9,847 matches
-
de mamă ideală dintotdeauna, cu reiații ei roz, tricoul alb și cerceii cu perlă, probabil toate comandate din același catalog de mamă ideală. O, Doamne, știu că sînt Îngrozitor de rea. Dar n-am ce face. Lulu m-a călcat pe nervi din prima clipă cînd ne-am Întîlnit și m-a disprețuit fiindcă n-aveam copii. (Mă rog, poate și din cauză că mi-am scos sutienul În fața tuturor copiilor, pentru a-i distra. Dar eram efectiv disperată, ok? Și n-au văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trecut peste Mel. E făcută sandviș, Între doi grăsani puși la țol festiv. Nu e nici un loc liber la masa respectivă. Luke m-a mințit. E În altă parte. E cu altcineva. Luminile puternice și zgomotul de la ceremonie Îmi zgîndăresc nervii, așa că sting televizorul. O clipă, rămîn privind absent În tăcere, apoi, ca În transă, iau telefonul și mă trezesc formînd numărul alor mei. Trebuie să vorbesc cu cineva. — Alo? În clipa În care aud glasul familiar și de Încredere al
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Sau În clădirea de vizavi, cu o pușcă cu lunetă ațintită asupra lui Luke... Încetează. N-am angajat un asasin. E În regulă. Chiar și așa, În clipa În care Îmi scot telefonul, Îmi tremură mîinile. — Ăă... alo? zic cu nervii Întinși la maximum. — Bună, eu sînt, aud vocea jovială a lui Suze, cu zarvă de glasuri de copii În fundal. Auzi, dacă au săculețe Urban Baby de picioare, pentru gemeni, cu căptușeală roșie, Îmi iei și mie te rog? Îți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
l-am distrus pe al meu. Însă acum... am nevoie de el. Îmi puteți face rost de o copie a lui? Dave Sharpness pufnește În chicotul lui gîjÎit. — Doamnă Brandon, dacă aș putea număra toate damele care au distrus la nervi cine știe de informație vitală... După care, cînd se apropie divorțul, sînt călare pe telefon și mă-ntreabă dacă nu cumva mai păstrez vreo copie... — Eu nu divorțez! zic, sforțîndu-mă să-mi păstrez cumpătul. Îmi trebuie din cu totul alt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e ocupată. — Pot să aștept, nici o problemă. Vă rog doar să-i spuneți că sînt aici. Va trebui să sunați, să vă faceți o programare. Secretara scrie la computer, de parcă aș fi invizibilă. Femeia asta chiar mă calcă rău pe nervi. Venetia e Într-o ședință idioată. Iar eu mă aflu În fața tipei, practic gravidă În nouă luni... — Nu puteți să-i trimiteți un mesaj pe pager? Încerc să rămîn calmă. Nu pot să-i trimit mesaj pe pager decît dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu ți-ai adus geanta? Nu-ți face griji, mă duc și-ți cumpăr un tricou. Și avem nevoie de niște muzică, poate și de niște lumînări... Se uită critic În jur. — Îhm... Suze. Mi s-a strîns stomacul de nervi. — Adevărul e... — Cioc cioc! se aude un nou glas la ușă. Louisa sînt! Putem intra? Louisa? Nu se poate una ca asta. E aromaterapeuta pe care am angajat-o pentru naștere. Cum naiba a... — Mama ta i-a sunat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prea tîrziu, Încă mai sînt În stare de marea confruntare. Sub privirile uluite ale celor prezenți, arunc masca și mă așez cu greu pe pat. — Suze, ești bună te rog să-mi dai sacoșa aia? zic cu glasul tremurîndu-mi de nervi. Sacoșa de sub pat. — Da! Poftim. Suze Îmi dă sacoșa. — Ea e? Îmi zice În ureche. — Îhîm, Încuviințez. — Vacă. — E o idee foarte bună, Becky! spune Paula pe un ton vesel, dar nesigur. Stînd În fund, vei ajuta copilul să se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență rămâne lucrarea Trecute vieți de doamne și domnițe (volumul I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute de un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite de la primii voievozi până la Unirea Principatelor, se perindă pe fundalul unei istorii zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
de la primii „pași”; în posesia unui limbaj nuanțat, de remarcabilă ținută literară, L. a năzuit însă toată viața să fie beletrist. Peste cincisprezece volume și opuscule sub semnătura sa învederează o perseverență îndârjită. Inițial tentat de dramaturgie, dăduse texte fără nerv, nejucate vreodată: De peste prag, dramă în trei acte (1906), Cine era?, comedie într-un act (compusă în 1910) și douăsprezece Scenete și fantezii (1911). Inexpresive se dovedesc și nuvelele cu subiecte florentine, incluse într-un volum din 1907; din fuziunea
