10,211 matches
-
unitate narativă x și oferă un răspuns la întrebări ca: "Ce înseamnă x în (sub)codul în funcție de care se desfășoară narațiunea?", "Ce este x în (sub)codul folosit?", sau "Cum funcționează x în (sub)codul potrivit căruia se poate înțelege narațiunea?". În "Ion l-a lovit pe Ilie, iar Ilie l-a lovit și el. Această luptă a durat doar cîteva clipe", de exemplu, "această luptă" constituie un semn metanarativ și, mai exact, unul metaproairetic: el comentează explicit înțelesul lui "Ion
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj figurează în mai multe sfere de acțiuni. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT. sfîrșit [end]. Întîmplarea finală dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE. Sfîrșitul urmează, dar nu este urmat de alte întîmplări și deschide o stare de stabilitate (relativă). ¶Cercetătorii NARAȚIUNII au arătat că sfîrșitul ocupă o poziție determinantă din pricina luminii pe care o aruncă (sau o poate arunca) asupra înțelesului evenimentelor care au dus spre el. Sfîrșitul funcționează ca o condiție (parțială), ca o forță magnetică, ca principiu organizator al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au arătat că sfîrșitul ocupă o poziție determinantă din pricina luminii pe care o aruncă (sau o poate arunca) asupra înțelesului evenimentelor care au dus spre el. Sfîrșitul funcționează ca o condiție (parțială), ca o forță magnetică, ca principiu organizator al narațiunii: citirea (procesarea) unei narațiuni este, între alte lucruri, o așteptare a sfîrșitului, iar natura sfîrșitului e legată de natura narațiunii. ¶Aristotle 1968 [1965]; Benjamin 1969 [2002]; Brooks 1984; Genette 1968 [1978]; Kermode 1967; Martin 1986; Prince 1982; Ricoeur 1985. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ocupă o poziție determinantă din pricina luminii pe care o aruncă (sau o poate arunca) asupra înțelesului evenimentelor care au dus spre el. Sfîrșitul funcționează ca o condiție (parțială), ca o forță magnetică, ca principiu organizator al narațiunii: citirea (procesarea) unei narațiuni este, între alte lucruri, o așteptare a sfîrșitului, iar natura sfîrșitului e legată de natura narațiunii. ¶Aristotle 1968 [1965]; Benjamin 1969 [2002]; Brooks 1984; Genette 1968 [1978]; Kermode 1967; Martin 1986; Prince 1982; Ricoeur 1985. Vezi și ÎNCEPUT, MIJLOC, NARATIVITATE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentelor care au dus spre el. Sfîrșitul funcționează ca o condiție (parțială), ca o forță magnetică, ca principiu organizator al narațiunii: citirea (procesarea) unei narațiuni este, între alte lucruri, o așteptare a sfîrșitului, iar natura sfîrșitului e legată de natura narațiunii. ¶Aristotle 1968 [1965]; Benjamin 1969 [2002]; Brooks 1984; Genette 1968 [1978]; Kermode 1967; Martin 1986; Prince 1982; Ricoeur 1985. Vezi și ÎNCEPUT, MIJLOC, NARATIVITATE. silepsă [syllepsis]. Un grupaj de situații și evenimente guvernat de un principiu non-cronologic (spațial, tematic etc.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a cel puțin două seturi de situații și evenimente care au loc simultan (Manhattan Transfer din trilogia SUA). ¶Beach 1932; Magny 1972. sinele secund al autorului [author's second self]. ¶Tillotson 1959. Vezi AUTOR IMPLICAT. sinopsă [abstract]. Partea dintr-o NARAȚIUNE care conține SCOPUL sau orientarea principală. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, sinopsa este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Despre ce a fost această narațiune?" și "De ce a fost
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
simultan (Manhattan Transfer din trilogia SUA). ¶Beach 1932; Magny 1972. sinele secund al autorului [author's second self]. ¶Tillotson 1959. Vezi AUTOR IMPLICAT. sinopsă [abstract]. Partea dintr-o NARAȚIUNE care conține SCOPUL sau orientarea principală. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, sinopsa este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Despre ce a fost această narațiune?" și "De ce a fost povestită această narațiune?". Pratt 1977. sintagmă [syntagm]. O secvență guvernată de reguli
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
