2,777 matches
-
echipate ca unități mobile de resuscitare, cu personal instruit în asistența de urgență. La conducerea acestei mari unități s-au perindat o seamă de medici valoroși: dr. Chirica Valeriu, dr. Mardare Constantin, dr. Boghean Vasile, dr. Tănase Valentin, dr. Săndică Mioara, dr. Petrovici Dan. Într-un program mai amplu, la nivel național, de dezvoltare și reabilitare a asistenței de urgență, s-a înființat în cadrul spitalului, în anul 2005, unitatea de primire urgențe cu încadrare, dotare și protocoale proprii pentru rezolvarea urgențelor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-au șters din amintire, războiul peste toate a pus un văl de fum. Și seceta săpase mai multe cimitire.” Evocarea aceasta
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-au șters din amintire, războiul peste toate a pus un văl de fum. Și seceta săpase mai multe cimitire.” Evocarea aceasta apărea în 1955. Înrudirea ei ca geneză cu capodopera labișiană Moartea căprioarei (1954) devine seducătoare. În ambele ne
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un vis în care vede cum copacii și trestiile din jurul lui se cutremură de groază știind că viața bunului păstor va fi curmată de aceste ființe rele. Putineiul pentru lapte era spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoșească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza pe Dumuzi(fiul luminii) de pericolul ce vrea să vi-nă peste el. Se trezește și povestește visul surorii sale Gestinanna, poetesă divină, cîntăreață și tîlcuitoare de vise. Aceasta îl sfătuiește să se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Jocul didactic matematic Prof. înv. primar, Mioara Prăjanu Școala Gimnazială Sirețel, jud.Iași Diversitatea și complexitatea solicitărilor și sarcinilor obiective cărora omul trebuie să le facă față determină și o diversificare și complicare a formelor de activitate. După natura și evoluția ontogenetică se delimitează ca forme de
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
patriotismul este un opiu care le alterează conștiința de clasă, un drog care le anesteziază acțiunea colectivă în baza interesului lor material, care nu poate conduce decât spre revoluția socialistă. Patriotismul este această legătură morală care unește în același țarc mioarele și lupii. Clasa jefuitoare [...] are toate motivele să cultive în rândul muncitorilor înrobiți cultul patriei și steagului lor; pentru a menține dominația clasei tale, este recomandat să propagi în rândul maselor acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-a-ngropa? / Soarele și cu luna, / Stelele pe jumătate / Și luna a treia parte. / Preuții și lăutarii / Ți-or fi munții cei mai mari. / Paltinii și căprănașii / Ți-or fi ai tăi pretenașii.../ Da pe tine cine te-a jeli? / Mioarele când or veni, / Că n-are cine le mulge, / Nici la strungă cine le duce."172 În ritualul "Marii Treceri", Soarele sfințește legăturile dintre lumea de aici și lumea de dincolo, înlănțuind răul și descătușând lucrarea binelui: "Roagă-te lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nivelul punctuației În presa actuală. 7. Recenzarea unor cărți de profil. 8. Punctuația lui și. 9. Reguli imperative și reguli prohibitive În folosirea virgulei (cu aplicație la presa actuală). 10. Modificările punctuației ca urmare a utilizării calculatorului. Bibliografie specială Avram, Mioara, „Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara, „Punctuația și implicațiile ei În limbă și comunicare”, Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
imperative și reguli prohibitive În folosirea virgulei (cu aplicație la presa actuală). 10. Modificările punctuației ca urmare a utilizării calculatorului. Bibliografie specială Avram, Mioara, „Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara, „Punctuația și implicațiile ei În limbă și comunicare”, Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram, Mioara, „Un nou semn de punctuație”, Limba română, nr. 2, 1979, pp. 193-198 (și În Avram, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara, „Punctuația și implicațiile ei În limbă și comunicare”, Limbă și literatură, nr. 1, 1980, pp. 11-26 (și În Avram, 1987, pp. 193-206). Avram, Mioara, „Un nou semn de punctuație”, Limba română, nr. 2, 1979, pp. 193-198 (și În Avram, 1987, pp. 211-216). Beldescu, 1995. Blandiana, Ana, „Inefabila virgulă”, Amfiteatru, nr. 1, 1970, p. 1. Cernicova-Bucă, 1999. Cernicova-Bucă, 2007. Ciobanu, Fulvia, „Unele Întrebuințări ale liniei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dacă se află la Început: COR. Clasificarea ocupațiilor din România, Meteor Press, București, 2003. 7. Dacă o lucrare a apărut prin colaborarea unor edituri din localități diferite sau editura are filiale În mai multe localități, se menționează toate localitățile respective: Mioara Avram, Cuvintele limbii române Între corect și incorect, Cartier, București-Chișinău, 2001. Tullio De Mauro, Dizionario italiano, Paravia Bruno Mondatori Editori, Milano-Torino, 2000. 8. În cazul numelor care au o particulă de noblețe (De, În cazul de față), la stabilirea ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York, 1985. Andronescu, Șerban C., Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1997. Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei, București, 1987. Avramescu, Aurel; Cândea, Virgil, Introducere În documentarea științifică, Editura Academiei, București, 1960. Barborică, Elena; Onu, Liviu; Teodorescu, Mirela, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Editura Univers Enciclopedic, București. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, 1985, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York. Andronescu, Șerban C., 1997, Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Avram, Mioara, 1987, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei, București. Avramescu, Aurel; Cândea, Virgil, 1960, Introducere În documentarea științifică, Editura Academiei, București. Barborică, Elena; Onu, Liviu; Teodorescu, Mirela, 1978, Introducere În filologia română. Orientări În tehnica cercetării științifice a limbii române, ediția