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
formalizare uneltele analistului literar în paginile revistei „Orizont”, M. a trecut, impetuos și coroziv, la eseul și pamfletul politic, găzduite în „România literară”, la rubrica intitulată „Contrafort”, adevărată retortă de veninuri politice, mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv, exasperare și forță persuasivă. SCRIERI: De veghe în oglindă, București, 1988; Cartea eșecurilor, București, 1990; Femeia în roșu (în colaborare cu Mircea Nedelciu și Adriana Babeți), București, 1990; Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea, Timișoara, 1995; Structuri ficționale în jurnalul
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
amplificat aria tematică, dar a rămas fidel normelor interioare ale exercițiului literar pe care îl practică. Atât în prozele concentrate, cât și în desfășurările epice largi, ritmul narativ este energic, iar desenul psihologiilor se dezvoltă surprinzător. Observația penetrantă, plină de nerv, incisivă trece firesc în evocarea tabloului de epocă, prin racursiuri ironice, sau în fantastic și poematic. Personajele malefice, demonice, grotești, și întâmplările lor, plasate într-un „loc” fabulos (un oraș-port la Dunăre, nenumit însă, sau imaginarele Defonia, Para de Loess
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
obstinat rigorism etic. În analizele lui amănunțite el caută să desprindă ideea morală dintr-o piesă sau alta, dezavuând totodată îndepărtarea de la dreapta măsură. S-a ocupat și de scenografie, contribuind prin observații și sugestii la dezvoltarea ei. Lipsit de nerv polemic, pierde disputa pe care o are cu Alecu Russo în jurul piesei acestuia (nepăstrată), Băcălia ambițioasă. Atribuit multă vreme lui M. Eminescu, poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei, cum i s-a mai spus) reprezintă vârful creației lui G.
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
urlă peste toate spațiile./ Strânge apoi cutele înfățișării sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
elegiac și sarcasm, folosindu-se de „măștile” unor personaje celebre: Ulise, Icar. În schimb, Îngerul și măscăriciul (1970) marchează pregnant ipostazele sale poetice, prezente și în cărțile ulterioare. Pe de o parte, o structură vitală, exuberantă chiar: „Am vinul în nerv, pot dansa pentru voi” (Moștenitor), iar pe de alta - un ins chinuit de o dihotomie existențială din care simte că nu are scăpare: „Jumătate din mine era un măscărici /care urla la lună dintr-o trompetă de-argint, / jumătatea cealaltă
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
o seamă de articole și povestiri. Opiniile literare ale lui R. se situează pe linia programului de la „Dacia literară”. El cere unei opere să fie „dagherotipia stării sociale a timpului”, dar, nu mai puțin, să aibă un tonus combativ, un nerv agitatoric. Critica lui e participativă și, ca metodă, cu elemente deterministe. Apariția poeziilor lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
cu totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă celei raționaliste, a cărturarilor ardeleni. În disputa filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca sursă limba populară. Cu aplomb și cu nerv satiric, având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
atinge apogeul: „Se învârtesc rotative, mii de ziare, cuvinte / Cad în rigole, ca grindina, ca fructele putrede / Mari reflectoare, tobe, acrobați, saltimbanci cu zâmbetul calp / Ziua curge frenetic, gureșă cu paiete, cu zale, cu explozii de-o clipă / Fire, forme, nervi se nasc, strălucesc, se consumă, se sting / Porții de viață, de moarte, de glorie se-mpart pe mari galantare / Dinții le mestecă / Am trăit! urlă șacalul, femeia, robul, vulturul, câinele / Am trăit! urlă sângele, ochiul, coapsa, amestecându-și vocile lor
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
câteva dintre notele considerate de critică definitorii pentru poetă: luciditate, impersonalizare, capacitate de a esențializa, de a înscena abstracțiuni, într-o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau a culpabilității. Atunci când i se acordă spațiu, confesiunea ia aspecte oraculare sau magic-incantatorii, capătă
