2,626 matches
-
orientării spațiale poate fi trasată înapoi la O'Keefe și Nadel, care au fost influențați de teoriile lui E.C. Tolman despre "hărți cognitive" în oameni și animale. O'Keefe, împreună cu studentul său, Dostrovsky, au decoperit în 1971 în hipocampul șobolanilor neuroni care demonstrau activitate legată de locația șobolanului în mediul său. Cercetarea lui O'Keefe și Lynn Nadel a fost publicată în 1978 sub forma unei cărți influente ""The Hippocampus as a Cognitive Map"". Acordul actual este că hipocampul are un
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
sau memoria de scurtă durată). Deoarece se crede că hipocampul are un rol central în memorie, posibilitatea ca declinul în memorie să fie legată de deterioarea hipocampului prezintă un subiect de mare interes. Unele studii au găsit o pierdere de neuroni semnificativă în bătrânețe, dar studii recente cu tehnici de precizie mai mare au găsit diferențe minime. În mod asemănător, unele studii RMN au arătat că hipocampul se micșorează în bătrânețe, dar alte studii nu au reușit să reproducă aceste rezultate
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
conține un număr mare de receptori de glucocorticoizi, predispunând la o vulnerabilitate crescută la stresul de lungă durată față de majoritatea celorlalte părți ale creierului. Hormonii steroizi legați de stres afectează hipocampul în cel puțin 3 moduri: 1) reducând excitabilitatea unor neuroni hipocampali, 2) inhibând geneza unor neuroni noi în girusul dentat și 3) cauzând atrofia dendritelor din celulele piramidale din regiunea CA3. Există dovezi cum că oamenii supuși unui stres sever și de lungă durată dezvoltă atrofie mai semnificativă în hipocamp
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
de glucocorticoizi, predispunând la o vulnerabilitate crescută la stresul de lungă durată față de majoritatea celorlalte părți ale creierului. Hormonii steroizi legați de stres afectează hipocampul în cel puțin 3 moduri: 1) reducând excitabilitatea unor neuroni hipocampali, 2) inhibând geneza unor neuroni noi în girusul dentat și 3) cauzând atrofia dendritelor din celulele piramidale din regiunea CA3. Există dovezi cum că oamenii supuși unui stres sever și de lungă durată dezvoltă atrofie mai semnificativă în hipocamp decât în alte zone ale creierului
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
ar putea fi asociat cu faptul că hipocampul este una din zonele cele mai excitabile electric ale creierului. Pe lângă asta ar putea avea de a face cu faptul că hipocampul este una din puținele regiuni ale creierului unde se creează neuroni noi de-alungul vieții. Cauzele exacte ale schizofreniei rămân neelucidate, dar s-au descris numeroase abnormalități ale structurii creierului în această boală. Cele mai studiate schimbări au loc în cortexul cerebral, dar au fost descrise și efecte asupra hipocampului. Numeroase rapoarte
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
efecte adverse s-a dezvoltat o nouă clase de inhibitori MAO, anume cei reversibili. Avantajul lor constă în faptul că nu necesită menținerea unei diete speciale. Se crede că SSRI-urile cresc concentrația extracelulară ale serotoninei prin limitarea reabsorbției în neuronul presinaptic, ducând la creșterea concentrației de serotonină în spațiul sinaptic, crescând nivelul de serotonină care acționează pe receptorul postsinaptic. SSRI-urile au selectivitate diferită față de restul transportorilor de monoamine, SSRI-urile pure având afinitate slabă pentru transportorii de noradrenalină și
Antidepresiv () [Corola-website/Science/335819_a_337148]
-
vii, țesuturi și organisme de a produce câmpuri electrice și reacțiile celulelor la câmpurile electromagnetice. Manifestări electrice de scurtă durată numite potențiale de acțiune se produc în câteva tipuri de celule animale numite celule excitabile, categorie de celule ce include neuroni, celule musculare, celule endocrine și câteva celule vegetale. aceste potențiale de acțiune sunt folosite pentru a facilita comunicarea intercelulara și activarea proceselor intracelulare. Aceste fenomene fiziologice ale potențialului de acțiune sunt posibile datorită canalelor ionice dependente electric ce permit echilibrarea
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
Eddie Redmayne ca Stephen Hawking și Felicity Jones ca Jane Wilde Hawking, prima sa soție. Scenariul se bazează pe cartea primei soții a lui Hawking, "Travelling to Infinity: My Life with Stephen " și prezintă apariția și evoluția bolii sale, boala neuronului motor, și cariera sa de succes în fizică. Student la Universitatea Cambridge în domeniul astrofizicii, Stephen Hawking (Eddie Redmayne) începe o relație cu studenta la litere Jane Wilde (Felicity Jones). Deși Stephen excelează la matematică și fizică, profesorii și prietenii
