3,264 matches
-
vară. Mănăstirea în stil baroc are chilii simple și austere, potrivit normelor de viață monahală. La parterul aripii de sud se află refectoriul (sala de mese), iar la etajul superior o bibliotecă. Refectoriul are tavanul din stuc decorat cu picturi murale ce-i reprezintă pe sfinții benedictini și pe conducătorii maghiari din Casa de Árpád. Mobila originală a bibliotecii din secolul al XVIII-lea a fost vândută după dizolvarea mănăstirii în 1786, în timp ce cărțile au dispărut după desființarea ordinului benedictin din
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
elemente mitice, cum ar fi cele yakshi (femeia cu trei spirite, reprezentată de sculptorii budiști într-un mod lipsit de austeritate, ca niște dansatoare voluptoase, cu piept bine evidențiat). Sensul indian de parcurgere a vieții a fost reprezentat în picturile murale din peșterile din Ajanta, unde grupuri nesfârșite de personaje roiesc peste tot pe pereți, într-o evocare plină de culoare a vieții indiene. Până și arhitectura indiană poate fi descrisă ca o formă a sculpturii. Multe dintre cele mai celebre
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
localități se desprind, formând comună Șerbăuți. Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezrădăcinat, de aur. Chef-ul scutului, roșu, încărcat cu doi căi în mers, afrontați, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană murala cu un turn
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
cu o coroană murala cu un turn de argint. Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroană murala cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Stema comunei conține un tei auriu dezrădăcinat (amintește de evenimentul din 13 iulie 1873, când au murit 7 oameni împușcați de jandarmii aduși de baronul Michael von Kapri) și
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
ambele părți, roșu. În partea superioară a scutului se află o creangă de măr înflorită, cu vârful spre stânga. În partea inferioară, doi pești unul sub altul, cel de jos conturnat, toate din argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bunești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă a comunei Bunești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bunești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” este un lăcaș de cult cu o
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
Ștefan a fost un exponent al artei mediavale sud-carpatice, format în tradiția picturală a mănăstirii Basarabilor de la Curtea de Argeș. Alt zugrav, poate un ajutor al lui Ștefan, aparțin\nd cu siguranță mediului artistic local, este autorul registrului inferior al picturilor. Ansamblul mural, databil din secolul al XV-lea, pare a fi o donație a cnezilor din familia Mănjina, deseori pomeniți în documentele vremii, atât în legătură cu convocarea unor scaune de judecată, cât și în contextul nesfârșitelor campanii antiotomane întreprinse de regalitatea maghiară. În favoarea
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
și „Ruga robului lui Dumnezeu, jupân Crăstia Mușat”. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, potrivit unei inscripții în româno-chirilice, a fost pictat iconostasul de lemn al bisericii: „1789, popa Simeon zugr[av]”. Aceluiași meșter i se datorează, probabil, și decorul mural care împodobea odinioară peretele apusean al naosului, înfățișând o amplă „Judecată de Apoi”, compoziție de o mare finețe artistică, distrusă însă în cea mai mare parte. În pofida dispariției unor scene, decorul mural care înfrumuseța odinioară interiorul bisericii poate fi reconstituit
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
Aceluiași meșter i se datorează, probabil, și decorul mural care împodobea odinioară peretele apusean al naosului, înfățișând o amplă „Judecată de Apoi”, compoziție de o mare finețe artistică, distrusă însă în cea mai mare parte. În pofida dispariției unor scene, decorul mural care înfrumuseța odinioară interiorul bisericii poate fi reconstituit în patru registre, într-o dispunere inedită a scenelor și a personajelor. Cele două frize superioare cuprind figuri mai mari, comparativ cu cele din al treilea rând; mult micșorate, acestea corespund, câte
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
în partea superioară pe peretele de vest și una pe peretele sudic. Cele două ferestre gotice, vizibile și astăzi, au fost construite ulterior și datează de la mijlocul secolului al XIV-lea. Pe arcul triumfal se păstrează urmele a două picturi murale succesive, cea mai recentă reprezentând un bust al lui Christos. În secolul al XIV-lea au început o serie de procese de partaj ale posesiunilor greavilor, odată cu decăderea rolului lor politic. În 1388 moare greavul Ioan, ultimul moștenitor pe linie
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
și la Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri. Drapelul - pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roșu-vișinii și albe alternându-se. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,44%). Pentru
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
artei cruciate poate fi considerat Psaltirea Melisendei, un manuscris împodobit cu miniaturi remarcabile, (o comandă executată între anii 1135 și 1143, aflat acum în depozitele British Library), și capitelurile sculptate din Nazaret. Până la cucerirea mamelucilor, în regat existau numeroase picturi murale și mozaicuri, majoritatea lor fiind distruse de musulmani. Numai cele mai puternice fortărețe au rezistat și după prăbușirea regatului. Imediat după succesul primei cruciade, pământurile au fost redistribuite vasalilor loiali lui Godfrey, care au format noile fiefuri feudale ale regatului
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
au făcatu și pre urmă ș-au ziditu deasupra oasilor o bisérică, unde trăiește și astăzi întru pomenirea sufletelor."" Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află o pisanie lungă scrisă în limba slavonă, care reprezintă o cronică murală de o sinceritate impresionantă din istoria Moldovei. Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând în considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul Constantin Turcu (1903-1980) a presupus că s-ar fi început
