3,916 matches
-
a eternității, chiar în spiritul ei originar (respectând textele sfinte și scrierile creștinismului timpuriu). Pe de altă parte, deși în practicile lor religioase diferă funcția și suportul material al "imaginii" sacre (vorbim fie despre măști, efigii și statui, fie despre mozaicurile bizantine din biserici), romanii și creștinii de mai târziu au urmărit deopotrivă să recupereze, prin ritual și prin comportament colectiv adecvat, vârstele de aur (oricare ar fi fost forma lor imaginară) și pacea absolută. În ce privește stilistica iconografică, principatul s-a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a a ales în schimb, în detrimentul individualității și al diferenței, hieratismul, privirea abstrasă și transcendentă, subliniind obligația penitenței și a datoriei îndoliate față de figurile sacre (de aici, motivul donației și al închinării bisericilor împărătești; un tipar pentru portretul votiv este mozaicul din secolul X, care îi figurează pe Constantin I, în dreapta, închinând Fecioarei cetatea orașului ca fondator eponim, iar în stânga, pe Iustinian I, prezentând macheta bisericii Hagia Sophia - v. fig. 22.a și fig. 22.b; fig. 23.a și 23
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Constantinopol), ci vor menține din simbologia imaginii ca imagines doar nevoia și obligația de a corela valorile trecutului cu prezentul comunității−martor. Reprezentările figurale ale divinului, în relație cu corpul simbolic al puterii creștine, vor înlocui după anul 330, prin mozaicuri, fresce și icoane sau prin monedele bătute, "chipurile" înaintașilor păgâni din ceremonialurile funerare urbane (precum și spiritele lor protectoare). Datorită activității clericale asidue de prozelitism, susținute de basileii iconoduli și de teocrația bizantină, dar și de mai tinerele puteri creștinate, se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
al "imaginarului", înțeles în secolul IV ca un cortegiu de spirite figurate ce însoțesc corpul mort al autocratului. În sistemul roman de roluri va avea loc însă un schimb de substanță și de identitate: bustul zeului devine chipul realizat în mozaic al lui Iisus Christos, efigia (corpul de ceară al) împăratului păgân se dematerializează și ea, prin înscrierea formei în imaginea murală; "chipurile" strămoșilor sunt înlocuite de figuri sacre (personaje vetero-testamentare, apostolii) sau sacralizate (martiri, ierarhi ai bisericii, împărați creștini). Ceea ce
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
memorarea faptelor împăratului, de aceea a fost decisiv și pentru constituirea politicilor de reprezentare a puterii sale. Cum "strategia" de divinație a fost respinsă, împăratul creștin a exploatat un alt "loc" pentru reprezentarea relației sale cu divinitatea: imaginea vizuală, respectiv mozaicul parietal din bisericile construite și susținute financiar de el însuși. Nu de toți, însă, și oricum nu în afara canonului stabilit în perioada lui Iustinian I, prin care se impunea ca figurarea împăratului să nu (mai) echivaleze ipostaza christică și nici
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
identificată de Aristotel cu senzația (Despre suflet 429a4-5), ei îi lipsește "materia". Consider în mod aparte această idee a Stagiritului ca fiind un argument pentru a echivala, în imaginarul antic și medieval, imaginea mentală, dar și imaginea tip frescă sau mozaic, cu imaginea teatralizată din conștiința subiectului receptor, cea care redă o realitate de grad secund. Aristotel subliniază el însuși că pe parcursul reprezentării mentale avem aceeași atitudine ca atunci când vedem în pictură lucrurile respective; observație care egalizează valoarea reprezentării mentale și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca divinitate solară, cu ipostaza similară a lui Christos, cât și pe cea a imaginii lui Christos−împărat cu cea a lui Constantin I, basileul creștin (Dagron, Naissance d'une capitale; Grabar 226-45). Cum iconografia monedelor, a statuilor și a mozaicurilor sau a frescelor în care ei apar se dezvoltă practic în paralel, se poate vorbi despre doi împărați co-domnitori, la început reprezentați separat, fie șezând pe cathēdra (jilț) − sau trónos mai târziu −, fie în picioare, unul (împăratul real
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ce va deveni canonică). Iconografia puterii va renunța cu timpul − mai ales după epoca lui Iustinian I - la realismul expresiei umane și la exaltarea frumuseții fizice, cult moștenit de creștinismul timpuriu din sculptura greacă și din cea romană imperială. Dacă mozaicurile din basilicile Sant'Appollinare Nuovo, San Vitale și Sant'Appollinare in Classe de la Ravenna (realizate în secolul VI) sunt încă tributare artei portretistice romane, ulterior, cele din spațiul oriental al lumii creștine și în special frescele sau icoanele pe lemn
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este semnificativă, atât pentru înțelegerea perioadei în care s-au redefinit teoria creștină a imaginii, relațiile de putere, dreptul de gestionare a reprezentărilor creștine, dreptul de reprezentare în diverse spații (biserică, palat), contexte (ceremonialuri) și pe diverse suporturi (icoane, fresce, mozaicuri). Complexitatea semantică îi asigură statutul de concept-tutelar în exercitarea puterii creștine, în strânsă relație cu manifestările sale cu caracter spiritual, simbolic, precum și cu cele materiale. Poate fi înțeles, în continuarea viziunii apostolice și patristice, drept: 1. manifestarea deplină în istorie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Dipticul Barberini. Fildeș. Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Împăratul primește tributul adus de populațiile cucerite. Victoria lui este binecuvântată de Christos și reprezentată figural după iconografie de tradiție romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
