2,620 matches
-
de Caffa, ce preia păstorirea românilor hunedoreni intrând astfel în conflict cu iezuitul Ioan de Capistrano. Monumentul a făcut obiectul interesului, în special al istoricilor de artă, datorită splendidelor picturi murale ce împodobesc edificiul de cult. Pisania de deasupra ușii naosului a fost realizată în anul 1654 și menționează zugrăvirea bisericii în anul 1634, în vremea "prealuminosului craiu Gheorghe Rakoti cel bătrân". Catapeteasma din lemn de stejar ce desparte naosul de altar, se datează tot în secolul al XVII-lea, prin
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara () [Corola-website/Science/336330_a_337659]
-
picturi murale ce împodobesc edificiul de cult. Pisania de deasupra ușii naosului a fost realizată în anul 1654 și menționează zugrăvirea bisericii în anul 1634, în vremea "prealuminosului craiu Gheorghe Rakoti cel bătrân". Catapeteasma din lemn de stejar ce desparte naosul de altar, se datează tot în secolul al XVII-lea, prin inscripția "Constantin zugrav 1648" ce apare pe una din icoane. Biserică ridicată în secolul XV are o planimetrie de inspirație gotica. Elevația a fost modificată în secolul XVII după
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara () [Corola-website/Science/336330_a_337659]
-
gardului este un umbrar construit din lemn. Biserica mânăstire este pe un câmp liber, vizibilă din toate părțile. Pe o fundație cu soclu înalt de piatră, stau zidurile din bârne de brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
din bârne de brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de șiță. Pe peretele de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
din capitala Țării Românești. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului. Biserica este de dimensiuni reduse (26,25 m x 10 m) și este compusă dintr-un pridvor închis, un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de "cer înstelat". Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală, specifică secolului XVIII, în care se mai regăsesc unele influențe brâncovenești.
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
model mai mult sau mai puțin mitic: casa lui Mahomed din Medina, care se află în prezent în marea moschee din Medina. Planul arab, sau planul hypostyle, constă dintr-o curte cu portic și o sală de rugăciune cu coloane, naos fiind orientat paralel sau perpendicular (pentru Maghreb și anumite excepții) spre Qibla. Îl găsim în întreaga lume islamică, din Siria (la Mare moscheea Umayyad din Damasc, de exemplu) până în Maghreb (de exemplu, Marea Moschee din Kairouan în Tunisia, a căror
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
1300 pictate. Dimensiunea unei capote este de 100/124 cm. Ele au fost pictate în anii 2010-2011. Tematica proiectului cuprinde etape din viața artistului cât și momente din istoria României într-o abordare proprie. Tema din lucrarea "Ciucea-Gălpâia" este redarea naosului din biserică de lemn de la Muzeul Octavian Goga din Ciucea. Biserică a fost pictată de Ioan Pop din Românași, dar acum se păstrează foarte putin din acea pictură. Biserică a fost mutată din satul Gălpâia în Ciucea, de aici rezultă
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
sfintelor liturghii. Fațada de vest, corul, capelele Sf. Barbara și Sf. Ana au fost construite între anii 1703 și 1711. Noile planuri ale lui Dientzenhofer au implicat un sistem geometric complicat de cilindri interconectați cu o cupolă centrală deasupra transeptului. Naosul masiv cu capele laterale și o boltă ondulată sprijinită pe un sistem de elipsoide intersectate a fost construit de Christoph Dientzenhofer. Stâlpii aflați între deschiderile largi ale arcadei ce sprijineau triforiul au avut rolul de a maximiza efectul dinamic al
Biserica Sfântul Nicolae din Malá Strana () [Corola-website/Science/335897_a_337226]
-
exactitate momentul edificării ei un sprijin în datare îl reprezintă anul pictării bisericii, 1793, inscripționat pe bolta altarului. Materialele folosite la construcția bisericii au fost piatra și cărămida: piatra - la fundații, turn și pereții bisericii, iar cărămida - la bolțile din naos. Lemnul a fost utilizat la realizarea acoperișului bisericii, care a fost acoperită inițial cu țiglă și ulterior cu tablă, așa cum este și astăzi. Construcția se desfășoară în lungime pe 22,60 metri, cu 3 încăperi ale bisericii propriu-zise, altarul fiind
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
est, retras față de corpul bisericii cu aproximativ 0,75 metri, de-o parte și de alta. Altarul are o formă poligonală la exterior și semicirculară în interior; el are 4,40 m în lungime și 4,60 m în lățime. Naosul (nava) are 7,40 m în lungime pe 5,80 m, pronaosul are 4,40 în interior pe 5,80 m, iar turnul este de 4,20 pe 3,25 m. Intrarea e situată pe latura de sud a bisericii
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
