3,813 matches
-
așa! Ăsta avea mereu buzunarele pline de semințe de floarea-soarelui și tot despica în gură, chiar când vorbea. Când venea el, pe sub masă fata găsea puzderie de coji. Însă ăsta spunea poezii pe dinafară, declama ca la teatru, de te minunai. - În ziua de 4 decembrie ce s-a întîmplat? - Cu o zi înainte a fost un fel de adunare la el în odaie,noaptea târziu au venit vreo opt, mi-a spus fata. Au vorbit tot încet și unul din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chiar firea sa, omul este predestinat acestei slujiri: el este “o partitură muzicală, un imn minunat dedicat atotputerniciei creatoare”. “Slava ta, Hristoase, este omul pe care l-ai așezat ca poet al strălucirii Tale”. “Iluminat încă de pe pămînt, omul se minunează întru totul. El se întrece, în căntări neîncetate, cu puterile cerești; ca un înger pe pămănt, el conduce făptura întreagă spre Dumnezeu...”. Hristos îi dă omului posibilitatea de a acționa, fapt care este efectul decisiv al tainei Mirungerii. Sfăntul Grigorie
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
degajat de această capodoperă nuvelistică își trage esența tocmai din suprema victorie a spiritului de sinteză caragialian. Acesta este și substratul aprecierilor superlative de care se bucură din partea criticii: ,,Localizarea este pregătită cu un simț al culorilor și accentelor care minunează la fiecare pas sobrietatea rafinată a narațiunii’’ (Paul Zarifopol); ,,în admirabila La hanul lui Mânjoală trece dintr-odată dacă nu la fantasticul pur, în tot cazul pe un plan în care fantasticul magic apare simbolic organizat, dar și aici Caragiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
depresie. ECT este folosit drept ultimă variantă în cazuri în care pacienții nu au răspuns la alte tratamente cu antidepresive. La acești pacienți ECT a dat rezultate la aproximativ 50% dintre cazuri. Terapia prin expunere la lumină Nu ar fi minunat ca pacienții cu depresie să se poată vindeca doar stând întinși la lumina soarelui, timp de câteva ore pe zi? Se pare totuși că terapia prin expunere la lumina este ceea ce au nevoie cei care suferă de un subtip de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spun periculoasă când fondul se epuizează! Dar se întâmplă următorul lucru (și prin aceasta intru în subiectul meu): această activitate febrilă, și ca să zic așa împinsă pe un teritoriu îngust, frapează toate privirile, este ceea ce se vede; poporul aplaudă, se minunează de frumusețea și ușurința procedeului, reclamă înnoirea și extinderea sa. Ceea ce nu se vede este faptul că o cantitate egală de muncă, probabil mai judicioasă, a fost lovită de inerție în restul Franței. Economisire și lux Nu doar în materie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
te mai atrage, nici o carte nu-ți provoacă apetit cerebral. Cărțile edificatoare sânt monotone și își propun experiențe de care nu ești în stare; Kierkegaard pălăvrăgește enorm; Hegel e ca o flașnetă; Levinas e mediocru; Hesse e plicticos; Cioran e minunat, dar previzibil și îți taie și mai mult pofta de mâncare. O dezabuzare stupidă ― și totuși explicabilă? ― a pus stăpânire pe mine: majoritatea cărților mă plictisesc, filozofia mi-a devenit de mult greu suportabilă, tonul scrierilor edificatoare mă irită. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
marca interpretării și a rostului utilitar, omul se definește ca acest personaj agitat, veșnic "pe drum", ca Aussein auf, ca ieșire din sine și ca "fapt de a avea întotdeauna ceva de făcut", cum traduce Bogdan. Paginile lui Bogdan sânt minunate prin rigoarea și onestitatea lor "hermeneutică". Mi-ar plăcea să trăiesc din nou așa, numai așa, într-un etern Păltiniș reînviat, la "4 000 de picioare deasupra omenirii", deasupra a ceea ce atunci credeam că este doar mlaștina politică a locului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aplauzele continuă, Alteța Sa se ridică și se înclină sfios către sală, apoi se așază iar, în vreme ce Alteța Sa Regală îl învăluie cu o privire caldă, apăsîndu-i scurt mâna, care acum se odihnește pe genunchi, cu podul palmei sale. Adică: "Ai fost minunat!" Simt că la rândul meu se cuvine să fac, să spun ceva. Dar ce? Țeapăn și distins, rămânând la o distanță respectuoasă, îmi înclin trunchiul către urechea dreaptă a principelui și întreb, cu un mic vibrato în voce: "Cînd ați