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
ale fațadei; înlocuirea tâmplăriei vechi cu alta din lemn stratificat și geamuri de tip termopan, placarea cu gresie antiderapantă a holului central, a celui perimetral și a peronului, refacerea copertinei peronului principal, montarea de tablă Lindab pe acoperiș, restaurarea decorațiunilor murale din holul central, montarea unei centrale termice racordate la gaz metan și a unui grup electrogen nou, refacerea canalizătii, înlocuirea racordurilor electrice, a stâlpilor și a lampadarelor ce asigură iluminatul, amplasarea de panouri electronice de informare a călătorilor). Piața Gării
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
70 era aproape imposibilă o adevarată dezvoltare sub aspect artistic și plastic - relatează Radu - deoarece fiecare artist în formare își concentra întreaga atenție în respectarea unei sume de tabu-uri, dictate de realismul socialist din acele vremuri.” O impresionantă pictură murală, concepută și realizată de Radu-Anton Maier, asistat de Eugen Calmâc (și el artist plastic în formare), desfășurată pe o lungime de 40 m, în holul cinematografului Republica din Cluj-Napoca - este radiată și acoperită cu var, conform dispoziției Organelor Partidului Comunist
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
activi ierarhi din secolul XIX pe tărâmul construcțiilor. Biserica este finalizată, probabil, tot în stil neoclasic. Cu acest prilej, pereții interiori sunt împodobiți cu o pictură nouă, în stil realist, occidental, datorată lui Carol Pop de Szathmary. Este unicul ansamblu murală de pictură religioasă păstrat de la acest maestru al artelor dinainte de Unire. Se păstrează contractele dintre ctitor, arhitect, constructor (Atanase dulgher) și pictori (Ioan, Mincu și Costache, influențați de pictorul italian Giuliani). 1847 Martie 23 - Focul cel mare avariază biserica (aoperișul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
fel ca în cataloagele lui Hiparh și Ptolemeu, catalogul lui Ulugh Beg este estimat să fi fost precis la termen de aproximativ 20 de minute de arc. În secolul al 16-lea, Tycho Brahe a utilizat instrumente îmbunătățite, inclusiv instrumente murale de mari dimensiuni, pentru a măsura pozițiile stelelor mai precis decât în trecut, cu o precizie de 15-35 arcsec. Taqi al-Din a măsurat ascensiunea dreaptă a stelelor la observatorul din Istambul, folosind "ceasul de observatie" inventat de el însuși. Când
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre cele cinci laturi ale absidei) înspre est. Iconografia bisericii din Dolheștii Mari este printre cele mai vechi ansambluri de pictură murală păstrate pe teritoriul fostului Principat Moldova. Prof.dr. Vasile Drăguț a înscris pictura murală a bisericii dolheștene, alături de cea a Bisericii "Înălțarea Domnului" din Lujeni (executată după 1453) și cea a Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți (executată probabil în anii 1479-1481
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre cele cinci laturi ale absidei) înspre est. Iconografia bisericii din Dolheștii Mari este printre cele mai vechi ansambluri de pictură murală păstrate pe teritoriul fostului Principat Moldova. Prof.dr. Vasile Drăguț a înscris pictura murală a bisericii dolheștene, alături de cea a Bisericii "Înălțarea Domnului" din Lujeni (executată după 1453) și cea a Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți (executată probabil în anii 1479-1481), în primul grup de opere reprezentative pentru muralismul moldovenesc din prima parte a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Șendrea a decedat de timpuriu sau după ce a terminat biserica, sau poate evenimentele de după moartea lui Alexandru cel Bun, care au dus la împărțirea Moldovei între cei doi fii ai săi, au despărțit și familia șendrenilor. Specialiștii presupun că pictura murală interioară ar fi fost realizată în perioada vara-toamna anului 1481 (anul morții hatmanului Șendrea) de cunoscutul zugrav Gavril Ieromonahul, care a pictat și Biserica "Sf. Nicolae" din Bălinești, ctitoria logofătului Ioan Tăutu. Mai târziu, într-o perioadă necunoscută, fresca de la
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaș zugrav și pictarea iconostasului și a ușilor împărătești. Pe acestea din urmă se poate citi inscripția: ""Aceste zvere le au plătit robul lui Dumnezeu Fericean Nechită"". Întreaga pictura murală este în mare parte distrusă de intemperii, nu doar înscrisul care o data. Restaurările prin care a trecut biserica, ultima operațiune de acest fel încheindu-se în anul 2009 iar cea de dinaintea acesteia având loc spre sfârșitul deceniului al șaptelea al
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
Moldova de acest gen. Biserică are următoarele dimensiuni: lungime - 32 metri, lățimea - 17 metri și înălțimea turlei - 37 metri. Pe pereți sunt firide dreptunghiulare mari cât peretele, iar la cornișa ornamente în formă de pătrat sau romb. Din vechea pictură murala s-au păstrat câteva icoane - că Sfinții Evangheliști de pe bolta naosului - ce au fost restaurate în anul 1986. Catapeteasma actuala a fost lucrata în jurul anului 1950 în Atelierele Institutului Biblic din București, unde s-a executat și pictură icoanelor din
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
-se „pictor din Suceava, curtean al slăvitului și măritului domn moldovean, Petru voievod”. Pictura sa cu largi perspective bizantine este bazată pe culori calde, fiind dominată de nuanțe de roșu. Unii autori îi atribuie și realizarea în 1537 a picturilor murale de la Moldovița, plecând de la asemănările cu pictura mănăstirii Humor ce merg în anumite locuri până la detalii. Criticul de artă Vasile Drăguț consideră însă că pictorul anonim de la Moldovița s-ar fi format în același atelier cu Toma sau ar fi
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]