4,40 în interior pe 5,80 m, iar turnul este de 4,20 pe 3,25 m. Intrarea e situată pe latura de sud a bisericii. Din pronaos există o ușă de acces spre turn și o alta spre naos. Pe jos, turnul are turnat ciment, iar în celelalte două încăperi (pronaos și naos) se află dușumea din scândură de brad. Se remarcă prin vechimea sa pavimentul altarului: acesta se compune din lespezi ceramice provenind fie de la castrul roman Potaissa
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
pe 3,25 m. Intrarea e situată pe latura de sud a bisericii. Din pronaos există o ușă de acces spre turn și o alta spre naos. Pe jos, turnul are turnat ciment, iar în celelalte două încăperi (pronaos și naos) se află dușumea din scândură de brad. Se remarcă prin vechimea sa pavimentul altarului: acesta se compune din lespezi ceramice provenind fie de la castrul roman Potaissa¬Turda, fie de la un alt punct fortificat roman, pe drumul Potaissa-Napoca; plăcile ceramice care
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
păstrează încă inscripția „LVM”, adică „Legio V Macedonica”. Pronaosul sau tinda femeilor este prima încăpere a bisericii, în care se intră pe latura sudică a construcției, intrare mărginită de două ferestre, care asigură iluminarea interiorului și care se situează între naos și turnul clopotniței. Fundația pronaosului este din piatră legată cu mortar, la fel ca și pereții, care sunt tencuiți atât la exterior cât și în interior. Pe jos este podit cu dușumea din scândură de brad, iar pereții sunt tencuiți
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
din grinzi și căptușit cu scândură. Tencuiala a fost decapată în întregime în pronaos, în urma unor lucrări de consolidare, și înlocuită cu una pe bază de ciment. La fel ca și în cazul altor biserici românești, în peretele despărțitor dintre naos si pronaos există două ferestre de comunicare fără geam. Practica aceasta, foarte veche, este de tradiție bizantină; pronaosul fiind rezervat femeilor, iar naosul bărbaților. Femeile fiind considerate la originea păcatului strămoșesc, puteau să participe la desfășurarea slujbei religioase doar în
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
pe bază de ciment. La fel ca și în cazul altor biserici românești, în peretele despărțitor dintre naos si pronaos există două ferestre de comunicare fără geam. Practica aceasta, foarte veche, este de tradiție bizantină; pronaosul fiind rezervat femeilor, iar naosul bărbaților. Femeile fiind considerate la originea păcatului strămoșesc, puteau să participe la desfășurarea slujbei religioase doar în mod indirect, să audă, dar să nu vadă Sfânta Liturghie. Naosul este partea centrală a bisericii, despărțită de altar prin catapeteasmă, la baza
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
aceasta, foarte veche, este de tradiție bizantină; pronaosul fiind rezervat femeilor, iar naosul bărbaților. Femeile fiind considerate la originea păcatului strămoșesc, puteau să participe la desfășurarea slujbei religioase doar în mod indirect, să audă, dar să nu vadă Sfânta Liturghie. Naosul este partea centrală a bisericii, despărțită de altar prin catapeteasmă, la baza căreia se află un postament mai înalt. Naosul reprezintă lumea creată, dar îndreptată și sfințită, care aspiră să dobândească împărăția lui Dumnezeu. Bolta naosului este construită pe nervuri
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
strămoșesc, puteau să participe la desfășurarea slujbei religioase doar în mod indirect, să audă, dar să nu vadă Sfânta Liturghie. Naosul este partea centrală a bisericii, despărțită de altar prin catapeteasmă, la baza căreia se află un postament mai înalt. Naosul reprezintă lumea creată, dar îndreptată și sfințită, care aspiră să dobândească împărăția lui Dumnezeu. Bolta naosului este construită pe nervuri în console, care se unesc în creștetul bolții într-o cheie de boltă. Traseul nervurilor este accentuat și prin pictură
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
nu vadă Sfânta Liturghie. Naosul este partea centrală a bisericii, despărțită de altar prin catapeteasmă, la baza căreia se află un postament mai înalt. Naosul reprezintă lumea creată, dar îndreptată și sfințită, care aspiră să dobândească împărăția lui Dumnezeu. Bolta naosului este construită pe nervuri în console, care se unesc în creștetul bolții într-o cheie de boltă. Traseul nervurilor este accentuat și prin pictură; aceste nervuri susțin o calotă sferică. Din punctul de vedere al arhitecturii tavanului, biserica din Micești
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
cheie de boltă. Traseul nervurilor este accentuat și prin pictură; aceste nervuri susțin o calotă sferică. Din punctul de vedere al arhitecturii tavanului, biserica din Micești are trăsături care amintesc mai mult de stilul gotic decât de cel romanic. Cupola naosului înfățișează Biserica cea cerească, iar imaginea Pantocratorului sugerează aplecarea îndurătoare a lui Dumnezeu spre comunitatea credincioșilor din biserică. Programul iconografic din biserica din Micești este în tradiția picturii românești, bizantine, din secolul al XVIII-lea, fiind adaptat spațiului boltit. Pictura
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]