9,132 matches
-
această șansă oamenii sunt ținta atacurilor satanei. Tragedia este că mulți nu conștientizează acest aspect. Dependența de lucrurile lumii este ca și capcana uitării că există Dumnezeu. Creierul face supoziții, cere perfecționare, se delectează până la scufundarea în depravare, în timp ce inima neagă supozițiile, strigă după veșnicie, caută mereu ceva care să-i aducă pacea, tânjește după iubirea adevărată, divină. Am întâlnit, persoane care mi-au spus că ei nu se plictisesc niciodată, au mult de lucru, lucrează cu entuziasm și nu își
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
fac de cap” sub ochii noștri și pot provoca niște „situații inedite” cum le spun ei, să îți afecteze viața pe un timp lung, chiar pe tot parcursul ei. Dacă îi întrebi ce au cu tine, fac pe victimele și neagă totul cu nerușinare chiar dacă le demonstrezi că au greșit. Te defăimează, îți scot zvonuri, nu mai pot de invidie și ambiții că se simt eclipsați. Mai mult, se țin și de meschinării. Însă pentru aceștia sunt legile care le rezolvă
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
revelației [59]. Noi nu intenționăm să facem procesul istoriei, dar credem că este de datoria noastră, mai mult decît dreptul nostru, să cercetăm istoric, și deci, imparțial, singurele date culturale de unde putem ajunge la o concluzie dreaptă. Nu vrem să negăm Romantismului o dorință pentru ceea ce este religios, o religiozitate a sa, ci cu totul altceva: poate că o atare religiozitate nu a fost niciodată simțită sau trăită ca în Romantism. Referitor la acest subiect intenționăm să reproducem, atribuindu-ni-le
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prin Idee (Idealismul propriu-zis reprezentat mai ales de Hegel, asupra căruia vom reveni mai tîrziu), fie prin sentiment (ca la Friedrich Schelling), fie prin Voință (ca la A. Schopenhauer și, desigur, la Fr. Nietzsche). Alți filozofi occidentali, în schimb, au negat aspectul nemanifestatului din realitatea ultimă după meditația Upanisadelor, concentrîndu-le asupra unui singur aspect manifestat, întrucît nemanifestatul echivalează cu nimicul, cu neființa: pentru ei unica realitate este aceea a devenirii materiale (și aici în maniera indiană și a Upanisadelor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să ne înfățișeze tot ceea ce este mai înalt, ca și ceea ce e de tot neînsemnat, se bucură în poemele lui Homer [144] de un prezent nemuritor, etern. În această privință există deosebiri mari între națiuni. De exemplu, nu se poate nega că Rămăyana cuprinde în ea în chipul cel mai viu spiritul poporului índic, mai cu seamă sub aspectul lui religios, dar caracterul întregii vieți índice este atît de copleșitor de specific, încît omenescul adevărat nu este în stare să spargă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
expunerea lui Colebrooke [164]. "Colebrooke amintește apoi de împărțirea învățăturii samkhya în doctrină teistă și doctrină ateistă. În timp ce în sistemul teist "Içvara, cîrmuitorul suprem al lumii, este considerat ca suflet sau spirit deosebit de celelalte suflete, Kapila" (în sistemul ateist) "neagă existența lui Içvara, cîrmuitor cu voința conștientă al lumii, întrucît susține că nu există dovezi pentru existența lui Dumnezeu". Percepția nu arată o astfel de existență, și ea nici nu poate fi demonstrată pe cale de raționament. Kapila recunoaște, e adevărat
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
au descoperit cenușa din foc, dar nu au știut să o întrebuințeze; la acestea, poezia a înflorit în chip miraculos, fără ca ele să facă progrese în artă, în libertate, în drept...". La p. 163, Hegel vorbește despre începuturile istoriei și neagă inzilor cunoștințele de astronomie ce le-ar putea oferi puncte de referință în propria lor istorie. Referindu-se la progresul istoric, după ce a subliniat importanța celor două principii geografice: marea și șesul văilor, continuă (p. 267-268): "Mai interesante, firește, sînt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
