3,927 matches
-
provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar determină o abordare ezitantă și suspicioasă a activităților care includ bani, deoarece persoanele din acest sistem nu ajung să găsesc un mod
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
gestiona și a se raporta la bani care să îi satisfacă. Există numeroase cazuri în care venitul dobândit în urma activităților prestate în mediul bugetar nu acoperă cheltuielile existente, în astfel de cazuri este normal ca bani să producă sentimentul de neîncredere, ceea ce scade automat nivelul motivației hedoniste. Deoarece în astfel de cazuri relaționarea cu banii nu produce nici un fel de plăcere, ba chiar dimpotrivă, trezește stări tensionate. Faptul că factorul Economie, măsurat cu scala de atitudine față de bani, nu este influențat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ciudat puterea, prestigiul, controlul asupra celorlalți dobândit prin intermediul banilor reduce motivația hedonistă, adică oamenii nu găsesc nici o plăcere în a-i controla pe ceilalți datorită banilor pe care îi dețin. Mai mult decât atât banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Acest nor negativ care planează deasupra ideii de bani poate fi pus și pe seama crizei financiare cu care se confruntă Țara noastră. Ceea ce poate fi o
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
septembrie 1940) S-a recurs și la cooptarea unor așa-zise persoane B. (Bizalmi egyének = persoane de încredere), care nu puteau fi decât maghiari și aveau datoria să dea în vileag orice conspirație sau activitate dușmănoasă a vreunui localnic de neîncredere. Raportul prevedea în unele localități și capturarea de ostateci. Pe lângă aceasta, ofițerii de informații din armată documentau și transmiteau mai departe, atent, orice știre (primită de dincolo de frontieră) despre atrocități antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Acest filtru nu s-a mai utilizat iarăși de mulți ani, iar regresul este pe măsura erorii. Sau măcar dacă nu se realizează selecția la debut, aceasta să se poată realiza pe parcurs. Este desigur utopic să sperăm așa ceva. Consecința: neîncrederea sistematică în orice produs universitar (absolvent în speță). Problema nu ar trebui să fie în termeni cantitativi (câți studenți avem), ci calitativi (ce studenți avem). Este ceea ce spunea și Petre Andrei. „S-a ajuns chiar la ideea limitării numărului de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și planificarea noului ciclu bugetar european<ref id=”3”>Asociația Academia de Advocacy, 2013, p. 16.</ref>. Ne aflăm așadar în fața unor multiple surse de risc care, în ultimă instanță, pot submina în totalitate procesul. Pe scurt, acestea ar fi neîncrederea, inegalitatea dintre regiuni - din punct de vedere economic și financiar în primul rând, o multiplicare a birocrației, a corupției și a altor aspecte disfuncționale preexistente. La nivelul percepției publice, opiniile sunt împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ilustrarea necesității acestei tehnici este cel legat de o anumită greșeală, eroare, făcută de un individ la locul de muncă și care are repercursiuni negative asupra activității. Sigur că apare sentimentul de autoînvinovățire, de furie, frustrare și căderea pe panta neîncrederii în forțele proprii și a neputinței de a mai realiza ceva folositor în activitate. Aici intervine rolul terapiei cognitive, a terapeutului, anume de a-l scoate pe individ din matricea activității depuse, a-i oferi alternative și a-i demonstra
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
realiza ceva folositor în activitate. Aici intervine rolul terapiei cognitive, a terapeutului, anume de a-l scoate pe individ din matricea activității depuse, a-i oferi alternative și a-i demonstra că puterea de a depăși momentul de slăbiciune și neîncredere trebuie să vină cu prioritate din interiorul său, bineînțeles și cu sprijin extern benefic, din partea celor care într-adevăr vor să ajute și să dorească binele individual, dar și colectiv. Nu puteam omite între metodele și practicile absolut necesare eliberării
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
șî eu. Daî ÎÎ, zumu-i sonor sau Îi zum di imagini? H: Cre’ cî-i sonor. S: ... Îi volumu’. ... Așa. ... Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. Iar... uite-aicia ai ...! (cu o voce ridicată brusc, cu un ritm rapid ce vrea să exprime neîncredere, surpriză) Da’ ci-s liniili di sus? E...e...semnal? (vocea exprimă nesiguranță) H: Cre’ cî. S: Așa semnal mari ai tu aici? ... Cam dansează ... H: Cred... S: E... ce cartelă ai, de pe oringi ești?... H: Așa. (cu un ton