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e) cuvinte formate din cinci silabe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tutovene” invită publicația care se tipărește la S.C. Odeon S.R. L. și are ca director pe Aurel Găvan, editorialist ‐ Constantin Teodorescu, redactor coordonator - Laurențiu Chiriac. Dispune de un larg colectiv de redacție - redactori și colaboratori: Nicolae Mitulescu, Petruța Chiriac, Teodor Pracsiu, Mioara Popa, Valentin Negre, Corneliu Filipescu, Ioan Puflea, Gheorghe Catană, Corneliu Florența, Nicu Botezatu, Neculai Artene, Gheorghe Clapa, George Irava, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mihai Luca, Eliza Olteanu, Vasile Slabu (fotoreporter). De tehnoredactare se ocupă Bogdan Artene, Ana‐Maria, Gheorghiu, Mihaela Măstac
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1995 , iar din 1996 s‐a tipărit trimestrial. La 1 decembrie 1995, redactor șef era Gabriela Costache și Liliana Palade. Redactori: Titel Olaru, Nicolet a Dabija, Viorela Daraban, Irina Mocanu, Mădălina Blagoi, Alina A lexa și Florina Știubei - profesor coordonator - Mioara Popa. Revista cuprinde o tematică bogată și rubrici diverse: creație literară, interviuri, cronici teatrale, informații științifice, sportive și muzicale, reclamă, horoscop, curiozități, o poștă a redacției, o rubrică a tânărului creștin, rezervând spații largi debutanților. * Ion Creangă Ion Creangă, revistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la „Arta neputinței de a rata” o cronică, de adâncă cunoaștere, a romanu lui Vânătoare de 381 umbre de Adrian Bușilă (Ed. Junimea, Iași, 1992 ) și Dicționar de iubiri ratate, tot de Adrian Bușilă (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001); prof. Mioara Popa, referiri pertinente la volumul Transplant de suflet editat de „Viața medicală românească”, aducând astfel, cititorilor, bucuria cunoașteri i unui nume nou - M. Mucenic Dumitru, care, spune recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Republicii nr.85, redacția avându și sediul la Liceul teoretic “Cuza Vodă” din Huși, str. Mihail Kogălniceanu nr.15. Sunt notați ca făcând parte din colegiul de redacție; Angelica Dragoslav, Mihaela Alexandra Gherman, Mircea Agavriloaiei, Alexandru Suhăreanu, Ana Maria Pricochi, Mioara Palcu, Oana Todeilă, Lucian Clit, Alina Ramona Sfetcu, ultima și redactor-șef al revistei. Profesori îndrumători: Costin Clit și Lina Codreanu. Tehnoredactor - Bogdan Artene. O descriere analitică a revistei de la apariție până astăzi, ar fi utilă criticilor literari, istoricilor în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri vocalice Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele/ structurile: * meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau, bunăvoință, curajoasă, fiu, dulăpior, ie, deasă; * mioară, ai, zmeoaică, datorie, Steaua, iubire, înnoit, vreau, piesă, veșnicie, pieire; * mei,ursoaică, alcool, boală, ziua, diurn, abia, omenoasă, cuvios, sediu; * două, civilizație, mireasmă, contraatac, i-a lăudat, viu, inimioară, băiețel, euro; * deal, lupoaică, euforie, deasă, Eugenia, trei, voia, rai, știam
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
amândoi, ți-au spus, remediu, tăiere; * auriu, noaptea, nouă, câine, copiii, carieră, i-a lăudat, scriitor, băiat, aveai, înscriere; * prea, adiere, uitare, doină, biet, seară, plăpumioară, miel, alcool, vulpoi, atenționat; * înfiere, fereastră, suspiciune, bomboană, rescriere, treabă, arămie, creier, miime; * miere, mioare, aseară, lupoaică, aviație, întoarce, zău, știau, câine, aveau, descopereai; * Ionuț, vei, de-al nostru, argintie, al doilea, băieții, trebui, aceea, pâine; * nou, noutate, campioană, admirație, nouăsprezece, dai, noutate, uitare; * teamă, tăia, vii, creier, amândouă, mi-ai spus, foarte, alergie, uitat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Emil (1955). Din lumea celor care nu cuvântă. Ilustrații de Ioana Oltes. București: Editura Tineretului. Grimm, Frații (1991). Povești alese. Traducere de Dan Faur. Editura Venus. Grimm, Frații (2011). Basme. Traducere de Lia Decei, Iulia Feldrihan, Victoria-Dana Feldrihan, Traian Fințescu, Mioara Sechel. Ilustrații de Valeria Moldovan. București: Editura Corint. Hogaș, Calistrat [s.a.]. Părintele Ghermănuță: nuvelă. București: Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu. Hogaș, Calistrat (1983). Pe drumuri de munte. București: Editura Minerva. Ispirescu, Petre (1966). Basme. București: Editura Tineretului. La Fontaine, Jean
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]