3,345 matches
-
cele 16 sate pe care le stăpânea mănăstirea, la Sivita erau cele mai multe mori. De aici și concluzia că de pe moșia satului mănăstirea recolta o cantitate mai mare de cereale . Perntru toate acele moșii, Mănăstirea Galata va căpăta de la domnitorul Ieremia Movila, la 6 mai 1598, o întărire a stăpânirii sale. Printre moșiile amintite este și satul Sivita, pe Prut și cu loc de moară în Prut, în ținutul Covurluiului. În primele decenii ale secolului satul este amintit în două hrisoave domnești
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Pentru 2,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Mărculești și Morile, și din cătunele Tutungiu, Cialâc, Scorduf și Movila Popii, cu 1087 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală cu 55 de elevi (din care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna formată din satele Cealacu și Mărculești, în plasa Slobozia a aceluiași județ și
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
stabilit aici grupuri de mocani veniți din părțile Făgărașului și Muscelului, cărora li s-au adăugat alte grupuri de păstori între anii 1864-1866; aceștia și-au construit bordeie și colibe în preajma lacului, formând un cătun numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. Localitatea a luat ființă între anii 1879-1882 (când a și fost atestată documentar), prin împroprietărirea participanților la Războiul de Independență al României și a tinerilor căsătoriti. Au primit pământ atunci peste 300 de familii provenite din județele Buzău, Prahova
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
la păscut în această luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitică, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVII-XVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
malul estic într-o zonă mai puțin susceptibila de inundații. Vechiul nume al satului era "Șcheuleț". Nouă vatra a satului este sistematizata, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele. În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
aceași organizare sistematizata cu străzi care formează unghiuri drepte și sunt paralele. La aproximativ 1.5 km în direcția nord nord-vest de satul Volintirești se află un sit arheologic datând din epoca medievală cuprinzând ruinele unui turn cunoscute sub numele "Movila lui Ștefan cel Mare". Satul Șcheia este menționat în cronică ""Letopisețul târai Moldovei, de când s-au descălecat țară și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" de Grigore Ureche ca loc de
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Iași, satele Cucova și Fărcășeni trecând la comună Strunga. Noua obiective din comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură și se
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
la vest cu satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
arheologice: situl de la „Bâra” (aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul Heleșteni); așezarea de pe „Dealul Coasta” (la 2 km nord-vest de același sat) datând din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de la „Stația de pompare” ( nord-vest de Heleșteni); și movilele din Halstattul târziu aflat la vest-nord-vest de biserica satului Movileni. Situl de la Bâra cuprinde așezări din secolele al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al XV-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Situl de la stația de pompare
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
comuna Epureni, satul ei fiind inclus în comuna Movileni, care a căpătat atunci alcătuirea actuală. Trei obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: movilele din Halstattul târziu pe culmea dealului de la nord-nord-vest de biserica din Movileni; și situl de „la Grădină”, aflat pe un grind de la 500 m est de satul Larga-Jijia, sit ce cuprinde urme de așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul al XVII-lea. Situl de la „Movila lui Ștefan cel Mare” ( sud-est de satul Oțeleni) conține o așezare și o cetate din perioada Latène. Situl de la „Poiana”, aflat în marginea nordică a aceluiași sat, are în compunere așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
nord de Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești. Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte din ansamblul Codrii Iașilor, cu punctul culminant numit "Movila Cetățuii". Defrișările în zonă sunt foarte mici, ele rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
ei mergeau la rugăciune și își păstrau stagul breslei a fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică este zidita pe la 1808 de către soția lui Bujor, un temut făcător de rele care a fost spânzurat pe Movila Saranda din Iarmaroc. Această biserică se află în drumul pietrarilor de la cariere spre zona locuită a orașului. Ea a fost delomată în perioada comunistă spre a face loc unei fabrici care astăzi este doar istorie. După anii 1990 biserică a