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
urmare, conducătorii europeni preferă să mențină relații detensionate cu guvernanții din regiune. Pericolul reprezentat de intențiile și acțiunile administrației Bush de a produce schimbări cataclismice în regiune și de a submina guvernarea autocrată a unor regimuri arabe. Pe fondul unor neîncrederi, între liderii europeni și liderii americani, zona rămâne una tensionată, implicarea excesivă în democratizarea Orientului Mijlociu a americanilor nu este văzută ca o simplă reacție de ajutorare de către europeni, interesele economice (monopolizarea resurselor de carbon), fiind considerate a fi în spatele
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
poziție geostrategică mai slabă. La 2 aprilie 1997 se semnează Tratatul de Uniune a Belarusiei cu Rusia, considerat o reușită, de către Elțîn, a politicii externe ruse. În privință relațiilor cu statele din Europa de Est fost comuniste, Rusia este privită cu oarecare neîncredere, umbra comunistă și tot ce a însemnat opresiunea Uniunii Sovietice a marcat această zonă. În schimb, Occidentul, reprezentat în mare parte de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană manifestă o reacție optimistă, susținând demersurile făcute de Boris Elțîn spre democratizarea statului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
creativă (anexa). În rândul elevilor predomină: Obstacole: 1) Teama de eșec; Teama de a greși sau de a fi criticat; Teama de a nu te face de râs; Teama de a nu fi agresiv. 2) Dorința prea mare de siguranță; Neîncrederea în gândirea intuitivă, în ceea ce simți. 3) Lipsa liniștii interioare, datorită agitației; Graba de a trage concluzii; Formularea incorectă a unei probleme. Aceste statistici ne conduc spre următoarele concluzii: 1) În rândul elevilor predomină blocajele de tip emoțional teama de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să gândească și să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există, în general, o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor anteriori. Se numește algoritm o succesiune determinată de operații permițând rezolvarea unei anumite
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
un coleg • Teama de a-ți asuma riscuri • Teama de eșec • Teama de a greși sau de a fi criticat • Intoleranța față de ambiguitate, de ceea ce nu este încă clar • Insistența de a fi logic • Incapacitatea de a percepe adevarata problemă • Neîncrederea în gândirea intuitivă, în ceea ce simți • Incapacitatea de a folosi toate abilitățile • Lenea • Dorința prea mare de siguranță • Lipsa de rezistență și de perseverență • Lipsa liniștii interioare, datorită agitației • Graba de a trage concluzii • Indiferența, lipsa de interes și a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
instituționalizata nu este. Cea mai grea încercare prin care am trecut a fost sa găsim sau sa formam terapeuți . Aici a intervenit Dumnezeu si ne-a scos in cale o echipa de fete, pe care la început am privito cu neîncredere, dar care o data cu rezultatele extraordinare pe care le-a avut copilul nostru, ne-au dovedit că am nimerit unde trebuia. După trei ani de terapie continua, am reușit să avem un copil aproape normal, și care cu siguranța că o să
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
care nu erau conștienți. Nu trebuie neglijat efectul „terapeutic” al exercițiilor creative asupra copiilor, deoarece acestea i-au ajutat să își descopere blocaje, să învețe a le depăși sau măcar a le reduce intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Roe (1975), exprimată prin tenacitate. Paul Popescu Neveanu menționează drept condiții interne: atitudinea de încredere în sine, atitudinea autocratică și față de critică, de colaborare, antirutinieră, față de schimbare, față de dificultăți, față de problemele studiate, față de autorități și cele cu sens opus, (de neîncredere în sine, teama de situații noi, de insucces, individualism, etc.). creativitatea poate fi abordată printr-un model multidimensional, sistemic, întrucât ea presupune o pluralitate de resurse și disponibilități care vizează în mod unitar toate nivelurile activismului psihic, toate structurile personalității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