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în Grădina Primăriei spre a ocupa mai de timpuriu locuri, astfel că pe la orele 81/2 nu se mai găsea un singur bilet. Aceste piese au avut tot succesul dorit: astfel rolul comisarului, jucat de d-nul Alexandrescu, a fost minunat de bine esecutat și aplaudat cu multă vio[i]ciune. Asemene rolul telegrafistului, jucat de d-nul Radu, un tânăr ce abia a început să debuteze pe scenă, a fost bine jucat. Precum vedem, d-nul Radu are vocațiune pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acest punct de sute de ori pe zi. Învățătorii din școalele apropiate demonstrează băieților cu exemple ad oculos posibilitatea minunii biblice pe cale cu totul naturală. Și cu toate acestea în depărtare de o oră și jumătate, în vârful Repedei, sunt minunate cariere de piatră și numai cu zece, cincisprezece cară s-ar putea repara punctul în cestiune, s-ar putea pune capăt neplăcerilor miilor de trecători. Nu știm într-adevăr cine a luat întreprinderea reparării acelei șosele, știm însă atâta că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la parchetul general și reclamă în contra judecătorului. După aceste incidente, cari atacau în mod atât de grav poziția gravă de copist, trebuia neapărat să mai urmeze ceva, o scrisoare publicată între inserțiunile "Curierului Balassan", o adevărată ilustrație a libertății presei, minunată prin eleganța ciceroniană a espresiilor ei - a căror reproducere ar fi deja o necuviință. Astfel, după o insubordinație, acest domn pozează în martir al onoarei cavalerești și în insultător al superiorului său. Se-nțelege că niciodată nu ne-am fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grotească a Ernei. Erna închide televizorul. Mariedl caută ceva pe sub masă. Greta stă așezată pe un scaun. ERNA: Atâția oameni. Atâția oameni au venit, au stat locului și s-au unit la picioarele sfântului părinte. GRETE: Și imaginile au fost minunate. Culorile erau parcă din realitate. ERNA: O atotputernică pace se naște la atâția oameni. Pacea este sensul vieții, și viața este sensul omenirii. GRETE: (ridică fața de masă și vorbește pe sub masă) Mariedl, lasă-n pace nasturele, că nu-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vinul. ERNA: Pot să-i spun de-o sută de ori: stai locului, Herrmann, filmul ăsta are un mesaj pozitiv, este o odihnă pentru conștiința ta. Dar el nu se uită ca lumea la film. MARIEDL: Aproape toate filmele sunt minunate. Munții și marea, oamenii care se sărută pe buze și fac copii adevărați. Și mereu dificultățile pe care oamenii de bine le îndepărtează din lume. ERNA: Un film bun arată, pur și simplu, viața așa cum ar putea să fie, atunci când
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de un roșu aprins, și pentru că totul este la Herrmann... un bărbățel, o muierușcă și un animaluț la un loc. Și a mai spus unchiul tutore că gaura curului trebuie să fie cercetată, pentru că toți oamenii roșcați au niște găuri minunate la fund, ca și Cururile de doi bani roș-alb-roș1. Dar tocmai atunci a sosit poștașul și a stricat toată poezia, așa cum a spus unchiul-tutore. Și pentru că unchiul-tutore s-a gândit mereu la siguranță, l-a închis pe preaspermuitul Herrmann trei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
La țară, căsuțe, grădini micuțe, pajiști. Departe în fundal zgomote de la cocinile de porci, o zi luminoasă. EA (lasă jos bagajul): Pot să-mi imaginez că aș putea avea chef să spun: azi sunt veselă, sau: se vestește o zi minunată în acel loc al vieții, sau: ziua se naște ca un azi cu totul și cu totul minunat. S-ar mai putea adăuga că e frumoasă, și anume vremea, toate luate împreună, peisajul ca întindere și probabil și tu. Este
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Ne iubim, pentru că urâm tot ce e de recunoscut ca apariție... nimic nu rămâne pe delături... și o scârboasă cochetărie cu scârboșenia. CÂNTĂREAȚA (sare în sus și respiră greu. Țăranca se duce îngrijorată la ea): Lăsați-mă. Este respingător de minunat. Ziua e ca un tort de ziua de naștere pentru a suta aniversare. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Trebuie să mâncați mai mult, mai mult și mai mult să mâncați. Și după ce mâncați... (scoate limba și simulează mișcările de copulare) COMPOZITORUL (îi dă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iar apoi prim-ministru. Mazarin și Ludovic al XIV-lea au continuat politica de centralizare începută de predecesorii acestora și au dus-o la îndeplinire prin crearea unei monarhii absolute. Regele Ludovic, supranumit și Regele Soare, a întemeiat o curte minunată la Versailles și a controlat nobilimea invitându-i să-i devină miniștri, dar, de fapt, nu a făcut decât să le reducă, din punct de vedere politic, puterea la minim. Monarhia și credința catolică Exista deja o prezență creștină în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
