ei bine, s-a dovedit repede că mă înșelasem grav și că eu, scriind așa cum scriu, am ajuns să mă afirm ca un original
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
personalitatea a fost un bucureștean, deși, prin adopțiune, foarte atașat de București, unde și-a trăit cea mai mare parte a vieții, se cuvenea găsit un loc semnificativ pentru monumentul care-l înfățișează. Tot chestiune de cultură. Ar fi un mijloc de a diminua numărul șomerilor dintre absolvenții de la Litere ori Arhitectură prin numirea unora în primării. Ar consta, în orice caz, mai ieftin decît școlarizarea edililor actuali, înșurubați cam de mult în scaunele lor.
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
cercetare, ca mai apoi, după 1980, să plece la München, unde se ocupă de studiul influențelor vest-europene în culturile tradiționale din Balcani. Marina Marinescu - Drumuri și călători în Balcani, Editura Fundației Culturale Române - colecția Antropologie culturală, București, 2000, 212p. La mijloc de rău și bun Istoria Balcanilor, scrisă de Barbara Jelavich și tradusă în română la Institutul European, curge în ritmul sacadat al manualelor școlare. în introducerea studiului, autoarea atribuie Balcanilor cel mai cuprinzător sens posibil, incluzînd în acest spațiu, alături de
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Nu poți să rămîi indiferent la comicul nebun al înșiruirii amețitoare de citate din Insula, care adînc filosofice, care banale exclamații, fiecare cu paranteza ei atentă la numele autorului. Dar cu totul altul este regimul intertextualității în Adolescent sau Spovedania, mijloacele sînt mult mai rafinate, mai puțin demonstrative, iar autorul mult mai atent la problematica vieții pur și simplu. Aici pare să fie punctul de rezistență. Aceste proze rămîn cu adevărat tinere, dincolo de teorie și experiment și aici Ioan Groșan e
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
morală, un manuscris de autor. Evul Mediu fusese epoca manuscrisului-copie, întocmit de copiști de profesie, pe care abia tiparul îi face inutili. Și nu chiar imediat. Copiile medievale nu erau bruioane, ci forme definitive, "cărți", destinate circulației publice. Pînă către mijlocul secolului al XVIII-lea, manuscrisul de autor e totuși neglijat, singura lui variantă care prezintă interes fiind manuscrisul unor opere inedite sau interzise de la publicare. Secolele al XIX-lea și al XX-lea constituie vîrsta de aur a manuscrisului de
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Dan Cristea Ficțiunea este pentru Gabriel Chifu, așa cum o demonstrează ultimul său roman, Cartograful puterii (Ed. Cartea Românească, 2000), nu numai un mijloc de a povesti lumea contemporană, dar și o modalitate de a interoga această lume și de a-i pune sub semnul întrebării câteva dintre supozițiile și certitudinile la care ea se raliază. Orientarea speculativă este caracteristică unei asemenea abordări a
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
Tg. Jiu, pe scena Teatrului Elvira Godeanu, în prezența doamnei Alexandra Andrei, director al Biblilotecii județene Gorj, prezentator, Gheorghe Grigurcu, critic literar, Ion Cepoi, poet, Elena Roată, profesor la Liceul Tudor Vladimirescu, principalul organizator, și a unui numeros public, din mijlocul căruia nu au lipsit personalitățile locale, oamenii de artă și iubitorii de literatură, s-a lansat volumul „Acvariul cu fâțe” ș autor Nicolae Bălașa. Festivitatea s-a desfășurat sub forma unui spectacol cultural bine regizat, sub patronajul conducerii Teatrului Elvira
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
adâncimea tainei și nici a o lăuda după cuviință. „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale (zice Petru Damaschinul). Pentru că sunt mai presus de fire, de minte și de Înțelegere<footnote Ibidem, p.95 footnote>. Așa că, cel mai Înalt mijloc de a slăvi pe Maica lui Dumnezeu e de a Întrebuința «imnul tăcerii». Aceasta nu Înseamnă răceală și lipsă de mare evlavie iubitoare, ci, dimpotrivă, cel mai adânc jar al inimii. Să cinstim pe Împărăteasa Cerului, urmând-o deplin În
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
țară. în condițiile actuale - ca și în cele trecute, când clubul din Scornicești se transformase, peste noapte, dintr-o echipă de imaș într-una de nivel "european" - orice șef de comisariat poate înrola orice fotbalist promițător și orice milițian găsește mijloace de presiune pentru a racola tinerele talente. Așa a fost sub comuniști, așa e și astăzi. Vechea logică face ravagii în continuare. O trecere pe la emisiunile specializate în bârfe fotbalistice e mai eficientă decât orice campanie electorală. Datul cu părerea
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