apară în calea manifestării creativității. Cosmovici apreciază că blocajele „de ordin general” care împiedică dezvoltarea spiritului creator se pot grupa în: - blocaje socio - culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea disproporționat de mare în factorul rațional; - blocaje emotive: teama de a nu reuși, de a nu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
comună, mai ales că în concepția lui Molotov „instigatorii unui nou război din lagărul imperialist se străduiesc să creeze blocuri politice și militare îndreptate împotriva statelor democrate”. În timpul războiului Stalin avea relații foarte bune cu Roosvelt și o relație de neîncredere cu Churchill. Acest lucru s-a datorat faptului că Roosvelt nu părea a avea intenția de a menține trupe permanent în Europa, fapt care ar fi permis Statelor Unite să devină o putere europeană (una dintre cele mai mari temeri ale
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
lua securitatea colectivă, în partea a treia este urmărită evoluția sa istorică, pentru ca în final să se formuleze câteva concluzii. Definirea securității colective Pentru realiști, lumea este un mediu anarhic și competitiv, în care relațiile dintre state sunt fundamentate pe neîncrederea reciprocă. Supraviețuirea este principala preocupare a fiecărei entități politice suverane, iar urmărirea individuală a acesteia dă naștere dilemei securității. La nivel internațional, suspiciunea față de intențiile celorlalți face ca modul cel mai potrivit de menținere a securității să fie o permanentă
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
contrast, liberalii cred în posibilitatea cooperării între state. Ei recunosc importanța factorului militar în relațiile internaționale, dar afirmă că nu numai structura sistemului internațional contează, ci și ideile, adică modul în care este privită lumea. Actorii nu sunt condamnați la neîncredere mutuală, cooperarea fiind posibilă, îmbunătățindu-se astfel dilema securității. Soluția liberală presupune depășirea fricii dintre actori și renunțarea la balanțele de putere printr-o coaliție perpetuă a statelor de statu-quo. Prin recunoașterea reciprocă, actorii se obligă să păstreze pacea și
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
par sau sunt nepotrivite pentru a reda o astfel de realitate, nu din cauza impreciziei lor, din contra, tocmai precizia cuvintelor face să se piardă, să se degradeze această realitate. Cuvintele nu prezintă garanția că surprind bogăția și complexitatea realității. Această neîncredere în privința limbajului este evidențiată de Rilke în următoarele versuri: Mi-e frică de limbajul oamenilor Ei spun totul cu prea multă claritate: Acesta se numește câine, aceea-casă Și iată începutul, dincolo sfârșitul[...] Vreau să mă păzesc, să mă apăr, să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Occidentale nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități de securitate. Statele din regiune au fost marcate inițial de o neîncredere mutuală firească pentru niște actori abia ieșiți dintr-o confruntare armată distrugătoare, în care se aflaseră în tabere diferite. Măsuri de control reciproc CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului) este, în definitiv, un organism de verificare a cantității și
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
contribuie, după sfârșitul Războiului Rece, la depășirea suspiciunilor din spațiul euro atlantic. Emanuel Adler folosește sintagma model de construire a comunităților de securitate pentru a defini acele practici ale organizațiilor internaționale care au drept scop fundamental depășirea fricii și a neîncrederii reciproce. Programul PpP sau modul în care OSCE s-a raportat la noii actori apăruți după destrămarea statelor federale comuniste sunt exemple în această direcție. Construirea unei comunități de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
și respect între elevi Climat neangajat caracterizat prin: comportament deschis al profesorului față de elevi, orientat spre elevi, însă gradul de angajare a elevilor este scăzut, nu îl sprijină pe profesor, chiar sabotându-l adesea; comunicare deficitară Climat autocratic caracterizat prin: neîncrederea în relația profesor-elevi, dirijare excesivă, impunere; comunicare deficitară: ascultare negativă/reactivă, amenințări, insultă, critică, atitudine negativă față de elevi Climat autocratic binevoitor caracterizat prin: cooperare între profesor-elevi, elevi implicați în luarea deciziilor; comunicare adecvată: ascultare activă, atitudine pozitivă față de elevi. Climat
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]