2,961 matches
-
teatrul din Champs-Elysées, în cadrul baletului Relache de Francis Picabia, pe muzica lui Eric Satie. Autorul pledează pentru filmul pur, în răspăr atît cu filmul american comercial, cît și cu „filmul artistic” european, impurificat de ingredientele tradiționale (literaturizarea, trucajul, falsul ecleraj), militînd pentru o artă impersonală a „privirii pure”, a „ochiului-intuiție directă”, pe care proza comportamentului și „noul roman” francez o vor cultiva mai tîrziu din plin: Adieu du cinema le récit, la photo, le trucage, la peinture! Si le film de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cancelarie și pe holuri, ca un roi de albine, în favoarea „partidelor democratice”, (sic!!!), PDL și PL și nu admiteau cu nici un chip, ca ei ditamai profesorii, să voteze cu partidele de stânga, care după părerea lor erau „comuniste”. Deși acestea militau pentru drepturile lor, chestia, nu avea nici o relevanță în mintea lor încleiată. Degeaba le-ai fi spus, că tot în prostia lor persistau. Doamne, ce mare dreptate a avut cel care a scris versurile: „Cu prostul neșcolarizat, / Te cerți un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de fapt despre ce este vorba. Așa că, lepre complet și iremediabil jidovite, alături de maghiarime stau cu vărguța ridicată să plesnească la timp, poporul acesta atât de copilăros la funduleț, ca să nu cumva să le vină în minte ideea de a milita în favoarea națiunii române. Și în acest timp, coc la foc mic tezele potrivit cărora, România să devină prin Constituție stat multinațional, multietnic, multicultural și mai puțin teritorial. Iar hușeanul Gheorghe Chiper, de undeva de sus, unde este el acum, ne
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ca să-ți dai seama că realitatea e cu totul alta. În România nici măcar n-a avut loc vreodată o luptă de clasă adevărată, nici o revoluție concepută de români în scopul atingerii interesului național. Dacă vă întreabă cineva pentru ce se militează în cenaclul ăsta, asta o să le spunem, o să-i punem față în față cu e scris negru pe alb, începînd de la Manifestul Partidului Comunist, Anti-Dühring pînă la Critica programului de la Gotha și Capitalul. Astfel o să fie nevoiți să înghită gălușca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
drese glasul și spuse tare salutul cosmonauților de pretutindeni: — Tot învârtindu-vă! — Să trăiți! răspunse tractoristul. „Hait!” gândi Aciobăniței. „Ăsta n-a fost în spațiu, nu știe saluta. Sau poate nu vrea.” — Suntem de pe Terra - spuse el mai departe - și milităm ca orice planetă, fie ea mai mare sau mai mică, să se-nvârtă în jurul cărui astru dorește. Dumneavoastră pentru ce militați? Cel de la volan păru că se gândește câteva momente, apoi răspunse: — Ce să facem? — Să militați! Dumneavoastră nu militați? — Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
n-a fost în spațiu, nu știe saluta. Sau poate nu vrea.” — Suntem de pe Terra - spuse el mai departe - și milităm ca orice planetă, fie ea mai mare sau mai mică, să se-nvârtă în jurul cărui astru dorește. Dumneavoastră pentru ce militați? Cel de la volan păru că se gândește câteva momente, apoi răspunse: — Ce să facem? — Să militați! Dumneavoastră nu militați? — Ba milităm, dar nu tot timpul. Parc-am fi nimerit iarăși ia noi, șopti comandantul către pilotul Amărășteanu, apoi zise tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
el mai departe - și milităm ca orice planetă, fie ea mai mare sau mai mică, să se-nvârtă în jurul cărui astru dorește. Dumneavoastră pentru ce militați? Cel de la volan păru că se gândește câteva momente, apoi răspunse: — Ce să facem? — Să militați! Dumneavoastră nu militați? — Ba milităm, dar nu tot timpul. Parc-am fi nimerit iarăși ia noi, șopti comandantul către pilotul Amărășteanu, apoi zise tare către tractorist: Nu vă supărați, ce planetă este aceasta? — Planeta Mediocrilor, răspunse omul. — Planeta Mediocrilor? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și milităm ca orice planetă, fie ea mai mare sau mai mică, să se-nvârtă în jurul cărui astru dorește. Dumneavoastră pentru ce militați? Cel de la volan păru că se gândește câteva momente, apoi răspunse: — Ce să facem? — Să militați! Dumneavoastră nu militați? — Ba milităm, dar nu tot timpul. Parc-am fi nimerit iarăși ia noi, șopti comandantul către pilotul Amărășteanu, apoi zise tare către tractorist: Nu vă supărați, ce planetă este aceasta? — Planeta Mediocrilor, răspunse omul. — Planeta Mediocrilor? N-am auzit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ca orice planetă, fie ea mai mare sau mai mică, să se-nvârtă în jurul cărui astru dorește. Dumneavoastră pentru ce militați? Cel de la volan păru că se gândește câteva momente, apoi răspunse: — Ce să facem? — Să militați! Dumneavoastră nu militați? — Ba milităm, dar nu tot timpul. Parc-am fi nimerit iarăși ia noi, șopti comandantul către pilotul Amărășteanu, apoi zise tare către tractorist: Nu vă supărați, ce planetă este aceasta? — Planeta Mediocrilor, răspunse omul. — Planeta Mediocrilor? N-am auzit de ea, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