companie soțului ei și pentru a se reface din punct de vedere psihologic. A încetat lucrul și a început să călătorească, să citească și să se ocupe de proiecte de care nu avusese timp până atunci. Primul an a fost minunat, dar Melanie, care avea doar 50 și ceva de ani, a început să se îngrijoreze. Deși s-a pensionat mai devreme decât alte persoane, Melanie crede că dacă și-ar fi plănuit cu mai multă grijă pensionarea, s-ar fi
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
citirea inscripțiilor de pe monumente. În zadar. Oaspetele, se vedea bine, nu era decât pe jumătate interesat de frumusețea și de arta statuilor. (B) Se vedea bine că era un om care, la viața lui, văzuse nenumărate capodopere. În schimb, se minuna că patina de pe bronzul monumentelor nu semăna cu patina negricioasă șa altor opere similareț, nici nu avea nuanța de verde-cenușiu, ci o culoare albastru-Închis și strălucitor. Această observație Îl Îndemnă să glumească despre navarhi 1 (căci vizitarea Sanctuarului Începe de la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
debiteze asemenea fabulații cu prilejul concursurilor care au loc În amfiteatre. În felul acesta și par a fi chezași, În chip deliberat, (418) ai Împotrivirii față de cele mai sfinte ceremonii celebrate la Delfi”. Cum Filip, istoricul, era de față, se minuna de cele auzite și În cugetul lui se Întreba Împotriva căror ceremonii sfinte puteau fi chezași poeții și retorii. Cleombrotos Îi răspunde: „Este vorba de ceremoniile care privesc Oracolul și la care cetatea Tebei i-a inițiat pe toți grecii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Epicur, care Își Îndrepta toți atomii spre regiuni situate sub picioarele noastre 1, de parcă vidul ar avea «picioare» sau ca și cum ai putea distinge În infinit«sus» și «jos». Iatăașadar de ce, În ceea ce-l privește pe Chrisippos, este cazul să ne minunăm sau, și mai bine, să renunțăm cu desăvârșire a interpreta ce anume era În capul lui atunci când pretindea că lumea șkosmosț se află În centrul universului și că această poziție de centru, ocupată din vecii vecilor, prin substanța ei contribuie
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la fel și sufletul nu dobândește puterea divinatorie abia după ce a ieșit din trup, ca dintr-un nor, ci o deține și În momentul de față, fiind doar orbită, din pricina amestecului și contopirii cu elementul muritor. Nu trebuie să ne minunăm, nici să privim cu neîncredere la cei care văd În mantică tocmai reversul acelei facultăți sufletești pe care o numim memorie și care, În chip vădit, păstrează cele trecute și le Înregistrează mai ales pe cele care nu mai există
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oară atunci când un păstor, nimerit pe aici din Întâmplare, a Început să rostească profeții. Mai Întâi, cei care se găseau de față l-au luat În râs. Ceva mai târziu Însă, când prorocirile s-au adeverit, oamenii tare s-au minunat și au Început să-l ia În seamă. Cei mai Învățați dintre locuitorii din Delfi pretind chiar că ( D) numele acestui păstor s-a păstrat și că i se spunea Koretas 3. Iată acum ce cred eu. Între sufletul uman
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Așa încât la ce bun să iei revista? Cele „15 remedii naturiste împotriva tusei” sunt exemple de terapii neangajante și dublate de precauții. De exemplu, e bine să bea copilul miere, dar aveți grijă să nu fie alergic la miere. E minunat să facă o cataplasmă cu muștar sau smântână, dar „firește doar dacă are răbdare”. Majoritatea sfaturilor medicale au un caracter ridicol. Singurele sfaturi utile sunt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sunt extrem de puține. Problema
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că nu-mi place eșecul. Cred că una dintre intoxicările culturale postromantice a fost preferința pentru o metafizică a prăbușirii. Și, pe cât posibil, aceasta să se Întâmple În capul altora, ceea ce e culmea imposturii. Să-l citești pe Sade e minunat, nu și să trăiești ca el. Transformarea degradării, eșecului, groazei, cruzimii, absurdului În obiecte estetice este inevitabilă, dar e descumpănitoare. Desparte arta de viață. Ca urmare, afirmația lui George Steiner potrivit căreia „cultura nu face oamenii mai buni” este scandaloasă
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]