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]
-
au făcut parte din formarea Universului și se decide asupra temei doctoratului. În timpul cercetărilor, mușchii lui Stephen încep să cedeze. În cele din urmă el cade pe scări și se lovește la cap. La spital află că suferă de boala neuronului motor, care în viitor îl va împiedica să vorbească, înghită, sau să-și miște corpul. Medicii îi transmit că mai are doar doi ani de trăit. Stephen se închide în sine, concentrându-se pe munca sa, în timp ce Jane își exprimă
Teoria întregului (film) () [Corola-website/Science/333789_a_335118]
-
apare curba plantară (scobitura din talpă), se lungesc oasele copsei și gambei, se lărgește centura pelviană, iar coloana vertebrală este curbată în forma literei S (ceea ce îi asigură o rezistentă elastică în poziție verticală). Legătura funcțională mușchi-sistem nervos: numărul de neuroni care controlează un grup de mușchi corespunde atât volumului mușchilor respectivi, dar mai ales preciziei și fineții mișcărilor respective. De aceea, la om, zonele din aria motoare a scoarței cerebrale care controlează mâinile și limba sunt mai mari decât cele
Locomoție () [Corola-website/Science/333056_a_334385]
-
dintre toți scriitorii acestui neam. Eminescu avea acea muzică inconfundabilă a versurilor pe care toți o iubim. Ion Caramitru și Horațiu Mălăele Așa cum scriam într-un articol, avem nevoie de Eminescu, acest poet planetar, așa cum avem nevoie de cultură. Când neuronii de cultură mor sau sunt uciși, capul de pe umeri devine o mască desfigurată sau un pumn care lovește. Când se ard cu sălbăticie biblioteci, când s-au distrus cu sălbăticie monumente, mâinile care au stivuit cunoașterea pe atâtea ruguri ale
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
întorcea de la o întâlnire la care a luat parte și subsemnatul, în seara în care a avut loc accidentul în care și-a pierdut viața polițistul Bogdan Gigina? Îți era atât de greu să îți pui la treabă cei doi neuroni pentru a vedea că data de 20 octombrie 2015, data accidentului în care și-a pierdut viața polițistul Bogdan Gigina, a fost într-o zi de marți?!? Îți era greu să vezi dacă am lipsit de pe sticlă tv-ului Realitatea Tv
Rareș Bogdan-Grigore Cartianu, scandal uriaș. "Penibilule, nu îți este rușine?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101432_a_102724]
-
E doar o noțiune abstractă, nu o viață... Cu toate sfaturile "de bine", femeia a decis să-și păstreze copilul, din banalul și insignifiantul motiv că e al ei și, na, îl cam iubește (săraca, de la sarcină îi erau amețiți neuronii, nu?). Ei bine, copilul s-a născut sănătos, voios și mai tipic decât diCaprio (adică fără bau-bau de SD). Stau și mă întreb...dacă femeia respectivă avorta și medicii se prindeau că testul a fost cam eronat, oare se simțea
Cristina Bălan, scrisoare devastatoare după ce a dezvăluit că gemenii săi au sindromul Down by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104796_a_106088]
-
1000 de zile, învață aproximativ 900 de cuvinte până la vârsta de 3 ani, iar mărimea creierului se triplează de la naștere până la 2 ani. "Dezvoltarea creierului, cât și dezvoltarea cognitivă încep în uter, din luna a patra de sarcină când, cei mai mulți neuroni sunt formați și vor continua să supraviețuiască până spre finalul vieții. Diversificarea alimentelor și obiceiurile alimentare au un rol important în dezvoltarea cognitivă a micuților, de aceea, momentul mesei este despre explorare și plăcere, nu despre disciplinare și curățenie. Un
Rezultate șoc ale unui studiu! Ce pățesc copiii din România by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105028_a_106320]
-
structuri particulare ale sistemului limbic, care este conectat cu emoțiile și cu memoria. Era deja cunoscut faptul că sistemul limbic joacă un rol important în visare. Luppi spune că cercetările echipei sale s-au axat pe un grup anume de neuroni. Pentru a descoperi ce anume le pornește activitatea, oamenii de știință au injectat urmăritori în jurul lor, care au condus spre două structuri, numite nucleu supramamelar și claustrum. Într-un experiment ulterior, au creat leziuni în nucleii supramamelari ai șoarecilor, ceea ce
De ce visează oamenii? Noi răspunsuri științifice () [Corola-website/Journalistic/105098_a_106390]
-
fie rezultatul unei erori care apare în activitatea de memorare, produsă în lobul temporal al creierului. Christine Wells, psiholog la Universitatea Sheffield Hallam, unul dintre autorii studiului despre pacientul britanic, spune că este posibil să apară o conexiune greșită între neuroni, o eroare temporară în procesul de procesare a informației. Ea spune că responsabil de fenomenul deja-vu este cu siguranță hipocampul, o structură din lobul temporal care asigură memoria. Nu este surprinzător că pacienții care au convulsii produse în lobul temporal
