3,942 matches
-
depus în fața națiunii. Aceste noțiuni de simplă onoare scăpau rudelor germane ale suveranului care, orbite de un patriotism rău înțeles și de legăturile familiale, au interpretat în mod ciudat loialitatea regelui Albert față de poporul său și față de puterile garante ale neutralității belgiene. Prințesa de Thurn și Taxis, scriind la începutul războiului din 1914 reginei Maria a României (dinastia belgiană și cea română erau unite printr-o rudă foarte apropiată: mama regelui Albert, contesa de Flandra fiind sora regelui Carol I... ), își
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rizibile furtuni într-un pahar cu apă, nu fără ecouri prin cancelarii. Elveția era reprezentată de mulți ani de domnul Frédéric Barbey, chartist 254 pasionat de istorie și căsătorit cu fiica Președintelui Ador, iar recepțiile lor strălucitoare erau foarte căutate. Neutralitatea elvețiană, pendintele celei belgiene, plasase, din punct de vedere juridic, cele două țări într-o poziție analoagă ce se găsea repusă în discuție și analizată la Bruxelles. Legația elvețiană era un centru de informații bogat și sigur. Cît privește mica
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care vor asigura, în sfîrșit, pacea reală și durabilă la care aspiră și are drept omenirea. Cuprins CUVINT INAINTE CATRE CITITOR / 5 ÎNCEPUTURILE CARIEREI / 7 Paris-Sankt-Petersburg-Paris (1894-1896) / 7 Sofia. Războiul balcanic și declarația de război a României făcută Bulgariei / 120 Neutralitatea italiană: august 1914-mai 1915 / 187 Paris. Delegat la Conferința de pace. Ministru între 1920-martie 1922 / 215 București: secretariat general. Moartea regelui Ferdinand și a domnului Ion Brătianu. Roma fascistă. Ianuarie 1928-Aprilie 1931 / 258 Ministru al Afacerilor Externe. Aprilie 1931-Iunie 1932
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Europa Liberă” unde se discuta despre atitudinea lui în primăvara lui ’90, când, spre deosebire de Paler, afirma că vrea să se mențină în afara politicii. Principialitatea lui dusă până la despărțirea de Paler m-a impresionat. Rămăsese alături de Manolescu un alt fanatic al neutralității literare - Eugen Simion, rivalul său în critica literară. Să fie oare pirueta imediat următoare cea care m-a dezamăgit? Căci peste puțin timp aflu că Manolescu se lansează cu revistă cu tot în politică și se desparte și de Simion
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
poate oferi acum o sondare, Înainte de a putea spune că avem de-a face, în deplină certitudine, cu o știință, cu romane, cu discursuri politice, cu opera unui autor sau chiar cu o carte, materialul ce se cere tratat în neutralitatea lui primă este o populație de evenimente răspândite în spațiul discursului privit în general. Așa ia naștere proiectul unei descrieri a evenimentelor discursive ca orizont pentru cercetarea unităților care se formează în interiorul lui. (Foucault, Arheologia cunoașterii 34) În căutarea lor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a acesteia. Ca instrument palpabil, fizic, material, balanța sau cumpăna poate să nu își mai exercite rolul propriu, acela de a fi unealtă prin care greutățile sunt controlate întru echilibru și împăcate, sunt conciliate într-un balans ce tinde spre neutralitatea mișcării, fiind determinate la poziționări aproximativ egale, niciuna nesituându-se prea jos sau prea sus în raport cu cealaltă. Într-un astfel de context, cumpăna își pierde identitatea de cumpănă în sensul că nu mai cumpănește, nu mai echilibrează aproape uniform și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cu funcție discursivă, prin dezvoltarea, în timp, a unor valori secundare, relevante pragmatic). Spre deosebire de iată (în varianta regională), uite este utilizat în comunicarea orală în toate regiunile românești și în toate registrele limbii vorbite. Utilitatea lui practică, imediată, îi conferă neutralitate sub aspect sociocultural 22. Totuși, pentru varianta "politicoasă", prezentativul conversațional a dezvoltat forma uitați: A: Cum dracu l-or băgat ăștia? Uitați ce-au făcut aicea! (IVLRA: 118). Uite poartă obligatoriu accent și ocupă, în raport cu funcția îndeplinită, o poziție inițială
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda. Stat = Biserică? Parlamentele sunt instanțe supreme în materie religioasă. Guvernul susține financiar activitatea bisericilor de stat. Există diferențe între biserica de stat și biserica națională (cum e acum în Grecia). Biserica de stat obligă statul la neutralitate diferențiată față de alte biserici și confesiuni. Biserica națională nu restrânge neutralitatea dife rențiată a statului. Are ca principiu de funcționare un criteriu al parității: asistența financiară pe care o oferă statul e proporțională cu numărul membrilor. Există și criteriul subsidiarității
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