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
strategiilor de combatere prin microfonul Europei Libere a politicii oficiale din țară, agitația montării unor campanii, cu succese, eșecuri, înșelări și dezînșelări, riscuri și represalii, într-o luptă necurmată de câteva decenii, sunt aduse la lumină în pagini scrise cu nerv și densitate. Renegându-și categoric scrisul de tinerețe și recunoscătoare dezastrelor istoriei, care „împiedicându-mă să duc la îndeplinire vastele mele planuri literare m-au salvat nu doar de eșec, dar și de ridicol”, L. recuperează în literatura sa nonfictivă
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
inserează un comentariu asupra repertoriului dramatic al teatrelor bucureștene, iar Polit (Al. Macedonski) discută o conferință a lui G. I. Ionnescu-Gion, ținută la Ateneul Român. S.ț., din care au ieșit numai zece numere, a fost o gazetă scrisă cu nerv, cu rubrici vioaie și însemnări de actualitate, confirmând încă o dată calitățile de gazetar ale lui Macedonski. L.V.
STINDARDULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
Egalitatea” (la care a colaborat în 1904-1905), iar poetului B. Fundoianu, care îi era nepot, i-a fost un adevărat îndrumător. Împământenit în 1913, ia parte la prima conflagrație mondială. În 1918, la puțin timp după întoarcerea din război, cu nervii zdruncinați, se sinucide, administrându-și o doză de morfină. S.-R. a publicat câteva cărți de poezie - Sărăcie (1897), Lirice (1898), Spini (1915) - și culegerea O toamnă la Paris (1897), care reunește schițe, cronici jurnalistice, amintiri, fantezii, sonete. O parte
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
Circul, București, 1999; Trei povești până mai crești, Timișoara, 1999; Hai la serbare!, București, 2001; Chiriași poznași, Deva, 2002; Una e Miruna!, București, 2002. Traduceri: Bella Ahmadulina, Lumină și ceață, București, 1983; Bulat Okudjava, Cântecul esențial, București, 1987; Vladimir Vâsoțki, Nerv, București, 1992 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Preafrumoasa Vasilisa (basme rusești), București, 1993 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Adam Mickiewicz, Balade și romanțe, București, 1998; Wislawa Szymborska, Sub o singură stea, București, 1999 (în colaborare cu Constantin Geambașu), În râul
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
valoare, iar actoricește el este încă foarte crud, nu știe să vorbească, nu știe să comunice cu partenerii și nu are datele unui rol de temperament cum este al acestei figuri convenționale de prinț rus, blazat desigur dar plin de nerv (Vezi aria șampaniei). Dintre celelalte roluri s-au evidențiat Lucian Marinescu și Paul Basacopol. "Liliacul" de la Operetă a însumat o distribuție preponderent tânără care s-a avântat cu încredere în arcanele unei partituri ce nu se lasă ușor cucerită. A
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
Marcu, scriitor german de origine română, renumit în anii ’30, tradus în numeroase limbi, prieten al lui Ernst Jünger, după ce mai înainte activase în mișcarea comunistă, la început sub directa îndrumare a lui V. I. Lenin. Eseurile sunt scrise cu nerv, unele cu o vervă polemică de calitate, fină, cu punctări ironice, cartea transmițând pulsația emotivă a unei inteligențe distinse. Virtuțile discursului critic cultivat de Ș. își dau măsura în Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga. Debutând cu
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
De asemenea, consider că este greșit să prescrii unui pacient cea mai strictă dietă, interzicându-i astfel să consume acele alimente cu care organismul său s-a obișnuit - și În special ceaiul și cafeaua, care au o influență stimulativă asupra nervilor și vaselor sanguine. Nu neg nici teoria antipsorică aplicată În cazul câtorva boli cronice și nici nu resping, spre deosebire de Hahnemann, utilizarea adjuvanților externi cum ar fi sângerările provocate, aplicarea de vezicatoare și altele. Discipolii lui Hahnemann sunt de părere că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]