oameni din cele mai diverse condiții sociale, culturale, religioase, și unește, din contra, în mod arbitrar, Omul cu animalele, vegetalele, mineralele chiar! Iar acesta ar trebui să fie fructul desăvîrșit al celei mai înalte speculații filozofice, metafizice și religioase, ce neagă datele cele mai elementare ale experienței obișnuite! Cînd de fapt acesta este semn evident de pervertire a inimii și minții omenești! Da, sîntem de acord cu Hegel asupra acestora și a multor altor aspecte negative ale lumii spirituale indiene și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai facem cîteva observații care nu ne angajează, se înțelege, pe plan filozofic stricto sensu, ci doar pe cel al bunului simț [349]. După cît se pare, Hegel reproșează ca o deficiență capitală a monismului acosmic-idealist faptul de a fi negat în cele din urmă lumea fenomenelor și în special eul individual, doar pentru ca să poată afirma cu toată puterea realitatea supremă (Brahman). Nu intrăm în discuție în privința esenței acestei afirmații, chiar dacă nouă ni se pare că eul individual, chiar și în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și în ultimele sale ramificații care își întind brațele pînă în zilele noastre, ca urmare a transplantării respectivei gîndiri păgîne, în special a celei indiene vechi, în Occident, asistăm la aceeași titanică sau mai degrabă satanică încercare de a-l nega pe Dumnezeu și de a pune în locul său fie individul, concretizat în conceptul de Supraom sau Supraoameni, ale cărui consecințe dezastruoase le suportăm încă, fie ca o colectivitate, ca masă, concept ale cărui urmări, dacă nu i se vor recunoaște
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de același Spirit Universal, în măsura în care se reflectă în entități etnice individuale. Și estetica hegeliană, în umbra idealismului sau a materialistului, în cele din urmă va da în monismul estetic crocian, în care conținutul și forma constituie o unitate "metafizică", ce neagă în mod implicit (sub raport filozofic și religios) transcendentul și (sub cel artistic) inexprimabilul. În concluzie, influențele hegeliene (și în mod implicit sau explicit cele indiene) asupra culturii occidentale sînt deosebit de grave sub raportul naturii sau a rațiunii umane, în măsura în care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el se simte atras de vampira Christina și de «celălalt tărâm», pe de altă parte, crede că trebuie să o ucidă pe Christina, deoarece relația de dragoste cu o moartă vie reprezintă, și nu doar pentru el, o monstruozitate care neagă legea lumii“. În momentul în care Christina vine în camera lui Egor, acesta dă peste lampă, focul se extinde la întreaga casă. Nazarie, doctorul și Simina găsesc o caleașcă cu birjar și cai adormiți: „rămaseră multă vreme alături, privind rădvanul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
al slujnicei de a abandona „cercetările“, deoarece tot ce ține de doctor este un blestem, iar cei care îi cercetează arhivele au parte de nenorocire, însă autorul nu renunță la elucidarea misterului. În final apare fantasticul; cele două doamne Zerlendi neagă întâlnirea cu autorul. Ele afirmă că biblioteca a fost împrăștiată încă de acum douăzeci de ani, iar că slujnica cea bătrână a murit acum cincisprezece ani. Autorul nu știe dacă ce a trăit a fost vis sau realitate, el pune
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
a filologilor din secolele următoare impune o continuitate a povestirii din Antichitate pînă în era contemporană. Însă această continuitate afirmată se izbește de lipsa izvoarelor, de o dispariție a românilor, de o tăcere de mai multe secole. Această ruptură este negată, acoperită, explicată, dar, cu toată logica demonstrației și cu toată forța credibilității sale, spațiul tenebrelor, al îngropării romanității persistă. Izvoarele lipsesc sau sînt extrem de fragmentate pentru a putea afla ce s-a întîmplat cu românii între secolele al III-lea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cultură care pretinde o organicitate armonioasă este refuzată de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce ale romantismului, a continuat și a fost reluată fără încetare de atunci. Fiecare moment inaugural începe cu un conflict identitar: acesta se afirmă pentru prima
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fiind abolite. Stabilirea unui raport obligatoriu între condiția nobiliară, apartenența la catolicism și măsurile adoptate împotriva clerului ortodox exprimă voința politică de eliminare a ortodoxiei din viața politică a Transilvaniei. Drepturile tradiționale ale nobililor, aflați în fruntea comunităților românești, sînt negate. Politica angevină instaurează un raport social de forțe defavorabil ortodocșilor români și introduce factorii decisivi ai unei lupte multiseculare. Ordinea stabilită de rege elimină nobilimea română. Valahii, care se bucurau de dreptul de a-și alege conducătorii, cnezii și voievozii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un "nu", exprimat în surdină, ca refuz la o graniță a acceptării. Luptele confesionale sînt susținute prin căutarea unei formule politice într-o geopolitică în mișcare. UNIREA CU ROMA: SALVARE SAU ÎNSTRĂINARE În secolul al XIV-lea, Ungaria catolică îi neagă pe românii ortodocși. Istoria Transilvaniei românești din secolele XIV-XVIII este profund conservatoare. Cnezii luptă pas cu pas pentru a păstra privilegiile și a menține o tradiție bazată pe respectul unei anumite autonomii a administrației nobiliare românești. În secolul al XV