Caz medical CIUDAT. Un tânăr are mereu senzația de deja-vu () [Corola-website/Journalistic/105178_a_106470]
-
sapiens), la omul de Neanderthal și la o altă specie umană dispărută, numită omul din Denisova (sau denisovan), dar nu și la cimpanzei. Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conțină, la om, mult mai mulți neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuțele antropoide. Studiul a fost condus de Marta Florio, specialist în biologie celulară și moleculară la Institutul Max Planck pentru studiul biologiei moleculare, celulare și al geneticii din Dresda, Germania. Această genă pare să
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
Homo sapiens și „verii” lor dispăruți, omul de Neanderthal și omul din Denisova, aveau creiere cu volumul de aproximativ 1.400 cm cubi, cea mai mare creștere înregistrându-se în zona numită neocortex, care conține un număr foarte mare de neuroni și este sediul unor funcții avansate precum limbajul și gândirea logică. Autorii studiului au analizat un tip de celule progenitoare neuronale, o categorie de celule stem din care se formează, în cursul dezvoltării embrionare, neuronii. La șoareci, de exmplu, aceste
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
un număr foarte mare de neuroni și este sediul unor funcții avansate precum limbajul și gândirea logică. Autorii studiului au analizat un tip de celule progenitoare neuronale, o categorie de celule stem din care se formează, în cursul dezvoltării embrionare, neuronii. La șoareci, de exmplu, aceste celule se divid o singură dată și apoi se transformă în neuroni. În schimb, la om, aceleași celule se divid de multe ori înainte de transformarea lor finală, rezultând astfel un număr imens de neuroni. Cercetătorii
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
Autorii studiului au analizat un tip de celule progenitoare neuronale, o categorie de celule stem din care se formează, în cursul dezvoltării embrionare, neuronii. La șoareci, de exmplu, aceste celule se divid o singură dată și apoi se transformă în neuroni. În schimb, la om, aceleași celule se divid de multe ori înainte de transformarea lor finală, rezultând astfel un număr imens de neuroni. Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la șoareci și la oameni, în stadiul cel mai intens al
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
embrionare, neuronii. La șoareci, de exmplu, aceste celule se divid o singură dată și apoi se transformă în neuroni. În schimb, la om, aceleași celule se divid de multe ori înainte de transformarea lor finală, rezultând astfel un număr imens de neuroni. Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la șoareci și la oameni, în stadiul cel mai intens al dezvoltării creierului. Au descoperit că o anumită genă, numită ARHGAP11B, era puternic activată în celulele progenitoare neuronale de om, dar nu era
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
ADN în creierul șoarecilor. Deși aceste animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluțiuni) și slab dezvoltat, la șoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conținând un număr mai mare de neuroni și prezentând chiar o tendință de a forma circumvoluțiuni („cutele” sau „încrețiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca și omului - o configurație care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spațiu). Cercetătorii nu au testat inteligența șoarecilor
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conținând un număr mai mare de neuroni și prezentând chiar o tendință de a forma circumvoluțiuni („cutele” sau „încrețiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca și omului - o configurație care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spațiu). Cercetătorii nu au testat inteligența șoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potențială direcție de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio. Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite și axoni. Șobolanii care au trăit în cuștile goale nu s-au dezvoltat și au murit repede. În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai importante în determinarea puterii creierului decât numărul de neuroni în sine. Experimentul Diamond a arătat că cel puțin în cazul șobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]
-
s-au dezvoltat și au murit repede. În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai importante în determinarea puterii creierului decât numărul de neuroni în sine. Experimentul Diamond a arătat că cel puțin în cazul șobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin exercițiu mental. Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]