2,943 matches
-
serie de interviuri. R.P. O, Doamne, sunt lucruri pe care toți cei care vor citi cartea aceasta le cunosc foarte bine. Le-au auzit de zeci de ori în jur, inclusiv adolescentele care înjură de ce n-au. Nu suntem o nație de mimoze pudibonde. A.R. Ar fi prea anost. R.P. Aș reveni acum, pentru ca liniștea să fie de scurtă durată, la perioada tenebroasă din viața dumneavoastră. Și v-aș întreba care au fost cele mai mari spaime de care ați
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
spun how clever you are sau how stupid you are. Când e vorba de clasici însă, îmi schimb nu numai lexicul, ci și atitudinea în raport cu autorul. Am senzația că procedez la o rematerializare a spiritului lor. Că surprind o ema nație, o fantomă a spiritului lor. Când încerc să-i extrag din timpul lor și să-i transmut în timpul nostru, am senzația că particip la un fel de ședință de spiritism. În orice caz, expresia de care ați amintit în întrebare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
care cer, ca stâncile, să fie escaladate cu efort și pricepere de alpinist. Sunt culmile comunismului.“ (Informația Bucureștiului, 29 octombrie 1971) „Sub fruntea lui se ncheagă constelații De visuri pentru cei ce sunt ori vin, Croindu-i trainic drum acestei nații, Stăpână peste propriu-i destin. Cu mâna către culmea-mpurpurată, Celor ce-au pus în rodul muncii țel, El secolul de aur îl arată Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
au pus în rodul muncii țel, El secolul de aur îl arată Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unitate: Partidul, Ceaușescu și Poporul.“ („Eroul României“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 ianuarie 1989) DRĂGAN (Iosif) Constantin „Ca român stabilit în străinătate și cu un rost în mai multe țări din Europa și Africa, aducând prin aceasta servicii nației din care mă trag, am privit și privesc conducerea actuală a țării într-o perspectivă istorică. În actuala conjunctură europeană și mondială, România are de îndeplinit o misiune deosebită. Conducătorii ei au plasat-o pe un piedestal cum niciodată nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întotdeauna întărește puterile Cârmuitorului ce împlinește aspirațiile de viață în lumină și dreptate ale poporului ce l-a născut și l-a ales, văzând în el pe Cel mai Bun, Cel mai Drept, Cel mai Iubitor fiu de neam al nației, Cel mai Bun prieten al lumii, dorind pacea și prosperitatea tuturor popoarelor.“ („Însemnele unei epoci fără seamăn“, România liberă, 26 ianuarie 1987) „Stringenta actualitate a unei culturi larg cuprinzătoare, a fructificării și creației umane, a înțelegerii și implicării în noul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
perioade ale istoriei, în care românii erau năpăstuiți și presați prin perfide tertipuri de popoare apărute pe aceste plaiuri de te miri de unde, să-și piardă conștiința națională, ceea ce s-a dovedit a nu fi posibil, datorită faptului că aceată nație dispunea de rezerve umane de talia unui Badea Gheorghe Cârțan sau a unui Andrei Budac, despre care vom aduce vorba la momentul potrivit. Că la vremea aceea satul nostru exista, e confirmat de urme arheologice, o așezare dacică din primele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-a gândit măria sa cu consilierii, să decreteze înființarea unor regimente grănițărești care au și luat ființă la 1762, comandanții lor fiind numiți ofițeri de elită din armata de linie a imperiului, iar trupa constituită din tineri iobagi destoinici ai nației majoritare din zona de graniță a imperiului, adică în acest caz chiar românii noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din preajmă ca Scorei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am fost în primul război mondial, deși am fost sub comandă nemțească, căci noi până în 1918 am fost sub stăpânire austroungară, când înaintam ne sta-n poruncă să ne purtăm foarte bine cu țivilii (pe) care-i ocupam, de orice nație ar fi ei, bun înțeles dacă și ei îs oameni pașnici, nu caută să ne atace, iar în biserici nu aveam voie să intrăm nici cum, nici să te închini. Cu toată dragostea și cu tot ce pot o fac