materie religioasă. Guvernul susține financiar activitatea bisericilor de stat. Există diferențe între biserica de stat și biserica națională (cum e acum în Grecia). Biserica de stat obligă statul la neutralitate diferențiată față de alte biserici și confesiuni. Biserica națională nu restrânge neutralitatea dife rențiată a statului. Are ca principiu de funcționare un criteriu al parității: asistența financiară pe care o oferă statul e proporțională cu numărul membrilor. Există și criteriul subsidiarității, conform căruia statul intervine doar acolo unde bisericile și confesiunile nu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
forma sa oxidantă constituie un cuplu redox notat ox/red. Un proces redox poate fi redat prin ecuația: a red1 + b ox2 c ox1 + d red2 unde a, b , c, d reprezintă coeficienții reacției chimice. Reacțiile redox decurg cu electro neutralitate, nu există exces sau deficit de electroni, numărul de electroni acceptați de oxidant este egal cu numărul de electroni cedați de reducător. Stabilitatea oxidantului și reducătorului într-un proces redox se poate face cunoscând numărul de oxidare a acestor substanțe
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
afectează validitatea experimentului în măsura în care anumite caracteristici și expectanțe ale acestuia își pun amprenta asupra situației experimentale. Autoritatea, ostilitatea, apartenența etnică, statutul etc. sînt exemple de caracteristici care pot influența evoluțiile subiecților în cadrul anumitor experimente. Experimentatorul ideal are o poziție de neutralitate și relativă detașare. Există de asemenea o tendință fie deliberată, fie involuntară a experimentatorului de a întări efectul tratamentului experimental prin remarci pozitive, încurajări etc. care pot contribui la modificarea rezultatelor. În unele situații, este recomandabil ca experimentatorul și cercetătorul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Nu oferă interpretări și opinii. Când poartă pălăria albă, gânditorul trebuie să imite calculatorul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. Albul (absența culorii) indică neutralitatea. Purtând pălăria roșie, gânditorul poate spune așa: „Așa simt în legătură cu...” Această pălărie legitimează emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimarea lor. Pălăria roșie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalți participanți la discuție, întrebându-i
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
D.C.H., D. Chirca, Dyonis, Fidelio, Nae & Mitică (împreună cu Nae Ionescu), Ravaiac, Sărmanul Dionis, Teo, Tedry, Todry. Actrița Marioara Zimniceanu i-a fost soție. Dedicat lui N. Filimon, romanul În cetatea idealului, e o frescă satirică a lumii bucureștene din anii neutralității (1914-1916). Protipendada e polarizată în funcție de atitudinea față de puterile beligerante. Francofilii vin joia la five o’clock-ul doamnei Sofia Mihailidis, văduva unui fost reputat ministru, de origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
Bacalbașa a răsuflat în voie, vreme de trei ani, etalându-și cu aplomb convingerile care nu mai erau ale majorității Partidului Conservator, partid atras fie de politica de fidelitate față de Germania, susținută de regele Carol și P.P. Carp, fie de neutralitatea prudentă propovăduită de Alexandru Marghiloman, fie de simpatiile profund antoniste ale violentului Nicolae Filipescu. El invoca, de altfel, la începutul războiului, opinia publică românească, socotind - și avea perfectă dreptate - că țara se afla în pragul unui moment unic, hotărâtor, din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la un jurnal conservator, înființat pentru a încerca să salveze dintre ruinele partidului ideea conservatoare, legată acum de numele a două personalități care au avut luciditatea (dar și norocul) să înțeleagă, în 1914-1916, sensul istoriei românilor în confuzele luni ale neutralității: Nicolae Filipescu (acesta însă murise în 1916) și Take Ionescu (care se mai afla în Occident unde desfășura, alături de alți refugiați români - oameni politici, profesori universitari, ziariști - o activitate încă nu îndeajuns de cunoscută și de prețuită de sensibilizare a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Constituționalul și Drapelul de mâine!... Voința națională, Liberalul și Moș Teacă!“39 Și mai plăpândă, cu versuri boante și rare sclipiri de vervă umoristică, se dovedește a fi „marele succes al zilei“, revista Cum se scrie o revistă, reprezentată în timpul neutralității, în aprilie 1916 și semnată, din justificată prudență, cu mai vechiul pseudonim Radu Țandără. Dintre cupletele revistei mai aduc către noi un vag parfum de epocă acelea privitoare la ravagiile modei în mahalalele bucureștene („Pe la noi în Popa Soare / Moda
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