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat. Patru obiective din comuna Vlădeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic de la „Movila Bortoasă” ( vest-nord-vest de Vlădeni), cu așezări din secolele al IV-lea, al V-lea și al XVI-lea-al XVII-lea. Celelalte trei, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt (1826) din Borșa, și gările Vlădeni și Iacobeni (de la sfârșitul secolului
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
din comună, din inițiativa Partidului Conservator, la ceremonie fiind prezent chiar liderul Dan Voiculescu. Imediat după sfințirea primului bust, a avut loc dezvelirea unui al doilea bust (realizat din piatră) în fața Primăriei, din inițiativa Partidului Democrat, reprezentat de către deputatul Petrică Movilă. Nouă obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
locuitorilor sunt ortodocși (96,66%). Pentru 3,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul actual al comunei au avut loc două bătălii turco-polone din războaiele magnaților polonezi în Moldova, una în care polonezii susținuți de domnitorul Ieremia Movilă instalat de ei la Iași au ieșit învingători, și o alta în care au fost învinși definitiv douăzeci și cinci de ani mai târziu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de Cetatea Șoimoș, Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică spre vest, la circa 200 m de biserică, spre sud, într-
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică spre vest, la circa 200 m de biserică, spre sud, într-o grădină, se conturează o movilă de pământ înaltă de 1,5 m, având diametrul de circa 30 m. □ Descoperiri monetare Pe teritoriul localității se semnalează descoperiri monetare aparținând perioadei secolelor II î.Chr. - II d.Chr. Evoluția demografică a populației în perioada 1869-2002 este următoarea
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Bran-Rucăr, unde a ocupat o poziție avantajoasă de apărare. În acest timp s-a produs intervenția militară a Poloniei în Moldova, domnitorul Ștefan Răzvan, unul dintre cei mai credincioși aliați ai lui Mihai, a fost alungat de pe tron de Ieremia Movilă. Pe parcursul întregului an 1595, situația politică din Moldova a rămas neclară, aici existând de facto doi domnitori: Ieremia Movilă pe tron și Ștefan Răzvan cu oastea lui, retras mai întâi la Trotuș și mai apoi în Muntenia. După înfrângerea suferită
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
în Moldova, domnitorul Ștefan Răzvan, unul dintre cei mai credincioși aliați ai lui Mihai, a fost alungat de pe tron de Ieremia Movilă. Pe parcursul întregului an 1595, situația politică din Moldova a rămas neclară, aici existând de facto doi domnitori: Ieremia Movilă pe tron și Ștefan Răzvan cu oastea lui, retras mai întâi la Trotuș și mai apoi în Muntenia. După înfrângerea suferită la Călugăreni, reorganizându-și oastea, Sinan Pașa a înaintat prudent către București. Cum intenția lui era să transforme Țara
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
Legenda leagă denumirea comunei Satchinez de numele lui Pavel Chinezu, care ar fi locuit acolo. Tradiția locală (neconfirmată de săpături) spune că aici s-ar fi aflat și o cetate a acestuia, pe locul unde astăzi se mai află o movilă numită „Gomila”, și că nu departe de fosta cetate ar fi existat „moara lui Pavel Chinezul”, în locul care se numește „Cotul Morii”. Љубомир Степанов (Lubomir Stepanov), in lucrarea Срби у Кнезу (Sîrbi și Knezi), sustine ca familia era de origine
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
Ureche, ""făcând pre cuvântul împăratului, au umplut cetățile cu lemne și le-au aprins de au ars și s-au risipit"". La sfârșitul secolului al XVI-lea, Cetatea Sucevei devine reședința domnitorilor Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și Ieremia Movilă (1595-1606), care s-au ridicat la luptă împotriva Imperiului Otoman. În anul 1596, zidurile vechii cetăți sunt fortificate de Ieremia Movilă, după cum atestă un fragment de cărămidă descoperită în cetate și inscripționată. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o campanie
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
La sfârșitul secolului al XVI-lea, Cetatea Sucevei devine reședința domnitorilor Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și Ieremia Movilă (1595-1606), care s-au ridicat la luptă împotriva Imperiului Otoman. În anul 1596, zidurile vechii cetăți sunt fortificate de Ieremia Movilă, după cum atestă un fragment de cărămidă descoperită în cetate și inscripționată. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o campanie militară în Moldova. După ce armatele sale trec apa Trotușului la 4 mai 1600 și ocupă Bacăul la 10 mai, oștile valaho-transilvane
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]