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotărât soarta aruncându-ne în marasmul comunist pentru cel puțin 50 de ani. Aproape 50 de ani de acuma încolo, bieții țărani din Cârțișoara, ca de altfel din toată România vor scruta cerul întrebându-se: «Când vin americanii?». Americanii, o nație, un popor din care 99 de locuitori dintr-o sută, nu știau atunci, după cum nici astăzi nu știu că undeva în această lume există o țară cu numele de România. 2. Reforma lui Groza La 23 august 1944, armata română
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele mai confortabile în majoritatea instituțiilor puterilor statului, de la cele mai înalte sfere până la cele mai de jos structuri administrative, elaborează legi pe care ei înșiși le batjocoresc, de cele mai multe ori în favoarea numeroasei lor clientele politice, reușind să coboare țara, nația, poporul, într-un nou marasm la care nici puterea de dinainte de 1989 nu reușise să ajungă. 4. Tranziția la Cârțișoara Odată câștigată așa zisa revoluție anticomunistă, primul prim ministru instalat după eveniment, dă cea mai neinspirată indicație oamenilor din mediul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de «lichidare», conform unor estimări mai mult decât aproximative, făcute de oameni cunoscători ai problemelor etapei, depășesc cu mult cuantumul valorilor plătite de sat în contul obligațiilor rezultate din armistițiul cu sovieticii, din 1944. Rezultă de aici încă odată că nația noastră, dacă nu are are la îndemână un străin care să-i facă zile grele, șile face singură. Era momentul atunci, la începutul anilor 1990, statul român să înregistreze înițierea celei mai înfloritoare etape din istoria sa. Momentul acela a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de testosteron scade cu 30%, omul se îngrașă, obosește mai repede, devine mai afectuos, mai finuț etc. Nu știu dacă „cercetătorii americani“ sînt sau nu o invenție a tabloidelor noastre, un fel de formulă standardizată care ascunde excesul de imagi nație al jurnaliștilor dîmbovițeni, dar pot să certific, cu propria-mi experiență, că cel puțin informația de mai sus este cît se poate de adevărată. E drept, n-am stat să-mi măsor testosteronul, dar kilogramele în plus erau vizibile de la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îi populează neîncetat visele, clipele de răgaz, orele din afara programului istovitor de muncă, dar mai ales zilele libere ale sfârșitului de săptămână. Acolo, în îndepărtata Canadă întinsă cât un continent și nesătulă de emigranți, s-au adunat pribegi de toate națiile existente pe glob, ca într-o Arcă a lui Noe, pentru a o popula și a o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic nu-i ca ACASĂ, în România adică. Răceala, suspiciunea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
național în acel articol, e firesc să-i apuce un fel de disperare, de viitorul societății în care trăiesc și să-și deschidă perspectiva unei reforme prin răsturnarea radicală a tot ce există... Pe cât știm, acești tineri nu sunt pretinsă nație și pretins popor (cum se vede că afirmase undeva Carp) ei sunt poporul cel adevărat..." * Atitudinea mea față de mișcarea socialistă nu se datorește vreunei împrejurări exterioare, ci pur și simplu caracterului meu, constituțiunei mele psihice și morale. Ideea socialistă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai urâte și domn’ Mugiu bulangiu nu le vede. Vede România cu ce e mai rău în ea. Poate ar trebui să vadă și să transmită ceea ce este bun și frumos. Așa ar fi un exemplu de educație pentru această nație“ - am ales un comentariu mai soft, pentru că sunt multe altele ireproductibile. Prin urmare, nu ne deranjează că unele televiziuni nu fac de cât să ne asmută pe unii împotriva altora, prin orice mijloace, în primul rând manipulândune. Nu ne deranjează
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ne deranjează că ne sunt oferite drept model figuri ca Gigi Becali sau nu știu ce prostituată 97 din așazisul showbiz. Ne deranjează însă că Mungiu ne arată un fapt petrecut în România mileniului trei șii reproșăm că nu vrea să educe nația. Oamenii care gândesc astfel sunt majoritari în România, deci aceasta este, de fapt, țara lor. Iar programele televiziunilor sunt construite după chipul și asemănarea celor mulți. Să le felicităm, deci, că șiau adecvat mesajul la mediu. (2012) Campanie pentru omenie