Constantin Țoiu 6 Oct. 1953. În sala de așteptare a haltei CFR Daneș din mijlocul Transilvaniei, o femeie ține în poala capul bărbatului ei adormit și care sforăie, în timp ce numără niște bani. Probabil vânduseră ceva la târgul din localitate. Când femeia m-a văzut intrând în salita haltei în care nu se aflau decât ei
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
te prefaci mereu ca să scapi de probleme. Să iei zilnic locul altuia, intrând în pielea unuia sau altuia... Cu toate ca poetul franțuz spunea că nimic nu e mai profund decât pielea... Ce stare ciudată singurătatea această într-o halta pustie din mijlocul câmpiei transilvane... Câinoasa vreme. Acum ploua mai des și mai mărunt și s-a făcut frig, gata să dea ploaia în ninsoare. Nu știu de ce, acum mă gândesc la halta Astopovo din stepa rusească și la Tolstoi fugit de-acasă
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
Doinaș), medievale (Radu Stanca) sau rustice (I. Olteanu), pentru a ancora în orizontul bine determinat al istoriei naționale, eroii baladelor sale, de pildă, nu mai sunt nici figurile mitologice ale Antichității, nici siluetele misterioase ale unor burguri din Evul de Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei societăți românești identificabilă istoricește. Prin lirica sa, Dominic Stanca face ca poezia "Cercului literar" să evadeze din ceea ce aș numi "rezervația lingvistică" a unui vocabular "nobil", "clasicizat", cult
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Ivașcu, atît de fragili și vulnerabili, la figura expresivă a lui Marius Bodochi care, nu știu de ce, dincolo de desenul chipului său nu pătrunde complexitatea evoluției chinuitului său personaj, deși face efortul, la Crina Mureșan, o iubită reținută, poate prea, în mijloacele cu care să lasă să iasă la suprafață sensibilitatea și delicatețea, la Lamia Beligan, soția înșelată care vrea cu orice preț să-și păstreze soțul pentru că-l iubește și pentru că are forța să ierte. M-a impresionat realmente felul minuțios
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
ani cât s-a jucat de-a v-ați ascunselea cu redutabila Securitate română, ce-l căuta spre întemnițare pentru una din acele lungi perioade de timp în a căror aplicare se specializase justiția - și ea tot română. Dispunând de mijloace nelimitate, instruită la cea mai înaltă școală a terorii KGB-ul, pretutindeni prezentă într-o societate ce nu mai avea nici o cale de a i se opune, Securitatea își făcea de cap, contând pe reflexul de infailibilitate pe care îl
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
succesorilor lor, ci și "lipsa de valoare" a oricărui comentariu literar care iese din sfera "criticii de idei" și a studiilor "teoretico-politologice". Adică a tot ce reprezintă critica literară propriu-zisă, de natură estetică, prin adecvare la obiectul său, inclusiv grație mijloacelor expresive folosite: Pentru motivul că această critică era concepută ca o formă de literatură. Aici e problema. Critica - o literatură de tip beletristic. Or, critica are multe alte accepții, pe care le-am trecut în revistă în diverse cărți ale
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
28, 29 și 30), ne-a adus producții de dată recentă (și cu multe premii), succese de public și de stimă ale singurei cinematografii europene ce a reușit să țină piept (e drept, la ea acasă!) filmului american. Apoi, la mijloc de octombrie, două zone cinematografice mai puțin cunoscute marelui nostru public și-au prezentat oferta prin Săptămâna Filmului Finlandez (8-12 octombrie) - care ne-a tentat cu Femei în oglindă, adică filme realizate în ultimii ani de regizoare finlandeze despre femei
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
un alt titlu SINCOPE: mișcare, epică biologică prin excelență, fatală inimii deseori, vezi stopul cardiac, sincopa albastră. În muzică, sincopa înseamnă o notă emisă pe un timp slab și prelungită imediat pe următorul timp tare, cu un abis, prefăcut, în mijloc. Mai clar: efect dinamizant obținut prin mutarea accentului de pe o măsură pe alta. Fenomen caracteristic constând în dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale, ocultate, între două consoane ale unui cuvânt. Partea comică a acestor fenomene lingvistice este
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
N-ar fi totuși rău dacă ar face asta, astfel, și alți scriitori aflați într-o situație similară. Pentru că Muntele din suflet este, mai înainte de orice și oricît de diferite ar fi interpretările care i s-ar putea atribui, un mijloc de cunoaștere a Chinei - sau mai bine zis, a Chinelor - profunde. Cum e posibil acest lucru, ne vom strădui să arătăm pe scurt și parțial (cum altfel?) în ceea ce urmează. Pare a fi în intenționalitatea auctorială ca Muntele din suflet
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]