abstract]. Partea dintr-o NARAȚIUNE care conține SCOPUL sau orientarea principală. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, sinopsa este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Despre ce a fost această narațiune?" și "De ce a fost povestită această narațiune?". Pratt 1977. sintagmă [syntagm]. O secvență guvernată de reguli aducînd împreună cel puțin două unități de același tip. În "Ioana roși", cuvintele "Ioana" și "roși" formează o sintagmă, la fel ca și sunetele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SCOPUL sau orientarea principală. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, sinopsa este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Despre ce a fost această narațiune?" și "De ce a fost povestită această narațiune?". Pratt 1977. sintagmă [syntagm]. O secvență guvernată de reguli aducînd împreună cel puțin două unități de același tip. În "Ioana roși", cuvintele "Ioana" și "roși" formează o sintagmă, la fel ca și sunetele /dž/, /el/ și /n/, în timp ce cuvîntul "Ioana
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de același tip. În "Ioana roși", cuvintele "Ioana" și "roși" formează o sintagmă, la fel ca și sunetele /dž/, /el/ și /n/, în timp ce cuvîntul "Ioana" și sunetul /b/ nu formează o sintagmă. Într-o primă versiune a modelului greimasian al narațiunii, s-au identificat trei tipuri de sintagme narative fundamentale: tipul performativ (referitor la încercări și lupte), contractual (ținînd de stabilirea și întreruperea contractelor) și disjuncțional (presupunînd diverse feluri de mișcări și permutări, de plecări și reveniri. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și întreruperea contractelor) și disjuncțional (presupunînd diverse feluri de mișcări și permutări, de plecări și reveniri. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și PARADIGMĂ. situarea în intrigă [complication]. 1. Partea dintr-o narațiune care urmează după EXPOZIȚIUNE și duce la DEZNODĂMÎNT; MIJLOCUL unei ACȚIUNI; PUNERE ÎN INTRIGĂ; DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 2. Într-o structură tradițională a INTRIGII, ACȚIUNEA ASCENDENTĂ (de la EXPOZIȚIUNE la PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Warren 1959; Freytag 1894; Propp 1968 [1970]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. situație finală. Vezi SECVENȚĂ DE SOSIRE. situație narativă [narrative situation]. Procesul de mediere prin care se prezintă NARATUL. Stanzel a caracterizat felurile și gradele de "mediere" dintr-o narațiune folosind categoriile de PERSOANĂ, MOD și PERSPECTIVĂ. (Există un NARATOR HETERODIEGETIC, sau unul HOMODIEGETIC? Situațiile și evenimentele narate sînt prezentate panoramic să spunem, prin prisma unui NARATOR EXPUS sau scenic, prin prisma unui personaj-REZONER? PUNCTUL DE VEDERE e localizat în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în care definește situația narativă în raport cu persoana (narator homodiegetic, sau heterodiegetic), FOCALIZAREA (zero, exterioară, sau internă) și NIVELUL NARATIV (EXTRADIEGETIC sau INTRADIEGETIC), Genette caracterizează douăsprezece situații narative diferite. El subliniază și faptul că s-ar putea caracteriza mult mai multe narațiuni dacă se iau în calcul categorii precum DISTANȚA, sau relația temporală a NARAȚIEI cu naratul. ¶Cohn 1981; Genette 1983; Lintvelt 1981 [1984]; Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și CENTRUL NARAȚIEI. situație narativă auctorială [authorial narrative situation/auktoriale Erzählsituation]. O SITUAȚIE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SITUAȚIA NARATIVĂ AUCTORIALĂ (auktoriale erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ FIGURALĂ (personale erzählsituation). Situația narativă la persoana întîi (Ich erzählsituation) e caracterizată de un narator care participă la situațiile și evenimentele povestite ( Marile speranțe, Moll Flanders). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. situație narativă personală [personal narrative situation / personale Erzählsituation]. Vezi SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. situație-șablon [stock situation]. O situație convențională; un set standard de stări și evenimente. Situațiile-șablon merg de la particular (de ex., semnul din naștere care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei) și INSTANȚA (INSTANȚELE) POVESTITOARE. Deși este posibil de narat fără referință la spațiul povestirii, spațiul instanței narative sau relațiile dintre ele ("Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot fi semnificative și pot funcționa tematic, structural, sau ca un procedeu de CARACTERIZARE. Dacă un narator ar nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
structural, sau ca un procedeu de CARACTERIZARE. Dacă un narator ar nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez dintr-o celulă de închisoare evenimente care au avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez dintr-o celulă de închisoare evenimente care au avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este mai mult sau mai puțin precisă (încep să narez în Philadelphia evenimente care au