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mă deranjează este acest pars pro toto abuziv, intelectualmente fals : în cultură nu există ca în sport sau la Euroviziune reprezentare colectivă, ci numai individuală : artistul X, artistul Y, artistul Z se reprezintă exclusiv pe ei, ca artiști, nicidecum o nație sau un popor ! A continua să credem că Eminescu înseamnă România, Coșbuc Ardealul și Nae Ionescu (probabil) Oltenia înseamnă să rămânem de-a pururi provinciali, rupți la modul definitiv de orice tentativă culturală de apropiere de Europa... ̨ n rest
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
scaunele de inspectori, nimic nu poate să se schimbe în bine. „Dacă vă întrebați ce are de-a face un doctor cu învățământul o să vă răspund așa: sănătatea începe cu simțul responsabilității, atât al medicului, cât și al pacientului”. „O nație contează când nivelul general de educație și instrucție este ridicat!” „Schimbarea periodica a legii nu poate fi miza unor oameni preocupați de bunul mers al școlii românești. E miza unor mărunți și îngenunchiați de propriile îngustimi. Voi spune mereu că
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
politice”. Ca atare, din pământeni, evreii au devenit străini, „breasla jidovilor” a devenit „națiia jidovască” <endnote id="(vezi 505, p. 78)"/>, „constituind o națiune aparte, lipsită de drepturi” <endnote id=" (125, p. 46)"/>. Este un moment de graniță, când „deputații nației jâdovești” din „toată Moldaviia” - Într-o jalbă adresată, la 3 decembrie 1831, Divanului Împlinitor din Iași - Încă mai vorbesc În numele unui liberalism În cadrul căruia „este obștească toleranțiia tuturor religiilor și pozvolenie fără perorisire a Îmbrățoșa tot feliul de negoți” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vasile Alecsandri i-a prezentat pe români și pe evrei ca fiind de o parte și de alta a baricadei, ca doi adversari ireconciliabili. Poporul român ar fi „blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres, apt a se asimila cu națiile cele mai civilisate, tolerant În materie de religie”, un popor amenințat de evrei, care ar fi „adepții celui mai orb fanatism religios, cei mai esclusiviști din toți locuitorii pământului, cei mai neasimilabili cu celelalte popoare ale lumei ! [...] Puterea lor e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În nervii acestui neam, sunt fermenți care descom pun voința lui și infiltrează slăbiciunea În sângele româ- nesc. O blestemată boală de sânge, un vierme atavic paralizează nervii motori ai firii românești și oprește pornirile la luptă fățișă [...] ale acestei nații” <endnote id="(740, p. 155)"/>. Prozatoarea britanică Olivia Manning a luat corect pulsul societății românești pe la 1939-1940 când, stând la București, și-a scris romanul autobiografic Trilogia balcanică : „Deci În Ungaria - spune un personaj - Îi Împușcă pe evrei ! Deștepți ! Aici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe această pantă. Comentând romanul Profeți și paiațe (1931) al scriitorului evreu Emil Dorian, criticul notează În 1941 : „Românilor li se recunoaște [În roman] doar calitatea de «popor ospitalier și bun», ceea ce e În fond o slăbiciune, căci asemeni tuturor națiilor civilizate românii trebuie să manifeste un sănătos egoism, curmând definitiv orice imigrație” <endnote id=" (130, p. 851)"/>. În 1935, Mircea Eliade crede că acest tip de reacții, câteodată alarmiste, sunt generate de un „imbecil complex de inferioritate” față de străini. Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin sat, dacă Îs creștini, sunt bine priviți de săteni, ospătându-i și Îngrijindu-i. Străini se socotesc mai mult acei ce au o altă lege sau credință În Dumnezeu. Evreii sunt priviți de popor ca niște indivizi străini de nație, [de] religie și cu calitățile cele mai urâte” <endnote id="(3, pp. 14-15)"/>. Tot În acea epocă (1881), scriitorul Ioan Slavici observa că românul „este extraordinar de primitor, dar numai față de români ; străinilor le Închide casa și, În unele localități
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p. 133)"/>. Și prozatorul român Liviu Rebreanu face din chipul unui personaj al său - Ițic Ștrul, hangiu evreu din Fălticeni (nordul Moldovei) - o colecție de Însemne identitare considerate specifice nației : el are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșcovane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id=" (263, p. 169)"/>. Marcu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]