4,483 matches
-
-el. Satul este situat în depresiunea Baia Mare, la cca. 8 km sud-vest de municipiul Baia Mare. Se află în apropierea drumului european E58. La 5 km nord-vest se situează satul Bozânta Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
de sub Munte, care nu are alte sate componente. Numele vechi a localității este "Poienile Rusului". Etimologia numelui localității: din Poiana (< subst. poiană „luminiș în pădure") + de + sub + Munte (< apelativul munte < lat. mons, -tem). Localitatea Poienile de sub Munte este situată în nord-estul județului la poalele munților Maramureșului, pe drumul județean DJ187 Leordina - Ruscova - Poienile de sub Munte, și este străbătută de râul Ruscova. Satul Poienile de sub Munte este atestat documentar în anul 1353, facând parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
partea de centru-nord a zonei etno-culturale Țara Lăpușului. Se află la 55 km distanță de municipiul capitală de județ, Baia Mare, și tot la 55 de km de orașul Dej. Se învecinează la nord cu comuna Băiuț; cu comuna Botiza la nord-est; cu comuna Suciu de Sus la sud-est; cu comuna Cupșeni la vest, și cu satul Răzoare, aparținând de orașul Târgu Lăpuș, la sud-vest. E situat la poalele munților Lăpușului și Țibleșului; comunică cu alte sate românești din regiune în principal
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
5 km); la sud, pește culmea Brezei se află satul Coreieni (comună Coreieni), iar la sud-est, Vălenii Lăpușului. Că o excepție a ținutului, la est se situează un cătun de țigani, vreo 20 bordeie, cu o civilizație primitivă - " Ponorâta. "La nord-est de-o parte și de alta a râului Lăpuș, se află satul Razoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. La nord peste râul Lăpuș, dincolo de pădurea "Podul Hijului "se află satul Groape, destul de izolat, legat doar printr-un drum
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
temperaturii și a aerului este cuprinsă între 10-16 grade în Podișul Mehedinți și între 8-10 grade în regiunile călduroase unde este un abeldou ridicat. Invaziile de aer maritim tropical din timpul iernii, datorită ciclonilor care se deplasează din Marea Mediterana spre nord-est, produce creșterea temperaturii în această parte a țarii. Evoluția în cursul anului a temperaturii aerului determinată de variația anuală a radiației solare și de lucru observat atât la căderea zăpezii cât și la topirea ei, în sensul că aici cad
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Calinestii de Jos cu Gardanul. Râul Topolnița este cel mai important curs de apă de pe teritoriul comunei Godeanu și chiar din întreaga zonă a Podișului Mehedinți. Are direcția de dezvoltare nord-est și sud-vest până în partea centrală, adică în partea vestică a comunei Godeanu, mai precis până la ieșirea Topolniței din peșteră cu același nume. De aici și până la vărsarea în Dunăre se dezvoltă pe direcția vest-est. Lungimea Râului Topolnița este de 40
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
sat în comuna Botești din județul Neamț, Moldova, România. Localitatea este situată pe drumul european E85 la aproximativ 20 km. de municipiul Roman și la 350 km de București. Satul Barticești este situat în sud-vestul Podișului Moldovei, în partea de nord-est a județului Neamț, pe cursul inferior al râului Moldova. Se află la hotarul cu județul Iași, învecinându-se cu comuna Hălăucești, la est, iar la sud-est cu satul Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în proproție de 99,98%, satul
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
și având o vârstă care depășește 500 de ani, se află la Tăuții de Sus. În Tăuții de Sus sunt trei locuri unde, în flora spontană, cresc în câmpuri compacte, florile gingașe ale primăverii. Pe dealul “Rădăcinosu”, în partea de nord-est a localității crește ghiocelul, iar lușcuțele cresc în pădurea satului, din sud-estul localității, și într-o poiană mlăștinoasă de la poalele dealului “Hosodor”, în partea de nord-vest.