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este mai mult sau mai puțin precisă (încep să narez în Philadelphia evenimente care au avut loc în New-York; îmi continui narațiunea la Princeton; și o termin la New-York); sau narațiuni în care diversele locuri unde au loc evenimentele narate sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit diferitelor puncte de vedere; ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1985; Bonheim 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este mai mult sau mai puțin precisă (încep să narez în Philadelphia evenimente care au avut loc în New-York; îmi continui narațiunea la Princeton; și o termin la New-York); sau narațiuni în care diversele locuri unde au loc evenimentele narate sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit diferitelor puncte de vedere; ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Chatman 1978; Hamon 1981, 1982; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
potrivit diferitelor puncte de vedere; ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Chatman 1978; Hamon 1981, 1982; Prince 1982; Zoran 1984. Vezi și DESCRIERE. specificație [specification]. Ritmul recurenței evenimentului sau a setului de evenimente într-o NARAȚIUNE ITERATIVĂ. În "Ion făcea duș o dată pe săptămînă", seria are o specificație de o zi din șapte. Specificația poate fi nedefinită ("Ion făcea adesea un duș rece"), sau definită ("Ion făcea un duș rece în fiecare luni"). Ea mai poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cinema"). ¶Genette 1980. stare [state]. Condiția unui sistem (sau a unei părți din el) la un anumit punct de operare; un set de elemente caracterizate de un număr de însușiri și relații la un anume timp sau loc; o situație. NARAȚIUNEA este reprezentarea uneia sau mai multor schimbări ale stării de lucruri. ¶Beaugrande 1980; van Dijk 1974-75; Genot 1979. Vezi și EVENIMENT, MOTIV, ASERȚIUNE STATICĂ. stare-țintă [goal-state]. Vezi SCOP. statut [status]. Relația între NARATOR și actul de NARARE. Împreună cu CONTACTUL și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. strategie dramatică [dramatic treatment]. În terminologia lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru a realiza un anume scop. ¶Souvage 1965. strategie picturală [pictorial treatment]. În terminologia lui James: în opoziție cu STRATEGIA DRAMATICĂ, o prezentarea non-scenică a opiniei unui personaj despre situații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DRAMATICĂ, o prezentarea non-scenică a opiniei unui personaj despre situații și evenimente; TABLOU. H. James 1972; Lubbock 1965. structură [structure]. Rețeaua de relații care apar între diverșii constituenți ai unui întreg, ca și între fiecare constituent și întreg. Dacă o narațiune este definită ca avînd ISTORIE și DISCURS, de exemplu, structura sa este rețeaua de relații dintre istorie și discurs, istorie și narațiune, discurs și narațiune. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982; Piaget 1970 [1973]. structură acronică [achronic structure]. O secvență de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
relații care apar între diverșii constituenți ai unui întreg, ca și între fiecare constituent și întreg. Dacă o narațiune este definită ca avînd ISTORIE și DISCURS, de exemplu, structura sa este rețeaua de relații dintre istorie și discurs, istorie și narațiune, discurs și narațiune. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982; Piaget 1970 [1973]. structură acronică [achronic structure]. O secvență de evenimente opusă unui eveniment izolat și caracterizată de ACRONIE (cf. Plimbările lui Marcel spre Méséglise și familia Guermantes, în prima parte a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
între diverșii constituenți ai unui întreg, ca și între fiecare constituent și întreg. Dacă o narațiune este definită ca avînd ISTORIE și DISCURS, de exemplu, structura sa este rețeaua de relații dintre istorie și discurs, istorie și narațiune, discurs și narațiune. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982; Piaget 1970 [1973]. structură acronică [achronic structure]. O secvență de evenimente opusă unui eveniment izolat și caracterizată de ACRONIE (cf. Plimbările lui Marcel spre Méséglise și familia Guermantes, în prima parte a romanului În căutarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]