9,222 matches
-
pe care le poate concepe, pe baza unei imagini desenate; optimizarea produsului: subiectul enumeră posibilități de transformare a unui animal de jucărie astfel încât copiii să se joace cu ea cu mai mare plăcere; utilizările originale: subiectul enumeră modalități interesante și neobișnuite de întrebuințare a unei cutii de carton; cercuri: subiectul desfășoară câteva cercuri goale pentru a le integra în diferite desene și le intitulează. Revoluția psihometrică a măsurării creativității a avut atât efecte pozitive, cât și negative în domeniu. Sub aspect
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altă idee originală sau care nu s-a bucurat de popularitate. Studiile preliminare în direcția teoriei investiției au venit în sprijinul acestui model conceptual (Lubart și Sternberg, 1995) și au inclus probe care presupun: a) compunerea unor nuvel cu titluri neobișnuite (de exemplu, „Bascheții caracatiței”), b) executarea unor desene cu teme neobișnuite (de exemplu, pământul văzut de o insectă); c) crearea unor reclame originale la produse anoste (de exemplu, butoni de cămașă; d) rezolvarea unor probleme științifice neobișnuite (de pildă, cum
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Studiile preliminare în direcția teoriei investiției au venit în sprijinul acestui model conceptual (Lubart și Sternberg, 1995) și au inclus probe care presupun: a) compunerea unor nuvel cu titluri neobișnuite (de exemplu, „Bascheții caracatiței”), b) executarea unor desene cu teme neobișnuite (de exemplu, pământul văzut de o insectă); c) crearea unor reclame originale la produse anoste (de exemplu, butoni de cămașă; d) rezolvarea unor probleme științifice neobișnuite (de pildă, cum putem stabili dacă o persoană a fost pe Lună în ultimele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nuvel cu titluri neobișnuite (de exemplu, „Bascheții caracatiței”), b) executarea unor desene cu teme neobișnuite (de exemplu, pământul văzut de o insectă); c) crearea unor reclame originale la produse anoste (de exemplu, butoni de cămașă; d) rezolvarea unor probleme științifice neobișnuite (de pildă, cum putem stabili dacă o persoană a fost pe Lună în ultimele săptămâni). Studiile respective au relevat că performanța creativă depinde într-o măsură relativă de un anumit domeniu și că poate fi anticipată prin combinarea anumitor resurse
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a surprins frecvența redusă a complexității ideatice: În locul ideilor despre lucrurile concrete înșiruite una după alta pe calea dreaptă a gândirii uzuale, avem de-a face cu cele mai neașteptate revelații și tranziții de la o idee la alta (...) cele mai neobișnuite combinații de elemente, cele mai nuanțate asociații de analogii; într-un cuvânt, avem permanent impresia că suntem atrași într-un vârtej de idei... unde legăturile pot fi reluate sau întrerupte în orice clipă, ritmul rutinei este necunoscut și unica lege
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
utilizează aceleași instrumente de măsurare a creativității ca și psihometriștii. De exemplu, au fost utilizate metode experimentale în scopul evaluării efectului strategiilor de transfer asupra procesului de rezolvare a problemelor (Cramond, Martin și Shaw, 1990), a consecinței expunerii la soluții neobișnuite în rezolvarea unor probleme (Maltzmann, Brooks, Bogartz și Summers, 1958) și a impactului validării externe asupra creativității rezultatelor elevilor (Amabile, 1979, 1983; Amabile, Hennessey și Grossman, 1986). Diferența majoră dintre cele două abordări constă în designul de cercetare întrebuințat. În timp ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
considerare și alte alternative ale graficelor de frecvență uzuale prin care se exprimă fluența, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea (de exemplu, Torrance, 1972d). Asemenea alternative pot însemna calculul sumei totale a scorurilor (adică totalul scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate), a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de maximum 5% din subiecți), măsurarea cotelor fluenței, a scorurilor procentuale și a scorurilor obținute pe baza întregului ansamblu de răspunsuri oferite de un subiect, spre deosebire de calcularea scorurilor la răspunsurile individuale dintr-o listă de itemi (Hocevar și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în rezultatele obținute s-a înregistrat o creștere a fiecărui factor în urma recompensei corespunzătoare acestuia, în mod special în cazul factorului de elaborare (detaliile adăugate unei idei) și un nivel minim al factorului de originalitate (care desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de gândire în ce privește un anumit lucru; 2) evadarea din scenarii, care este aproape același lucru; 3) perceperea originală, adică modificarea