stabilite, demască degeaba unele ipocrizii puritane, proslăvind gratuitatea și plăcerea: ea subminează slab ordinea socială.” 1 Cu extrem de puține excepții, nu vom vedea dandy Înrolați sub vreun stindard, fie el negru, roșu sau tricolor, dedicați marilor cauze naționale sau internaționale, militând alături de mulțime pentru o idee, pentru un ideal. Atitudinile lor negatoare se manifestă aproape Întotdeauna pe teritoriul vieții jucate pe mica scenă publică, nu pe marile câmpuri de luptă. Monotonia, fadoarea, mediocritatea vieții burgheze sunt contestate prin eleganța, imaginația, grația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
marxiști, nu cochetau cu lupta de clasă și cu ideea de revoluție - locomotiva istoriei, nu... Socialism-comunismul lor se baza pe pantonomia științei și a tehnologiei, ceea ce face din ei mai curând precursori ai scientologiei actuale. Filozofii clasici de stânga au militat pentru depășirea cu orice preț, Într-un fel sau altul, a religiei, și abia În zilele noastre, un Jürgen Habermas propune un dialog cu ea. Dar cam atât, un dialog, nu o conciliere, și cu atât mai puțin o alianță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spune, însă, că e cu totul lipsită de valoare căci, la timpul lor, cărțile acestea au adus materiale istorice și literare noi și au pus în circulație ideile altora, care au folosit. Ca și Oliveira Martins și Quental, Braga a militat pentru uniunea iberică. Și, ca și ei, Teňfilo Braga este astăzi revendicat de ideologii naționalismului și nu fără dreptate. Pentru că Braga a fost ceea ce se numea în a doua jumătate a secolului trecut un "patriot". Cea mai mare pasiune a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Monarquia". În aceste două publicații Sardinha desfășoară o extraordinară și multilaterală activitate critică, polemică și teoretică, punând temeliile integralismului lusitan. Axa noii mișcări era revoluția monarhică și restaurarea tradiționalelor instituții corporative portugheze. Se deosebea de vechile partide monarhiste, pentru că nu milita pentru o monarhie constituțională și liberală, ci pentru o revoluție spirituală a întregii națiuni, avîndu-și izvorul într-o monarhie autentic portugheză, așa cum fusese până la înfrîngerea și exilarea lui Don Miguel. Portugalia n-ar avea nimic de câștigat printr-o restaurare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
democrația în lumea latină" mărturisește el mai târziu (A minha resposta). "Centrul" este atacat câteva luni după proclamarea Republicii, hârtiile îi sunt arse în stradă; dar nu renunță la activitatea începută și conducătorii săi repetă le nenumărate ori că nu militează pentru monarhism și nu complotează împotriva Republicii. Întocmai cum va face mai târziu "Centrul Catolic", C.A.D.C. se străduiește să convingă autoritățile că religia creștină nu e incompatibilă cu regimul republican și că noile orientări sociale ale lumii moderne
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai 1914, Salazar - pe atunci student în anul V la Drept - ține la Vizeu o conferință, pe care o repetă și la Porto, despre "Democrație și Biserică". Acest tânăr, care va ataca mai târziu cu atâta vigoare democrația și va milita pentru dictatură, socotește, în 1914, că Biserica trebuie cu orice preț apărată și lăsată liberă să-și exercite opera chiar sub un regim democratic. Salazar își amintește, în A minha resposta, de ideile fundamentale ale acestei conferințe: "importanța secundară a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
alții, pentru a crește tineretul. Fără să fi devenit legendar, și ca atare neatrăgând studenți de la alte facultăți, Salazar era totuși un profesor cunoscut și respectat în Coimbra. Îl stimau chiar cei care nu-i împărtășeau credințele sale catolice și militau în feluritele partide republicane. Lucrul acesta se verifica în primăvara anului 1919, când Salazar, împreună cu alți trei profesori, e suspendat din învățămînt. Este perioada care urmează asasinării lui Sidonio Paes și înăbușirii revoltelor monarhiste. Cum se cunoștea activitatea lui Salazar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de teze, cu o argumentație foarte strânsă, schematică. "O unanimitate de vederi și opinii nu este, în politică, omenește posibilă", recunoaște autorul în prefață. Aceasta se referă nu numai la adversarii atei ai Centrului, ci mai ales la catolicii care militau în partidele monarhiste. "Recunoaștem leal că nu se află cu noi mulți și mari catolici". Dar ceea ce e important de discutat este punctul de vedere inițial, "prima poziție pe care o ocupă spiritul nostru" în fața unei probleme. Această "primă poziție