publică a statului la peste 581 de milioane lei); totodată, principele Carol, care dorea ca România să-și dobândească independența pe calea armelor își dădea seama că nu se putea baza pentru aceasta pe guvernul conservator, care se pronunța pentru neutralitate în criza orientală ce se declanșase în 1875. Deci nu „dihonia“ a răsturnat guvernul conservator, ci politica pe anul 1875 239 care a promovat-o, propriile lui păcate și slăbiciuni, care au provocat o stare de nemulțumire generală în țară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi libere, am dorit-o, o doresc și răspund că libere vor fi.“23 Când aceste rânduri au apărut în public cu autorizația domnitorului, toată lumea a înțeles că regimul conservator era sfârșit. Pentru întâia oară prințul Carol se depărta de la neutralitatea sa, spre a se prezenta fățiș ca un adversar al guvernului său. Expresia: „răspund că alegerile vor fi libere“ era fără replică, guvernul și re gimul conservator erau osândiți. Alegerile care au urmat și au dat o mare majoritate opoziției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
22. În această perioadă Bismarck se pronunța pentru o înțelegere între AustroUngaria și Rusia în vederea împărțirii sferelor de influență în sud-estul Europei, în dauna Imperiului Otoman, înțelegere care s-a și realizat, în iunie 1876, la Reichstadt; AustroUngaria, păstrându-și neutralitatea, urma să dobândească o parte din Bosnia și Herțegovina, iar Rusia revenea în hotarele ei dinainte de 1856, în cazul în care criza orientală ar fi culminat printr-un război ruso-turc și prin prăbușirea Imperiului Otoman. 23. ROM., an. XX, 21
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ale cercurilor con ducătoare austro-ungare care, provocând destabilizarea în sud-estul Europei, doreau să-și extindă aici sferele de influență, temându-se, totodată, de expan siunea, în aceeași zonă, a Rusiei țariste. 35. Guvernul Lascăr Catargiu se pronunțase pentru o strictă neutralitate în conflictul care izbucnise în Balcani, simpatizând însă, cum era și firesc, cu lupta popoarelor subjugate de aici pentru libertatea lor națională și exprimând totodată cu hotărâre dorința de independență a românilor (într-o notă circulară trimisă agenților noștri diplomatici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politică indicată de interesul nostru național în anul 1876 era ca - întemeiați pe sprijinul Germaniei și al Austro-Ungariei - să ne înțelegem din vreme cu Rusia asupra participării noastre la război. Dar majoritatea ministerului Lascăr Catargiu nu se gândea decât la neutralitate, și această eroare politică a fost al doilea fapt care a justificat căderea guvernului conservator“ (primul fiind încordarea relațiilor cu Germania datorită problemei răscumpărării rețelei de căi ferate Roman- Vârciorova a Societății Drumurilor de Fier din România) (Titu Maiorescu, Discursuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iar D. Sturdza cu 27 din 52 de votanți („Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 28 aprilie 1876“, MOF., nr. 100, 6/18 mai 1876, p. 2501). 47. Printre altele, cu următoarele precizări, demne de a fi subliniate, privind politica de neutralitate activă a țării noastre: „Poziția geografică a României, conservarea naționalității noastre reclamă ca să fim pururea în stare de a ne apăra otarele, de a se face să ni se respecte neutralitatea. Imperios dar se cere ca țara să-și organizeze
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precizări, demne de a fi subliniate, privind politica de neutralitate activă a țării noastre: „Poziția geografică a României, conservarea naționalității noastre reclamă ca să fim pururea în stare de a ne apăra otarele, de a se face să ni se respecte neutralitatea. Imperios dar se cere ca țara să-și organizeze bine forțele militare“ (MOF., nr. 94, 29 aprilie/11 mai 1876, p. 2370). 48. În ședința Adunării Deputaților din 30 aprilie/12 mai 1876 Al. Lahovary, precizând, la fel ca D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
telegramă: „Sunteți autorizați a da desmințirea cea mai formală aserțiunii după dare România ar fi încheiat o alianță cu Serbia în contra Turciei. Guvernul român e hotărât a sta în cele mai bune relații posibile cu guvernul Sultanului și a menține neutralitatea“. În ziua de 8 iunie Sultanul a acordat amnistia completă insurgenților din Bosnia și Herțegovina. În București este neliniște din cauza știrilor din afară. Telegrame din Cetinge 62 anunță că prințul Nikita a ordonat să se cheme sub drapel toți supușii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chestiunea Orientului“, cum pre ciza ziarul austriac Neue Freie Presse de la 13 septembrie st. n. (cf. ROM., an. XX, 6, 7 septembrie 1876, p. 797), mai exact ca să încerce obținerea independenței depline a României prin recunoașterea de către puterile garante a neutralității ei absolute, misiunea oficială cu care fusese însărcinat era însă aceea de a încheia o înțelegere comercială cu Franța, înțelegere care se va realiza la 5 noiembrie 1876 când iscălește la Paris, alături de ducele Decazes, un angajament comercial provizoriu (textul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]