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Șovarna este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Ohaba, Studina și Șovarna (reședința). Comuna Șovarna este o așezare de deal, situată în nord-estul județului Mehedinți, pe un teritoriu cu o formă alungită de la vest spre est, cu o întindere maximă de 12,5-13 km., făcând parte din Plaiul Cloșani. Comuna este alcătuită din trei sate: Șovarna (din care fac parte Șovarna de Jos
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
România, formată din satele Bâra (reședința), Negrești și Rediu. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Iași, în Podișul Moldovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre sud-vest de Sagna și Roman și spre nord-est de Boghicea și mai departe în județul Iași de Sinești și Popești. Acest drum se intersectează la Bâra cu șoseaua județeană DJ280, care duce spre nord în județul Iași la Oțeleni și Strunga (unde se termină în DN28) și spre
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
din satele Boghicea (reședința), Căușeni, Nistria și Slobozia. Comuna se află în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre sud-vest de Bâra, Sagna și Roman și spre nord-est în județul Iași de Sinești și Popești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boghicea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,31%), cu o
Comuna Boghicea, Neamț () [Corola-website/Science/301621_a_302950]
-
localității: din subst. sat + suf. dim. -uc > sătuc + suf. dim. -el > sătucel > sătcel (prin sincopare) > săcel. Săcel este ultima localitate de pe Valea Izei în amonte, si de aici se face trecerea spre Valea Vișeului peste pasul din Dealul Moiseiului (spre Nord-Est) și spre Transilvania (mai precis Năsăud, spre Sud) prin pasul Dealul Ștefăniței, care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest). La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari. Confesional
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
iar înainte de anul 1772 moșia satului a ajuns în proprietatea mănăstirii Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Satul Buruienești face parte din actuala comună Doljești, județul Neamț, așezat pe malul stâng al Șiretului, la circa 10 km depărtare spre nord-est de orașul Român. Satul este foarte vechi, fiind atestat documentar la 8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a numit pe Pârvu, pârcălab de Soroca. Documentele ulterioare ne arata fărâmițarea proprietății satului și concentrarea ei în mâinile câtorva persoane
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
Borniș, Dragomirești (reședința), Hlăpești, Mastacăn, Unghi și Vad. Comuna se află în zona centrală a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud-vest de Ștefan cel Mare și Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Războieni și Tupilați. Din acest drum, la Vad se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care o leagă spre sud-est de Bârgăuani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragomirești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
Cricovului. Comuna se află în estul județului, în valea Cricovului Sărat, în zona confluenței acestuia cu afluentul său Chiojdeanca. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord-est de și mai departe în județul Buzău de Cislău (unde se termină în DN10). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apostolache se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
stropi binefăcători de ploaie. Printre cele mai frecvente vânturi se află Austrul numit de localnici Corneag sau Corneac, de la cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul care bate dinspre nord-est și se presupune că numele i se trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care bate dinspre miazăzi, respectiv dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m. Proeminente apar vârfurile Preluca Dreptului, La Fag și Frasinului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grințieș se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Bucov este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bighilin, Bucov (reședința), Chițorani, Pleașa și Valea Orlei. Comuna Bucov este situată în zona centrală a județului, la nord-est de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. La Bucov, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102E, care duce duce către Plopu și Iordăcheanu. Tot la Bucov
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Brebu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brebu Mânăstirei (reședința), Brebu Megieșesc, Pietriceaua și Podu Cheii. Comuna se află pe malul stâng al Doftanei, la nord-est de Câmpina. Este străbătută de șoseaua județeană DJ214, care o leagă spre sud de Câmpina și Telega, și spre est de Aluniș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brebu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
luat naștere , se pare , satele Nemțeni ( viitorul sat Boroaia Neamț) și Cornilești (astăzi parte componentă a satului Târzia). Faptul că Nemțeniul a luat ființă pe fosta moșie Orțești este întărită de unele documente care subliniază că satul se învecina la nord-est cu moșia Ciumulești - Bărăști . Ori astăzi între Orțești și Bărăști este amplasat Nemțeniul. Într-un document emis de cancelaria domnului Constantin Mavrocordat din anul 1734 , apare menționată o pricina de hotar între Orțești și Pănureștii lui Ion Berea , la Săliște
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1552-1560); un corp de chilii (secolul al XVI-lea); zidul de incintă (secolul al XIX-lea); fundațiile turnului-clopotniță (secolul al XVI-lea), peste care s-a construit turnul actual în 1857; și turnul de nord-est (secolul al XVI-lea, cu transformări suferite în secolele al XIX-lea-al XX-lea). Principalele activități ale locuitorilor sunt creșterea animalelor alături de activități conexe acesteia, exploatarea lemnului precum și alte îndeletniciri tradiționale.
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
Cerașu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cerașu (reședința), Slon, Valea Borului, Valea Brădetului, Valea Lespezii și Valea Tocii. Comuna Cerașu este situată în partea de nord-est a județului, în zona montană a acestuia, la 45 km de reședința Ploiești, pe valea Drajnei și a Drajnuței, la limita cu județele și . Are ca vecini: la nord - comuna Chiojdu (județul Buzău) și comuna Vama Buzăului (județul Brașov), la
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
Petricani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Boiștea, Petricani (reședința), Târpești și Țolici. Comuna se află în nord-estul județului, la sud-est de orașul Târgu Neamț, pe malurile râului Topolița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre vest de Grumăzești și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre est și sud de Urecheni, Păstrăveni
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Dușești, Ghigoiești, Soci și Ștefan cel Mare (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Cracău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud de Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Dragomirești și Tupilați. La Deleni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155G, care duce spre nord-vest la Bodești. În comuna Ștefan cel Mare se află și Stânca Șerbești, arie protejată de tip geologic și peisagistic ce cuprinde un
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]