iconografie de tradiție romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92) al imperiului roman de vest. Partea de nord-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92), al imperiului roman de vest. Partea de sud-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig. 11. Iustinian I (527-65), însoțit de arhiepiscopul Maximilian, generalul Belizarie și suita. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 12. Theodora (527-48) și suita sa. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 13.a. "Marea friză traianică". Victoria romanilor asupra dacilor. Arcul lui Costantin (montată aici de la începutul secolului IV), Roma
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
roman de vest. Partea de sud-vest a bazei obeliscului egiptean, registru superior. Istanbul. Fig. 11. Iustinian I (527-65), însoțit de arhiepiscopul Maximilian, generalul Belizarie și suita. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 12. Theodora (527-48) și suita sa. Mozaic, secolul VI. Basilica San Vitale, Ravenna. Fig. 13.a. "Marea friză traianică". Victoria romanilor asupra dacilor. Arcul lui Costantin (montată aici de la începutul secolului IV), Roma. Fig. 13.b. Baza Columnei lui Traian (113 d.Ch.). Apolodor din Damasc. Forumul lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
divină de la Palmira: Aglibol, Ba'alschamin, Malakbel (zeul solar). Relief sculptat, secolul I d.Ch. Muzeul Luvru, Paris. Fig. 21. Tetrarhia. Dioclețian și Galerius, Maximian și Constantin I, început sec. IV. Piața San Marco, Veneția. Fig. 22.a. Iustinian I (detaliu). Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 22.b. Iustinian I (stânga) și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Piața San Marco, Veneția. Fig. 22.a. Iustinian I (detaliu). Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 22.b. Iustinian I (stânga) și Constantin I (dreapta), închinând Fecioarei cu pruncul, primul, Hagia Sophia, și al doilea, cetatea Constantinopolului. Mozaic, 990. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-55) și împărăteasa Zoe (1028-50). Mozaic, (refăcut după) 1024. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.a. Christos, între Constantin IX (1042-55) și împărăteasa Zoe (1028-50). Mozaic, (refăcut după) 1024. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
1024. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 23.b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
anunț determină survenirea ispitei iscodirii, implicării într-o expediție de recuperare, într-un demers al remedierii, al repunerii la loc. Ne confruntăm aici cu inducerea unei imagini a descomplectării, a lipsei ce traumatizează omogenitatea unui întreg, ce lezează firescul unui mozaic deplin, închis. Ceva este ascuns adică retras, furișat înapoia sa lăsând în urmă un gol, un loc vacant, un vid asemeni unei decupări într-un tablou bine proporționat. Acest culoar deschis, precum o prăpastie în orânduiala întregului, exercită asupra noastră
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
erau percepute la un prag mai coborât față de cele nociceptive. În același mod recepționau și termoceptorii excitațiile nenociceptive și nociceptive. Nociceptorii polimodali Începeau să sesizeze caracterul nociceptiv al temperaturii Începând cu un prag de 450, după care era acționat un mozaic de receptori care evocau senzația de durere. Intensitatea stimulului dureros inducea, prin fibrele algoconductoare Aδ și C, un potențial de acțiune propagat, a cărui frecvență creștea proporțional. Viteza de conducere În fibrele aferente Aδ s-a situat Între 436m/s
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Bloom H (1995) The western canon: the books and school of the ages. New York: Riverhead Books. Bloom H (1997) The anxiety of influence: a theory of poetry, ed. a 2-a. New York: Oxford University Press. Bloom H (2002) Genius: a mosaic of one hundred exemplary creative minds. New York: Warner Books. Bloom H (2005) Novelists and novels. Philadelphia: Chelsea House Publishers. Bloom H, Trilling L, ed. (1973) The Oxford anthology of English literature, vol 2: 1800 to the present - Romantic poetry and
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a fost inspirată să creeze un produs inovator: coșul de gunoi pliant. Acesta este făcut din materiale reciclabile și se poate depozita strâns. Metoda Starbursting poate fi aplicată fie în grupul creativ, fie individual. 10.1.14 Metoda Jigsaw puzzle (Mozaic) Metoda Jigsaw puzzle, denumită și metoda grupurilor independente, este o strategie bazată pe lucrul în echipă pentru rezolvarea temelor (proiectelor) complexe, care se pot descompune în subteme relativ independente. Totodată poate fi folosită în etapa de preparare atunci când, pentru documentare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ziarului afirmă: „Nu venim nici cu discursuri, nici cu promisiuni, nici să-nființăm alt partid, nici prea idealiști, ci un alt steag înțelegem să arborăm în sufletul poporului românesc, «Timpul», steagul adevărului și al dreptății” (1/1911). Rubrici: „Note politice”, „Mozaic”, „Ancheta”, „Păreri libere”, „De la românii de peste hotare”, „Săptămâna”, „Literatură”. Se publică versuri de Aron Cotruș (Tristia), G. Rotică, Maria Savul, A. Agapus, Gh. Savul și proză de Constantin Cehan și Horia Petra-Petrescu. Este reprodusă schița Amfora din volumul Scenete și
TIMPUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290178_a_291507]
-
din București, pe vremea când aici slujea preotul Alexie Bârcă. SCRIERI: Singurătatea lui Vlad Țepeș, București, 1995; Coloana, București, 2000; Ultimul Constantin, București 2000; Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu, București, 2002. Traduceri: E. Segal, Doctorii, București, 1993; Th. Starzl, Oamenii mozaic. Memoriile unui chirurg de transplant, București, 1996. Repere bibliografice: Marcel Duță, De la istoria lui Vlad Țepeș la poezia lui Dracula, „Paideia”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Încă un adevăr despre Vlad Țepeș-Dracula, ALA, 1995, 276; Dan Stanca, Roman istoric: „Singurătatea lui
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]