propriilor obiceiuri. Mai mulți cercetători și-au manifestat explicit convingerea că situațiile care necesită o gândire creativă sunt atât de neobișnuite, încât experiența cuiva nu le poate fi aplicată fără a trece printr-o modificare de mare amploare. Un alt mod de a spune acest lucru este ideea că rezultatele gândirii creative „veritabile” sunt atât de neobișnuite, încât nu au nici o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă sunt atât de neobișnuite, încât experiența cuiva nu le poate fi aplicată fără a trece printr-o modificare de mare amploare. Un alt mod de a spune acest lucru este ideea că rezultatele gândirii creative „veritabile” sunt atât de neobișnuite, încât nu au nici o legătură cu ceea ce a fost înainte. De exemplu, Hausman (1984) afirmă că există o breșă între produsul creativ și trecut: noutatea inerentă creativității înseamnă că produsul creativ nu poate fi înțeles sau analizat în termenii cunoștințelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ar putea să nu fie obligatorie presupunerea că între persoanele creative și cele necreative ar exista vreo diferență semnificativă, cu excepția bagajului de cunoștințe. Ca exemplu specific al modului în care putem înțelege gândirea creativă fără să postulăm existența cine știe cărui proces neobișnuit, putem examina din nou modul în care Watson și Crick au creat modelul dublu spiralat al moleculei de ADN. Și alți cercetători de prestigiu, printre care Pauling, Maurice Wilkins și Franklin, se ocupau de structura ADN-ului. De ce Watson și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
câțiva factori implicați în rezolvarea creativă a problemelor (vezi și Ochse, 1990, pentru o trecere în revistă), printre care: a) sensibilitatea la probleme - capacitatea de a recunoaște problemele, b) fluența - numărul ideilor, c) flexibilitatea - variația abordărilor și d) originalitatea - caracterul neobișnuit. Aceste aptitudini pot fi, la rândul lor, împărțite mai departe. De exemplu, Guilford a făcut distincția între fluența ideatică (capacitatea de a produce rapid diferite idei ca reacție la anumite cerințe prestabilite), fluența asociativă (capacitatea de a enumera cuvintele asociate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
legați tatăl și fiica?” (p. 42). Un test de generare de sisteme este: „Scrieți cât mai multe propoziții cu cuvintele hrană din deșert și armată” (p. 42). Alte teste includ găsirea unor titluri ingenioase pentru niște povestiri scurte, enumerarea utilizărilor neobișnuite ale unor obiecte banale, cum ar fi cărămizile sau umerașele, sau enumerarea consecințelor unui anumit fapt - de exemplu, că oamenii nu ar avea nevoie să doarmă. Guilford și Hoepfner (1966) au aplicat 45 de teste de producție divergentă diferite unui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grue (green până în anul 2000 și blue de atunci încoace) și bleen (blue până în anul 2000 și green de atunci încoace)∗. Apoi, subiecților li s-a testat capacitatea de a rezolva probleme inductive folosind atât concepte convenționale, cât și concepte neobișnuite. Rezultatele acestor teste s-au legat într-o mică măsură de rezultatele testelor convenționale vizând inteligența fluidă (adică testele vizând capacitatea de a gândi flexibil și în moduri neobișnuite, cum sunt problemele cu matrice geometrice). Este extrem de semnificativ faptul că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a rezolva probleme inductive folosind atât concepte convenționale, cât și concepte neobișnuite. Rezultatele acestor teste s-au legat într-o mică măsură de rezultatele testelor convenționale vizând inteligența fluidă (adică testele vizând capacitatea de a gândi flexibil și în moduri neobișnuite, cum sunt problemele cu matrice geometrice). Este extrem de semnificativ faptul că acea componentă a prelucrării informațiilor care s-a dovedit cea mai potrivită pentru identificarea persoanelor ce gândesc creativ implica trecerea dezinvoltă de la un sistem conceptual la altul (green-blue, pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale acumulării de cunoștințe sau procese folosite în învățare. Aceste trei procese, în contextul creativității, se bazează pe gândirea intuitivă. Ele se numesc: codificarea selectivă - deosebirea informațiilor utile de cele inutile; combinarea selectivă - combinarea fragmentelor de informații utile în moduri neobișnuite; comparația selectivă - legarea informațiilor noi de cele vechi în moduri neobișnuite. De exemplu, modelul atomului creat de Bohr, ca „sistem solar” în miniatură, s-a bazat pe o perspectivă comparativ-selectivă, care lega atomul de sistemul solar. Modelul hidraulic al minții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procese, în contextul creativității, se bazează pe gândirea intuitivă. Ele se numesc: codificarea selectivă - deosebirea informațiilor utile