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai mare număr de catolici la politica Centrului și, implicit, retragerea lor - măcar "provizorie" din partidele politice, (recte: monarhiste) - de aceea încercă încă o dată, printr-o argumentație foarte strânsă, de o logică simplă și clară, să convingă pe catolicii care militau pentru o schimbare a regimului, să renunțe la oricare altă activitate politică în afară de aceea a Centrului. "De altfel, adaugă el în prefață, nu se află aici nici intoleranță, nici ură. Sunt patruzeci de pagini asupra politicii portugheze... și nu se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai suferit câteva modificări, cea din urmă datând de la 23 aprilie 1938. Noua Constituție portugheză, care înlocuiește Constituția elaborată în al doilea an al Republicii (1911), poartă pecetea spiritului lui Salazar. Se regăsesc în ea toate principiile fundamentale pentru care militase Salazar încă din anii săi de studenție de la Coimbra, principiile care inspiraseră doctrina socială a catolicismului modern. Izvoarele noii Constituții portugheze sunt enciclica Divini Redemptoris a lui Pius XI, Carta del lavoro italiană dar mai ales enciclica Quadragesimo Anno din
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
putea fi redeschisă, parte de suveranitate sau bucată de pământ care ni se pare prea grea și pe care am fi dispuși s-o cedăm din plictiseală sau din scepticism". Cât de departe ne aflăm de generația de la Coimbra, care milita pentru o uniune iberică, de un Oliveira Martins care blestema ceasul când Portugalia a hotărât să colonizeze teritoriile noi, descoperite, de atâția ideologi și apologeți republicani care socoteau că s-ar putea rectifica istoria și împinge Portugalia spre Paris, dezlipind
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
această înscenare de hendiri bendiri ? Nimic grav, apărătorii patriei pot să stea liniștiți ! Nu vreau să promovez un soi de „dicționar franco-québécois”, de genul celui care i-a scos din sărite pe francofonii din Québec, și nici nu intenționez să militez pentru o „Oltenie liberă” sau alt soi de dezmembrare a nației. Nu este nici o măgliseală a oltenilor. Și nici măcar nu sînt oltean ! Păi ? Păi, mă gîndeam, pur și simplu, răsfoind acest dicționar, la vorba de duh a lui Conea despre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
biroul meu, deghizat În lucrător la Fisc. Clătinând dojenitor din cap, mi-a răspuns că, Între timp, lucrurile evoluaseră În zona comună de acțiune, nu prea mai eram la curent cu ultimele tendințe, el Însuși se reprofilase În activist ecologic, militând activ pentru Împădurirea deșertului. Dar cum să te miri, când teroristul numărul unu al lumii, celebrul Al Q, avea emisiune la MTV Islamabad, iar În ultimul timp cocheta cu ideea unei schimbări de sex? Da, vremurile erau În continuă schimbare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna și răutatea forfotesc în apele lor. Cortegiul de suferințe și bârfe pentru legionari nu s-a încheiat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
școlare la acea vreme? Nimănui la Școala „Ște fan cel Mare” din Iași; numai profesorilor la Huși și la Școala „Alexandru cel Bun” din Iași și elevilor - la Bârlad, Vaslui și la Liceul Internat și Liceul Național din Iași. Se milita pentru deschiderea largă a accesulu i la carte din bibliotecile școlare a cititorilor de toate c ateg oriile sociale. Cum la acea dată păstrarea și conducerea bibliotecilor erau încredințate secretariatului școlii, la Liceul Internat din Iași, directorului școlii la Bârlad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la Bârlad din perioada 27 septembrie 1870 - 26 mai 1874, 23 mai - 19 septembrie 1876, trecerea lui ca titlu și pro gram de activitate la „Semănătorul” de la București, scos de Vlahuț ă și G. Coșbuc în perioada 1901-1902, care a militat pentru „deșteptarea conștiinței naționale” și pentru „luminarea opiniei publice”, revista păstrându-și deschiderile și după ce a trecut sub conducerea cărturarului Nicolae Iorga. Este reamintită cartea dedicată prietenului său, pictorul Nicolae Grigorescu. Cărțile lui Al. Vlahuță „au intrat de mult în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]