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Românii se găsesc reduși la starea de țintă a unui discurs de convingere, de conversie. Uneori, atmosfera de efervescență pedagogică a secolului al XVI-lea îi antrenează în dezbateri care îl eliberează pe "omul european". Ipoteza unei ortodoxii populare imuabile neagă criza gîndirii, respinge dezechilibrele unei societăți afectate de o nouă viziune a Omului, a iertării, a păcatului. Voința de a traduce și a tipări în limba română este simptomul acestei schimbări profunde. În secolul al XVI-lea, Brașovul este central
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este scos în afara mediului său socio-economic. În cîteva rînduri, Brătianu evocă nașterea unei națiuni apărute, inocent, la început de creație, creație survenită în atemporalitate: "într-o dimineață de vară, aș vrea să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Socotesc să trimit mîine la Iași noua colecție de balade pentru a fi tipărită imediat și dacă Dumnezeu mă ține voi aduna a treia parte, ca să-mi înzestrez țara cu propriile sale valori și să demonstrez astfel că cei care neagă existența unei adevărate literaturi naționale sînt catîri cu urechile retezate". În 1853, Doinas, poésies moldaves sînt publicate la Paris, fiind traduse de Voinescu, urmate de Ballades et chants populaires de la Roumanie, prefațate de Ubicini, care remarca: "Aici este sentimentul național
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cele mai scumpe interese. Acest tratat dispune de noi, fără noi și împotriva noastră". Poziția rusă îi pune pe conducătorii români la încercare și inspiră o pledoarie naționalistă nelipsită de resentiment: România se prezintă ca o țară trădată. Rusia îi neagă drepturile, împăratul Germaniei este iritat de Carol care își permite să reziste cererilor Rusiei. De altfel, Bismarck are tendința de a nu vedea în Carol decît un aventurier... CONGRESUL DE LA BERLIN Congresul care începe la Berlin, la l iunie, optează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la scară locală, iar răspunsurile date în diversele domenii ale economiei, ale culturii și ale politicii nu sînt adesea decît o manieră reducționistă de a defini o cauză ca națională într-un mediu care o depășește. Socialiștii ridiculizează bazele națiunii negînd caracterul esențial, atemporal, al identității țărănești. Și totuși, paradoxal, socialiștii din Basarabia, în același an, 1900, denunțînd tirania ruso-țaristă, afirmînd o voință autonomistă, sînt la originea ruperii de imperiu a acestei provincii rusificate și, deci, la formarea ulterioară a României
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să realizeze o înaintare spre nord-est și să protejeze Constanța și promite să trimită trupe în Dobrogea împotriva bulgarilor. Punctul 6 este de o extremă importanță pentru Brătianu: el conferă României un statut de putere, statut pe care Rusia îl negase în 1878. Campania din vara 1916 și din iarna următoare se soldează cu o înfrîngere: după ce au ocupat Brașovul și Sibiul, românii sînt prinși într-un clește. Nici o promisiune n-a fost respectată: ofensiva rușilor lui Brussilov a încetat rapid
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atît pe terenul, cît și în cadrul complexelor negocieri de pace. Delegația română la Congresul de pace dispune de un text-cheie care face trimitere la angajamentele Antantei din august 1916, acesta fiind un atu, însă ea este confruntată cu americanii care neagă validitatea acestui tratat, rupt prin semnarea păcii de la București din primăvara lui 1918. Apărătorii cauzei românești au aliați în Quai d'Orsay, pe experții francezi care lucrează în comisiile de pe lîngă congres și în interiorul statului major. Ei vor ști să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
promulgarea sa, Constituția este atacată de critici care privesc nu atît echilibrele și mecanismele politice pe care aceasta le promite, cît legitimitatea sa care contestă o tradiție și contrazice o conjunctură. Dezbaterea identitară se află la baza acestui chestionar care neagă caracterul natural al unei ancorări în formele democrației occidentale. Se reia conflictul identitar Est/Vest, care face posibilă o nouă înfruntare între conservatori, atașați ideii de dezvoltare normală a istoriei, și progresiști, convinși că tradiția națională este moștenitoarea Luminilor și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]