de cele inutile; combinarea selectivă - combinarea fragmentelor de informații utile în moduri neobișnuite; comparația selectivă - legarea informațiilor noi de cele vechi în moduri neobișnuite. De exemplu, modelul atomului creat de Bohr, ca „sistem solar” în miniatură, s-a bazat pe o perspectivă comparativ-selectivă, care lega atomul de sistemul solar. Modelul hidraulic al minții, elaborat de Freud, se bazează și el pe o perspectivă comparativ-selectivă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implică faptul că unele aspecte ale creativității și inteligenței sunt asemănătoare, însă altele sunt diferite. Analizând asemănările, Barron (1963) a spus: Dacă definim originalitatea ca fiind capacitatea de a reacționa la situațiile stimulante în mod adaptiv și, în același timp, neobișnuit și dacă definim inteligența doar ca o capacitate de a rezolva problemele, atunci la nivelurile înalte ale capacității de a rezolva problemele manifestarea inteligenței este și o manifestare a originalității. Cu alte cuvinte, problemele foarte grele și rareori rezolvate necesită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Merrill (Cox, 1926) au studiat: biografii, scrisori, alte texte și documente legate de primele studii; natura primelor studii; primele creații; vârsta la care au început să citească și la care au avut primul succes la matematică; activități precoce tipice; moduri neobișnuit de inteligente de aplicare a cunoștințelor; recunoașterea asemănărilor sau deosebirilor; cantitatea și genul lecturilor; gama lucrurilor de care erau interesați; situația și succesele școlare; maturitatea în atitudine sau în gândire apărută devreme; tendința de a face distincții, generalizări sau teoretizări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
între calitățile care le păreau lor importante și cele care considerau că duc la succesul adulților. Ei păreau să nu se sinchisească de standardele succesului adulților și, într-adevăr, mult mai mulți dintre ei au declarat că aspiră către cariere neobișnuite - cum ar fi aventurier, inventator sau scriitor - decât în cazul elevilor cu IQ înalt, care doreau mai degrabă să devină doctori, avocați și profesori. Simțul umorului s-a dovedit a fi o calitate ideală mult mai importantă pentru grupul cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1987). În această metaforă, problema creativă este reprezentată ca un labirint cu mai multe ieșiri care reprezintă soluțiile valabile ale problemei. O soluție directă, algoritmică sau progresivă, este reprezentată de o cale dreaptă de la intrare până la ieșire. La soluțiile mai neobișnuite sau creative se poate ajunge doar printr-o abordare mai euristică și prin explorarea labirintului, adică a spațiului problemei. Persoanele care sunt motivate cu precădere extrinsec în găsirea unei soluții vor apela la ieșirile din labirint mai convenționale, mai puțin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li se ceruse anume să încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul subminant pe care îl are recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se referă la faptul că este mai ușor să fii creativ dacă te-ai născut cu o înzestrare fizică adecvată, care te ajută să stăpânești tehnicile din domeniul respectiv. Marii muzicieni par să fie încă din primii ani de viață neobișnuit de sensibili la sunete, iar artiștii plastici se arată sensibili la culori, lumină și forme înainte de a începe să se ocupe de meseria lor. Dacă extindem definiția creativității la domenii cum este baschetul - și, în principiu, nu există nici un motiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aplicate erau direct legate de viziunea sa eugenistă mai largă 20. Interesul de mai târziu al lui Moldovan pentru unele „epidemii sociale” specifice datează din această perioadă. El a observat răspândirea sifilisului În proporții epidemice În zonele rurale, un mediu neobișnuit de propagare a unei afecțiuni venerice ce părea specifică orașelor mari, cu promiscuitatea lor recunoscută 21. Din perspectiva lui Moldovan, care observase deja această problemă pe front, fenomenul se explica prin recrutarea În masă pentru serviciul militar și participarea multor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă asupra modernizării României prin faptul că susținea raționalitatea și științificitatea argumentelor formulate, În sprijinul cărora se pretindeau a fi aduse dovezi irefutabile. Alternativa eugenistă propunea, astfel, o modalitate de a gândi politicul neobișnuită În peisajul românesc, În care limbajul științei nu fusese Încă asumat nici măcar la nivelul curentelor intelectuale dominante, cu atât mai puțin În arena politică. Faptul că eugeniștii români au reușit să prezinte această ideologie Într-o manieră accesibilă publicului larg
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]